Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CUPRINS
PARTEA I A
CAPITOLUL I
INFORMAŢII DE BAZĂ DESPRE CULTURA CASTRAVETELUI .................. 3
1.1. ORIGINEA, IMPORTANŢA ŞI TEHNOLOGIA DE CULTURĂ
A CASTRAVETELUI ...................................................................................................
3
1.1.1. Importanţa culturii ........................................................................................... 3
1.1.2. Originea castravetelui ....................................................................................... 3
1.1.3. Particularitati botanice şi biologice ................................................................. 4
1.1.4. Hibrizi de castraveţi cornişon .......................................................................... 7
1.2. TEHNOLOGIA DE CULTURA ......................................................................................
17
1.2.1. Cultura de vară ............................................................................................... 19
1.2.2. Cultura de toamnă .......................................................................................... 20
1.2.3. Cultura castravetilor in sere .......................................................................... 23
1.2.4. Tehnologia cultivarii castravetilor in solarii .................................................
29
1.2.5. Tehnologia cultivării castravetilor în adăposturi joase ............................... 31
1.2.6. Tehnologia cultivării castravetilor in răsadniţe ........................................... 31
1.2.7. Producerea semintelor de castraveti ............................................................. 31
CAPITOLUL II
BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CASTRAVEŢILOR .................................................. 33
2.1. VIRUSUL MOZAICULUI CASTRAVEŢILOR, CMV
(CUCUMBER MOSAIC VIRUS) ....................................................................................... 33
2.2. PĂTAREA UNGHIULARA (PSEUDOMONAS LACRYMANS) .................................. 36
2.3. MANA CASTRAVEŢILOR .......................................................................................... 38
2.4. TRIPŞII ............................................................................................................................ 39
2.5. AFIDELE ........................................................................................................................ 42
2.6. PĂIANJENII .................................................................................................................. 43
2.7. PLOŞNIŢA VERDE ...................................................................................................... 44
PARTEA A II A
CAPITOLUL III
1
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
2
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
PARTEA I A
CAPITOLUL I
INFORMAŢII DE BAZĂ DESPRE CULTURA CASTRAVETELUI
1.1. ORIGINEA, IMPORTANŢA ŞI TEHNOLOGIA DE CULTURĂ A
CASTRAVETELUI
1.1.1. Importanţa culturii
Castravetele este o plantă legumicola care se cultiva in camp, sere, solarii si rasadnite,
asigurand esalonarea consumului pe o perioada cat mai indelungata de timp, valorificandu-se
atat pe piata interna cat si la export. Fructele se consumă la maturitatea tehnica, fiind mult
apreciate in alimentatie pentru insusirile si continutul diversificat in principii nutritive, cat şi
pentru efectul terapeutic, în stare proaspata, castravetii se consuma simpli cu adaos de sare
sau in diferite salate cu alte legume. Se prelucreaza sub forma de tocana, ghiveci si se
conserva prin murat sau marinat, folosindu-se ca atare sau in diferite preparate. Valoarea
alimentara a castravetilor este redusa (19 calorii/100 g substantă proaspată), cu un continut
scazut de substanta uscata 4-6%. Fructele contin in medie 0,7-1,1 % substante pectice, 0,44-
0,57 % saruri minerale (in special potasiu, cu rol alcalinizant), vitamine (acid ascorbic, acid
pantotenic, acid nicotinic, complexul B). Aroma specifica este data de uleiurile eterice.
1.1.2. Originea castravetelui
Cucumis sativus L. - Familia Cucurbitaceae, engleză - cucumber slicing, cucumber pikling;
germană - Gurke; franceza-concombre, cornichon
Castravetele îşi are originea in sudul Asiei (India, Indochina, China etc.) si in sudul
Africii, fiind una dintre cele mai vechi plante de cultura, datand de cca 3000 ani i.e.n. A fost
cultivat de egiptcni in Africa si de cătră greci în Europa, trăcând apoi în Imperiul Roman. În
secolul al IX-lea este cultivat de către francezi şi spanioli, iar în secolul Xlll, de către englezi,
ca apoi să se extindă la alte popoare, în special din sudul şi sud-estul Europei.
Arealul de cultura s-a extins pe toate meridianele globului, pana la latitudinea de 61-
62°, ocupand o suprafata de 1,5 mil. ha si realizand productii de 26,5 mil. tone (F AO, 2015).
Ţări mari cultivatoare de castraveţi în Europa sunt: Rusia, Polonia, Moldova, Ungaria,
Bulgaria, Spania şi Romania. În Romania, castravetele se cultivă aproape in toate judeţele
ţării, dar cele mai bune conditii sunt intalnite in sud, sud-est, sud-vest si vest, pe o suprafata
de 8.000 ha, ceea ce reprezinta 2-3 % din total suprafata legumicola iar in sere, in functie de
3
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
ciclul de cultura practicat, ocupa locul I sau II. Zonele specializate in cultura castravetilor in
camp sunt in vestul ţării (Arad, Timişoara, Oradea), centrul Transilvaniei (Cluj, Targu
Mures), sudul Olteniei si sud-estul Moldovei.
1.1.3. Particularitati botanice şi biologice
Rădăcina.Castravetele este o plantă anuală, erbacce, cu un sistem radicular slab
dezvoltat si cu tendinta de crestere spre suprafata solului, avand cerinte deosebite faţă de aer.
Masa mare de radacini se dezvolta la 20-30 cm adancime in sol, astfel explicand cerintele
mari ale speciei fata de umiditate şi aer in stratul superficial, pe intreaga durată de vegetaţie.
Radacinile se refac greu daca sunt ranite, plantele suportand mai greu transplantarea.
Tulpina este taratoare sau urcatoare, fistuloasa, foarte fragila cand este tanără,
devenind viguroasa şi partial lemnificata pe masura ce se matureaza. Are o lungime de 2,5-3,0
m, este pubescenta si prevazuta cu carcei ce ajuta la agatare. În contact cu solul, tulpina emite
usor radacini adventive, aspect important pentru formele de cultura cu dirijarea tulpinilor pe
orizontala (camp, rasadnite), dand posibilitatea plantelor de a se aproviziona suplimentar cu
apă şi săruri minerale. Radacinile si tulpinile nu trebuie deranjate in timpul efectuarii
lucrarilor de ingrijire, deoarece se diminueaza cantitatea si calitatea productiilor.
Lastarii apar dupa 20-30 zile de la semanat, iar prin ciupirea repetata a varfurilor de
crestere apar ramificatii de ordin superior, pe care se formeaza mai multc flori femele.
Frunzele sunt mari, trilobate sau pentalobate, dispuse altern si acoperite cu perisori
glandulari, aspri. Ranirea frunzelor, strivirea si rasucirea lor, precum si a lastarilor tineri
determina aparitia gustului amar in fructe, prin sintetizarea şi migrarea cucurbitacinei. În sere,
raportul dintre partea aeriana si radacini este de 200: 1.
Florile sunt unisexuat monoice, dispuse cate 3-5 la un loc, la subsuoara frunzelor, sunt
gamopetale, cu corola de culoare galbena si in forma de palnie. Florile femele au ovarul
inferior ce are forma viitorului fruct, iar cele mascule sunt pedunculate, cu corola mai mare,
apar intotdeauna inaintea
celor femele si in numar mai mare pe tulpina principală. Raportul dintre florile femele si cele
mascule variaza in functie de mai multi factori:
- varsta plantei - raportul scade de la 1: 10 la 1 :3 pe masura cresterii vegetative;
- ordinul ramificatiilor tulpinii - in raport de total flori pe planta, proportia de flori femele
creşte de la 8% pe tulpina principala, la 40% pe ramificatii de ordinul Ill;
- conditiile de mediu - concentratiile mai mari de CO şi C02 sporesc numarul de flori femele
sau chiar numai aparitia acestora; tratarea plantelor in plina vegetatie cu temperaturi mai
4
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
scazute sporeste numarul florilor femele; durata de iluminare zilnica, dirijarea regimului de
nutritie, seceta sporesc numarul de flori mascule;
- tipul cultivarului - soiurile obisnuite, cu inflorire mixtă, formeaza pe planta atat flori femele
cat si mascule; hibrizii partenocarpici formeaza alaturi de florile femele si flori mascule dar
sterile. Nu are loc polenizarea si fecundarea, fructele obtinute sunt partenocarpice; hibrizii
ginoici formeaza numai flori femele, in special pe tulpina, iar fructele se obtin partenocarpic
(fara seminte).
Polenizarea este alogama, entomofila, mai rar anemofila, iar in cazul unei polenizari
incomplete fructelc se deformeaza.
Fructul este o melonida, alungita, de fonne, dimensiuni si culori diferite in functie de
cultivar, prevazut cu ridicaturi semisferice (broboane) care uneori au perisori. Fructele au 3-5
loji ce contin seminte. De la inflorire la maturitate tehnica, fructele se dezvolta in 4-12 zile in
cazul soiurilor si hibrizilor tip comichon si in 12-32 zile la hibrizii cu fructe lungi, iar pana la
maturitatea fiziologica dureaza 35-45 zile.
Semintele sunt turtite, alungit ovoide, inguste spre ambele extremitati, de culoare alba-
galbuie şi sunt mai bine dezvoltate la baza fructului. Facultatea germinativa este de 70-90% şi
se pastreaza 5-6 ani. În cultura rezultate bune se obtin prin folosirea semintelor dupa 2-3 ani,
dar prin tratare timp de 2-3 ore, cu temperaturi de 60- 70°C se pot utiliza cu bune rezultate si
in primul an dupa producerea lor. 0 metoda ecologică de stimulare a germinarii semintelor
este expunerea acestora in atmosfera aeroionizata artificial. Aplicarea tratamentului cu ioni
negativi (18.000-20.000 ioni/cm3) timp de 3 ore poate determina cresterea cu 30% a
geminaţiei.
Exigenţe ecologice
Căldura - este unul din factorii de prima conditie pentru desfasurarea normala a
proceselor metabolice si obtinerea de productii la nivelul potentialului productiv al
cultivarelor. Temperatura optima de vegetatie este de 25-28°C, cu o medie in 24 ore (zi si
noapte) mai mare de 15°C pe intreaga perioada de vegetatie (in culturile din camp). În functie
de faza de vegetatie, tcmperatura optima se situeaza la nivelul valorii de 25± 7°C.
Temperatura minima de germinare a semintelor este de 15-16°C. Ţinute inainte de semanat
timp de 24 ore la o temperatura de -4°C, pot sa inceapa germinatia la 10°C, grabindu-se astfel
si ritmul de crestere şi fructificare al plantelor. Nivelul maxim de suportabilitate este de 30-
35°C, peste aceste valori plantele işi diminueaza sau chiar işi incetinesc cresterea, aceleasi
aspecte se manifesta şi in cazul valorilor de sub 15°C. Prin mentinerea indelungata a
temperaturilor la 12-13°C plantele pier. Suma gradelor de temperatura activa este de 800-
5
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
6
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Solurile pe care se cultiva castravetii trebuie sa fie usoare, afanate, permeabile, bogate
in humus, cu reactie neutra sau slab acida (pH= 6,5-7,5), cu o textura luto-nisipoasa şi
structura granulata. Cele cu exces de umiditate, grele, impermeabile, precum si cele nisipoase,
cu capacitate redusa de mentinere a apei sunt contraindicate.
Elementele nutritive - trebuie sa fie prezente in sol in cantitati mari si in forme usor
asimilabile, desi nevoile plantelor de castraveti sunt mai reduse. Reactioneaza foarte bine,
chiar in primul an de cultura, la ingrasarea organică, 20-40 t/ha, in functie de gradul de
descompunere a gunoiului (mranita,
semidescompus sau proaspat). Daca fertilizarea organica s-a aplicat la planta premergatoare,
ea nu mai este necesara in anul de cultura. Fertilizarea chimica trebuie sa sc aplice echilibrat,
deoarece castravetii
sunt sensibili la concentratii prca ridicate ale solutiei solului. Pentru o tona de fructe se
consideră ca se consuma: 2 kg N; 1,5 kg P20s: 4 kg K20:2,0 kg CaO; 0,5 kg MgO. Trebuie
evitate ingrasamintele cu clor si amendamentele calcaroase, la care castravetii prezinta o
sensibilitate ridicata.
1.1.4. Hibrizi de castraveţi cornişon
Romara RZ F1
Se recomandă cultivarea în sere și solarii, dar și în câmp deschis (cultură palisată).
Descriere fruct:
- Fructele sunt subțiri chiar și la dimensiuni foarte mari - până la 14-16 cm.
- Culoarea fructului este uniformă, de un verde-închis, cu aspect strălucitor.
- Fructele sunt crocante și au o excelentă rezistență la depozitare și transport, cu țepi care nu
sunt doar proeminenți, ci și stabili în caz de stres (căldură, lipsa nutrienților etc.)
- Varianta perfectă pentru supermarketuri, pentru vânzarea la caserolă.
Se ecomandă desimea de 18.000 plante/ha ( 1,8 pl/m2). Producator: Rijk Zwaan BV
Olanda. Rezistență la agenții patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Descriere plantă:
- Planta este viguroasă și are un sistem radicular foarte puternic, cu o dezvoltare relativă
intensă a lăstarilor, cu frunze de mărime medie, foarte sănătoase.
7
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Presto RZ F1
Producător: RIJK ZWAAN, Olanda. Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu țepi proeminenți.
– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde intens
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,1:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 2-3 fructe/axil.
Se recomandăm cultivarea în sere, solarii. Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
Cantara RZ F1
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe
Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
8
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
– Cel mai nou hibrid partenocarpic de tip multifruct, cu țepi, de la Rijk Zwaan.
– Hibrid cu productivitate ridicată și timpurietate foarte bună.
– Portul plantei este deschis, asemănător cu al hibridului Lenara RZ.
– Plantele au vigoare medie, iar dezvoltarea lăstarilor laterali este moderată.
– Datorită sistemului radicular foarte puternic se dezvoltă și fructifică bine și în
condiții nefavorabile de cultură.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde închis strălucitor, cu țepi fini proeminenți, ușor de
recoltat, au formă cilindrică (raport L:D – 3,3:1) și nu sunt predispuse la deformare,
obținându-se fructe de calitate superioară chiar și în condiții de stres.
– În condiții optime de cultură, poate produce 2-3 fructe/axil, acestea dezvoltându-se
una câte una, ceea ce asigură o producție și o recoltare continuă.
– Nu este sensibil la deformări și apariția golurilor în pulpa fructului.
– Calitate deosebită pentru consum în stare proaspătă.
Se recomandă cultivarea în sere și solarii, în ciclu I de cultură datorită timpurietății
bune și toleranței ridicate la luminozitate scăzută.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: Recomandăm cultivarea între 18.000 - 22.000 plante/ha
Promisa F1 RZ
Ambalaj: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu perișori fini.
– Foliajul este sănătos, foarte puțin sensibil la mana castraveților.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare uniformă, verde închis
– Fructe cilindrice, raportul L:D – 3,2:1
– În condiții optime de cultură, poate produce 3-4 fructe/axil.
Se recomandăm cultivarea în sere, solarii și în câmp deschis.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
9
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
– Fructele prezintă perișori fini, au formă cilindrică și sunt de culoare verde închis, ușor
marmorate.
– În medie produce 4-6 fructe/axil – hibrid de tip multifruct.
– Raport L:D – 3,2:1.
– Procentul de pierdere al fructelor (avortarea) este foarte scăzut, aproape inexistent.
Cultură: Recomandăm cultivarea palisată atât în sere și solarii, pentru cicul I și II, cât și în
câmp deschis. Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Sound F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic cu țepi, ușor de cultivat, recomandat pentru cultura palisată in câmp.
– Plante bine echilibrate, nu foarte viguroase, cu dezvoltare intensă a fructelor atât pe tulipna
principală cât și pe lăstarii laterali.
– Foliajul nu este sensibil la boli cauzate de ciuperci, prin urmare costurile de protecție
fitosanitară sunt mai scăzute comparativ cu alți hibrizi.
– Frunzele sunt mici și de culoare verde închis.
– Toleranță deosebită la stres și capacitate ridicată de regenerare.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde închis, prezintă țepi fini (ușor de recoltat).
– Fructele sunt de calitate înaltă în orice stadiu de recoltare, nefiind predispuse la deformare
chiar și în condiții de stres.
– Fructe de formă cinindrică - raport L:D – 3,1:1.
Recomandăm cultivarea palisată în câmp deschis.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
13
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Desime: – Pentru cultură în câmp deschis, palisat, recomandăm cultivarea între 30.000 -
35.000 plante/ha.
Karaoke F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic, cu țepi destinat consumului în stare proaspătă, dar și pentru procesare.
– Plantele au vigoare medie spre mare, prezintă un foliaj sănătos care nu este sensibil la
făinare, având o capacitate mare de regenerare, ceea ce asigura o cultura de lungă durată.
Descriere fructe:
– Fructele uniforme, de culoare verde închis și formă regulată sunt apreciate la orice mărime
recoltată.
– Fructul prezintă un miez (interior) mic, iar pulpa fructului este crocantă.
– Produce 2-3 fructei/axilă, prin urmare producția este ridicată.
– Raport L:D – 3,1:1.
Recomandă cultivarea în câmp deschis la sol și în sere, solarii, pentru ciclu I și II.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: – Pentru cultură în spații protejate recomandăm cultivarea a 20.000 pl/ha.
– Pentru cultură în câmp deschis, nepalisat, recomandăm cultivarea între 50.000 - 55.000
plante/ha.
Chaikovskiy RZ F1
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid nou, partenocarpic cu țepi, recomandat pentru cultivarea în sere și solarii pentru
ciclul I și II
– Tulpina principală se dezvoltă puternic, iar internodiile sunt de mărime medie spre mare.
– Deși creșterile lăstarilor laterali nu sunt atât de viguroase, cultura nu trebuie sa fie prea
densă.
– Datorită sistemului radicular puternic se dezvoltă foarte bine și în condițiile de vară și
toamnă.
14
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Descriere fructe:
– Fructele sunt uniforme, de culoare verde închis, țepii sunt proeminenți (cei mai proeminenți
din sortimentul RZ.)
– Fructele nu sunt predispuse la deformare.
– În condiții optime de cultivare, leagă 2-3 fructe/axil.
– Procentul de pierdere al fructelor (avortarea) este scăzut chiar și în condiții de stres sau la
recoltarea fructelor mai mari (12-15 cm).
– Raport L:D – 3,4:1.
– Potențial de producție ridicat, datorită numărului mare de fructe, dar și capacității de
regenerare foarte bun. Recomandat pentru cultura în sere și solarii pentru ciclul I și II.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: Recomandăm cultivarea între 20.000 - 22.000 plante/ha.
Lenara F1 RZ
Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe. Producător: RIJK ZWAAN, Olanda, RIJK
ZWAAN, Olanda
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic, cu țepi, special pentru cultura în sere și solarii.
– Hibrid ușor de cultivat, cu productivitate ridicată.
– Datorită portului deschis, costurile cu întreținerea culturii sunt scăzute și prezintă rezistență
împotriva bolilor produse de ciuperci.
– Tolerant la perioade cu zile scurte, vreme înnorată și din aceste motive, hibridul Lenara F1
RZ este cea mai bună alegere pentru plantările timpurii din primăvară.
Descriere fructe:
– Fructe uniforme, cu aspect deosebit, de culoare verde închis și cu țepi de mărime medie.
– Hibridul Lenara F1 RZ se caracterizează prin fructe perfect cilindrice ca formă și care nu
sunt sensibile la deformare chiar și în condiții de stres!
– Raport L:D – 3,3:1
– Atuul numărul 1 al acestui hibrid este acela că își păstrează calitatea impecabilă a fructelor,
indiferent de mărimea la care sunt recoltate (3-5 cm sau 14-16 cm).
– Fructele cu aspect atractiv, se dezvoltă încet de la mărimea 12-14 cm înainte, îngroșându-se
15
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
mai târziu decât alți hibrizi, prin urmare cultivatorii au o perioadă mai lungă de recoltare.
– Hibridul leagă foarte ușor, în condiții favorabile între 2-4 fructe/axil, nefiind sensibil la
avortarea fructelor.
Recomandat pentru cultura în sere și solarii.
Rezistență la agenți patogeni:
– CMV (Cucumber Mosaic Virus) - Virusul mozaicului la castraveți.
– Ccu (Cladosporium cucumerinum) - Cladosporioza castraveților.
– Sf (Sphaerotheca fuliginea) - Făinarea castraveților.
– Toleranță bună la Mana castraveților (Pseudoperonospora cubensis).
Desime: Recomandăm cultivarea între 18.000 - 22.000 plante/ha
Kybria RZ F1
Producator: RIJK ZWAAN, Olanda. Ambalaje: plic 250 semințe, plic 1000 semințe
Descriere plantă:
– Hibrid partenocarpic de tip multifruct, cu țepi.
– Hibrid cu productivitate ridicată și timpurietate foarte bună.
– Portul plantei este deschis, recoltarea fructelor și aplicarea pesticidelor este ușoară și
eficientă.
– Lăstarii laterali nu se dezvoltă foarte puternic, prin urmare costurile lucrărilor în verde
(ciupirea lăstarilor) sunt cu 15-20% mai mici decât la alți hibrizi.
– Kybria F1 RZ este un hibrid modern, destinat cultivatorilor interesați atât de producții
foarte ridicate, cât și de o calitate excelentă a fructelor.
Descriere fructe:
– Fructele sunt de culoare verde închis, cu țepi fini, ușor de recoltat, au formă cilindrică
(raport L:D – 3,1:1) și nu sunt predispuse la deformare, obținându-se fructe de calitate
superioară chiar și în condiții de stres.
– În condiții optime de cultură, poate produce 3-5 fructe/axil, acestea dezvoltându-se una câte
una, ceea ce asigură o producție și o recoltare continuă.
– Fructele un aspect exterior plăcut de la prima fază de dezvoltare până la recoltare,
dimensiunea ideală de recoltare fiind de 6-9cm.
– Nu este sensibil la deformări și apariția golurilor în pulpa fructului.
– Calitate deosebită pentru consum în stare proaspătă, procesare și industrializare începând
din primăvară și până toamna.
Recomandăm cultivarea în sere și solarii, dar și în câmp deschis (cultură palisată).
Rezistență la agenți patogeni:
16
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
17
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
18
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
19
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
20
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
conditiile climatice din luna septembrie, iar plantele nu pot atinge adevaratul lor potential
biologic. Sunt asemanatoare celorlalte forme de cultura, cu unele particularitati:
- este necesara sincronizarea fructificarii prin tratamentul cu Ethrel (250-500 ppm, cand
plantele, au 3-4 frunze adevarate) sau prin ciupitul plantelor, pe suprafete mici, daca acestea
nu au fast tratate cu Ethrel;
- udarea culturii se face imediat dupa semanat, pentru o rasarire si crestere uniforma a
plantelor, iar in continuare mai des in prima parte a vegetatiei şi mai rar in cea dea doua parte,
cu norme de udare de 300-400 m3 apa/ha. Se uda dimineata, seara sau noaptea pentru a evita
fenomenul de soc fiziologic.
Recoltarea incepe in prima decada a lunii septembrie si dureaza pană la scaderea
accentuata a temperaturii, la intervale de 1-2 zile, manual sau mecanizat, cu combine speciale.
Categoriile de sortare si calibrare a fructelor, dupa lungimea lor sunt: 3-6 cm; 6-9 cm; 9-12
cm, iar productiile realizate se situeaza intre 5 si 15 t/ha.
1.2.3. Cultura castravetilor in sere se practica in mai multe cicluri, in functie de
posibilitatile energetice ale unitatilor, respectandu-se secventele tehnologice de baza. Acestea
sunt prezentate în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1.
Date tehnice specifice dclurilor de cultura la castraveti in sere
Ciclul de cultura Data Vârsta Data plantării Data defrişării
semănatului răsadurilor
CI, iarnă – vară, 22-27. X 45-50 15. XII – 15. I 10-20. VI
sere încălzite, 21-26.XI
fructe lungi
CI, primăvară – 20-28. XII 40-45 5-10.II 20-30.VI
vară, sere
încălzite, fructe
lungi şi
semilungi
CI, primăvară – 15-31. I 40-45 1-15. III 10-20 VII
vară, sere
semiîncălzite,
fructe lungi şi
semilungi
CI prelungit, 25. II -10. III 35-40 10-20 IV 25-30. VII
primăvară –
21
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
vară, sere
neîncălzite,
fructe semilungi
şi cornişon
CII, vară – 28. V -20. VI 20-25 25. VI – 15. VII 1-15. X
toamnă, sere
neîncălzite,
fructe cornişon
CII, vară – iarnă, 27. VI – 8. VII 25-30 25. VII – 5. VIII 15 – 20. XI
sere încălzite,
fructe lungi
22
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
23
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
fructe lungi, sunt asemanatoare atat culturilor efectuate la sol, cand acesta este incalzit, cat şi
pe substraturi calde. Daca culturile s-au infiintat pe baloti de paie, imediat dupa plantare, pe
langa randul de baloti, se recomanda instalarea perdelelor izolatoare din folie de polietilena
lata de 75-80 cm. Între cele doua perdele se realizeaza un regim de temperatura mai ridicat cu
2-3°C fata de restul serei, se reduce efectul negativ al curentilor reci de aer si se evita risipirea
apei de irigat.
Lucrări de întreţinere
Sunt cele curente şi vizeaza cresterea corespunzatoare a plantelor si dirijarea
microclimatului din sera. Completarea golurilor se realizeaza cu rasad din rezerva, pana la cel
mult trei saptamani de la plantare. Afanarea solului se face o singura data, la circa 10 zilc de
la plantare, la distanta de 10-15 cm de planta, pentru a nu deranja sistemul radicular şi numai
in cazul culturii pe sol. Dirijarea factorilor de vegetatie se face permanent si cu deosebita
atentie pe durata culturii. Regimul de lumina conditioneaza valorile celorlalti factori cu care
se coreleaza direct. Deficitul de lumina provoaca alungirea plantelor de castraveti şi reduce
fructificarea, iar excesul grabeste procesul de imbatranirea si slabeste potentialul de rodire al
plantelor. Spre sfarsitul lunii aprilie se efectueaza cretizarea serelor, in vederea reglarii
intensitatii luminoase si, respectiv, a temperaturii. Umiditatea se dirijeaza prin irigare, norma
de udare, momentul şi freeventa udarilor stabilindu-se in functie de substratul de cultura si
capacitatea acestuia de retinere a apei, compozitia amestecurilor nutritive, conditiile de
microclimat şi valoarea coeficientului de evapotranspiratie. Norma de udare este in medie de
250-300 m3 apa/ha, iar numarul de udari de cel putin 12-15. Pana la sfarsitul lunii martie,
udatul se face cu furtunul, iar in continuare prin aspersiune sau picurare. Pentru mentinerea
umiditatii atmosferice la 90-95%, in zilele insorite se vor aplica "sprituiri'' zilnice (2-3), cu
durata de 1-2 minute, prin instalatia de aspersiune. Regimul de temperatura trebuie dirijat in
functie de intensitatea luminoasa si umiditate, in limitele parametrilor optimi, luandu-se
masurile ce se cuvin pentru mentinerea acestor valori. Dinamica temperaturilor diume şi
nocturne pe intreaga durata de vegetatie este cea prezentata in tabelul 1.2.
Tabelul 1.2.
Variatia temperaturilor pentru culturile de eastraveti din sere (°C)
Perioada Noaptea Ziua
Cultura pe Cultura pe sol Cu nor Cu soare
substrat
Prima săptămână 19-21 19-21 21-23 24-28
24
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
după plantare
2-10 saptamani 16-18 18-19 20-21 24-28
de la plan tare
Pana la defrisare 18-20 18-20 22-24 26-30
Asigurarea unui continut mai ridicat de C02 (0,2-0,6%) determina sporuri substantiale
de productie. Aerisirea trebuie facuta cu grija pentru a nu diminua exagerat umiditatea relativa
a aerului. lrigarea culturii se asociaza de cele mai multe ori cu fertilizarea (fertirigatie).
Fertilizarea faziala este conditionata de o multitudine de factori cum sunt: substratul de
cultura, conditii de temperatura si luminozitate, ritmul de mineralizare a paielor, capacitatea
de retincre a apei de catre substratul de cultura si amestecul nutritiv, regimul de irigare si
gradul de crestere si dezvoltare a plantelor. Permanent, prin analize de laborator, se face
controlul starii de fertilitate a substratului de cultura. Ridicarea probelor pentru control se face
de la baza balotului ( culturi pe baloti) si direct din substrat la culturile din cadrul celorlalte
sisteme.
Fertilizarea se executa saptamanal, la cultura pe baloti şi decadal, la cea pe sol.
Nivelurile orientative de control, raportate la 100 g sol sunt de 12-14 mg N; 8-10 mg P205;
16-20 mg K20, iar pH-ul 6,5-7,5. În tabelul 1.3 sunt prezentate limitele optime pentru diferite
substraturi de cultura analizate (mg/100 g sol uscat la I05°C).
Tabelul 1.3.
Variatia limitelor optime şi a cantitatilor de elemente nutritive
in diferite substraturi pentru culturile din sere
25
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
26
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
plete care se carnesc la 4-5 fructe şi 4-5 frunze; uneori pletele pot fi mai lungi. Pe tulpina
principala se dirijeaza fructificarca ca şi in sistemul pergola. Defolierea consta in indepartarea
de pe planta a frunzelor imbatranite si bolnave. În acelasi timp se inlatura si fructele tarate
pentru a evita consumul inutil de hrana.
Recoltarea fructelor se face manual, atunci cand acestea ajung la dimensiunile
specifice hibridului cultivat (greutate cuprinsa intre 350 si 600 g/fruct), dar şi in functie de
cerintele beneficiarului, de 2-3 ori pe saptamana. Se recolteaza in medie 35-40
fructe/planta/ciclu. Neefectuarea la timp a recoltarii fructelor are influente asupra cresterilor
vegetative cat si a cantitatii si calitatii productiilor.
Dupa recoltare se face presortarea, in sera, eliminandu-se fructele care nu au aspect
comercial, dupa care marfa este transportata la statiile de sortare. Se continua pregatirea
fructelor pentru valorificare, prin lotizarea dupa greutate (intre: 300-400 g/buc.; 400-500
g/buc.; 500-600 g/buc. si peste 600 g/buc.), criovacare si ambalare. Productiile ce se pot
obtine, in functie de hibrid, epoca de plantare, nivelul energetic asigurat, se situeaza intre 100
si 220 t/ha pentru castravetii cu fructe lungi şi intre 80 si 140 t/ha la cei cu fructe semilungi.
Cultura in ciclul II pentru castravetii cu fructe lungi se practica din ce in ce mai putin
datorita consumurilor energetice ridicate si cresterii preferintelor consumatorilor pentru
castravetii cu fructe semilungi si scurte, tip comichon. Cultura se infiinteaza direct pe solul
serei sau pe substrat biologic, pregatindu-se dupa secventele clasice, cu mentiunea ca solul se
dezinfecteaza termic sau chimic cu Basamid granule 500 kg/ha, Vydate OG 30-64 kg/ha,
Vydate 24L 0,2%, Formol, etc. Răsadul se produce in serele inmultitor, prin semanat in lunile
iunie iulie,iar plantarea are loc in iulie-august, in functie de durata ciclului.bSe planteaza doua
randuri dupa schema (60+200+60) x 35-40 cm,brealizandu-se desimea de 16-18 mii
plante/ha. În general, lucrările de intretinere sunt asemanatoare cu cele ale ciclului I, cultura
pe sol, cu unele particularitati. La inceputul lunii septembrie se face decretizarea, iar de la
mijlocul lunii septembrie nu se mai uda prin aspersiune şi nu se mai aplica sprituiri. Udarea se
efectueaza cu furtunul sau prin picurare. Fructificarea se dirijeaza pe tulpina principală si pe
lastarii formati pana la sarma de sustinere.
Recoltarea are loc esalonat pana spre sfarsitul lunii noiembrie (sere incalzite),
realizandu-se productii de 60-80 t/ha. Recoltarea fructele la castravetii cu fructe lungi se face
cu scopul mentinerii calitatii pe o perioada de timp evaluata la 6-17 zile in functie de gradul
de maturare. La temperaturi de 12- 13°C si UR 95%, fructele se pastreaza 7-10 zile, iar cele
criovacate, 15-17 zile.
Cultura castravetilor cu fructe mici ,,tip cornichon "
27
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Castravetii cu fructe mici se cultiva atat in ciclul I, in sere special amenajate, sau in
sere inmultitor, ca o cultura succesiva, dupa eliberarea lor de rasadurile ciclului I, cat si in
ciclul II. Din punct de vedere al asigurarii energetice, serele in care se cultiva sunt cu incalzire
limitata (semiincalzite) sau sere neincalzite.
Se folosesc soiuri sau hibrizi partial sau total ginoici. Consta in: fertilizarea organica
(daca este cazul) cu gunoi de grajd semidescompus, 120-150 t/ha, in functie de continutul
solului in materie organica, 800 kg/ha dublu superfosfat si 600 kg/ha sulfat de potasiu;
dezinfectia solului si a serei; afanarea, maruntirea si nivelarea solului; modelarea solului si
marcarea randurilor.
Răsadurile se produc prin semanat direct in ghivece sau cuburi nutritive cu latura sau
diametrul de 7-8 cm, sau in ghivece din turba (Jiffy-pots sau Jiffy 7), pentru 1 ha cultura fiind
necesare 0,7-0,8 kg seminte. Epoca de semanat se stabileste in functie de data prevazuta
pentru plantare, astfel încat rasadul sa aiba varsta de 30-35 zile, chiar 20-25 zile. Se planteaza
in 3 randuri pe travee, dupa schema (50+ 110+ l 10+50)x40 cm, realizandu-se in medie 24 mii
plante/ha. Uneori se pot planta 2 randuri pe travee (hibrizii cu vigoare mare). Plantele se
dirijeaza pe sfori pana la nivelul sarmelor de sustinere. Daca se practica culturi cu 2 randuri pe
travee, plantele se pot dirija in ,,V". Tulpina principala se conduce pana la sarma spalierului,
apoi se dirijeaza pe orizontala pana la planta urmatoare si se carneste. Dirijarea fructificarii
consta in inlaturarea frunzelor, lastarilor si fructelor, pe portiunea de la sol şi pana la 40 cm
inaltime, iar in continuare pană la dolie, pe tulpina se lasa toate fructele. Pe prima treime a
plantei se ciupesc lastarii dupa o frunza, pe a doua treime dupa doua frunze şi pe treimea
superioara dupa trei frunze. Lastarii ce apar in continuare se ciupesc in medie dupa 3 frunze.
Se fac ciupiri saptamanale pentru a favoriza aparitia lastarilor de ordin superior, determinand
esalonarea recoltarilor. Se are in vedere existenta in permanenta a varfurilor de crestere pentru
a mentine vigoarea plantei La hibrizii ginoici noi, introdusi in cultura, tulpina principala se
conduce ca in cazul precedent, lasandu-se plete lungi, iar fructificarea se asigura, in principal,
pe tulpina si plete. În vederea stimularii fructificarii, la o luna de la plantare se poate aplica un
tratament cu Ethrel 0,06%, 1000 l solutie/ha.
Recoltarea
Fructele au un ritm mediu de crestere zilnica de 1-2 cm, ceea ce impune recoltarea
zilnica (uneori chiar de 2 ori pe zi) in conditiile cu temperaturi ridicate. Recoltarile la timp,
stimuleaza fructificarea. Se recolteaza pe cat posibil pe dimensiuni stabilite, pentru ca la
presortare sa nu se loveasca fructele, ca apoi, la statiile de sortare sa se definitiveze calibrele:
3-6 cm; 6-9 cm; 9-12 cm si peste, in functie de solicitarile beneficiarilor. Productiile ce se pot
28
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
obtine variaza in functie de hibrid, momentul plantarii, durata ciclului, conditiile asigurate,
marimea fructelor la recoltare, osciland intre 30 şi 60 t/ha.
1.2.4. Tehnologia cultivarii castravetilor in solarii
Acest sistem de cultura are o extindere mare in gospodariile populatiei, pentru
obtinerea de productii timpurii şi extratimpurii, folosindu-se cultivare cu fructe semilungi si
mici, tip comichon. Cultura se practica in solarii special amenajate, sau dupa producerea de
rasaduri destinate culturilor termofile. Începe din toamna, prin strangerea si scoaterea
resturilor vegetale ale culturii anterioare şi fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajd
semidescompus, 50-60 kg s.a./ha P205, 50-60 kg s.a./ha K20, ce se incorporeaza odata cu
afanarea adanca a solului. În primavara se completeaziă fertilizarea chimica cu 50-60 kg
s.a./ha N şi se erbicideaza "pre" cu Dual Gold 960 EC 1,2/ha, cu 2-3 zile inainte de plantare.
Este obligatorie modelarea solului in straturi inaltate. În cazul efectuarii culturilor de
succesiune, dupa eliberarea solariilor de rasaduri sunt necesare unele lucrari specifice:
indepartarea materialelor ce au asigurat dubla protejare; curatarea spatiului de cultura;
scoaterea sau incorporarea in sol a materialului organic folosit ca sursa suplimentarii de
incalzire la rasaduri; amenajarea unui strat de pamant (sau amestec) gros de 15-20 cm, in care
se planteaza rasadurile. Cu 10-12 zile inainte de infiintarea culturii, solarul se acopera cu folie
de polietilena, groasa de 0,15-0,20 mm, pentru a asigura nivelul minim de temperatura in
interior, in vederea efectuarii plantarilor, are loc in rasadnite biologice, spatii cu dubla
protejare sau sere inmultitor, iar etapele tehnologice necesare sunt asemanatoare cu cele de la
cultura timpurie din camp. Se seamana direct in cuburi nutritive sau ghivece cu latura sau
diametrul de 8-10 cm, folosindu-se 1-1,2 kg seminte pentru I ha cultura. Epoca de semanat se
stabileste in functie de data stabilita pentru plantare, intre 10 I şi 20 II pentru culturile in
solarii amenajate special şi mai tarziu pentru culturile realizate in succesiune dupa producerea
rasadurilor. Cand rasadurile au 2-3 frunze adevarate se aplica un tratament cu Ethrel, 0,05%.
Plantarea se face in perioada 5-15 aprilie pentru culturi in ogor si in intervalul 20
aprilie - 5 mai, dupa eliberarea de rasaduri a solariilor, in cadrul culturilor succesive. În
solarul clasic, cu latimea de 540 cm, se planteaza 4 randuri, dupa schema ( 45-185+80+
185+45) x 35 cm, realizandu-se desimea de 22 mii plante/ha. Pentru alte tipuri de solarii,
schema de plantare se adapteaza in functie de lătimea acestora. Lucrarea se executa manual,
in gropi deschise cu lingura de plantatsau cu sapa.
Lucrarile de intretinere se refera la completarea golurilor, prasile, udarea care se face
pe rigole si cu multa atentie in special in prima parte de vegetatie. Foarte bune rezultate pentru
conditiile din solar se obtin la irigareaprin picurare. Fertilizarea faziala incepe dupa 10-15 zilc
29
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
30
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Recoltarea începe cu 10-12 zile mai devreme fata de cultura timpurie din camp
neprotejat si desi productiile nu sunt mai mari, acest avans la valorificare, creste nivelul de
rentabilitate al culturii.
1.2.6. Tehnologia cultivării castravetilor in răsadniţe
Pentru cultura se folosesc rasadnitele special amenajate (calde), sau cele eliberate dupa
producere de rasaduri (semicalde sau reci). Cultura se infiinteazii prin rasad cu varsta de 35-
40 zile, obtinut in rasadnite sau in solarii cu dubla protejare. In functie de momentul stabilit
pentru plantare si de varsta rasadului se fixeaza epoca de semanat. Rasadul se planteaza
manual, realizand un numar de 3 cuiburi pe o rama. Celelalte elcmente tehnologice sunt
asemanatoare culturii castravetiIor timpurii din camp.
Lucrările de intretinere sunt cele generale din rasadnite si asemanatoare cu cele ale
culturii timpurii din camp, insa cu unele particularitati:
- aerisirea rasadnitelor trebuie făcuta cu mare atentie pentru a nu se produce curenti de aer,
dirijand in acelasi timp regimul de gaze, temperatura si umiditatea; se ciupeste rasadul la
plantare, dupa 3-4 frunze, lasandu-se doi lastari la baza plantei care se ciupesc dupa alte 7-8
frunzc, iar cei de ordinul II se ciupesc la un fruct si 1-2 frunze;
- odata cu afanarea solului se face musuroirea plantelor la cuib, iar celc doua tulpini, la nivelul
nodurilor 3-4, se marcoteaza prin acoperire cu pamant sau cu ajutorul unor carlige din lemn,
favorizand inradacinarea;
- se poate practica mulcirea cu mranita in strat de 4-5 cm. În functie de tipul de rasadnita
utilizat, de cultivarul folosit si momentul infiintarii culturii, recoltiirile incep in luna aprilie,
obtinandu-se productii
de 8-10 kg/m2.
1.2.7. Producerea semintelor de castraveti
Tehnologia generala de obtinere a semintelor de castraveti la soiurile cu inflorire
mixta, are multe elemente asemanatoare culturii comerciale din camp. Fiind planta alogama,
entomofila, trebuie pastrat spatiul de izolare de 1500-2000 m. Pe solul modelat, cu
coronamentul de 104 cm se seamiânălţat 2 randuri la (80+ 70)x15-20 cm, realizandu-se 66-
89 mii plante/ha. Lucrarea se efectueaza intre 1 şi 15.V., mecanizat, cu SPC 6, la adancimea
de 5 cm, folosindu-se 4-6 kg sămantâţă /ha. Se pot semana 2 randuri de porumb la fiecare 8
brazde de cultura, ca perdele de protectie. Lucrarile de intretinere constau in: raritul la 15-20
cm, cand plantele au format prima frunza adevarata; 2-3 prasile mecanice; un tratament cu
Ethrel 0,05 % cand plantele au 5-6 frunze sau ciupitul varfului tulpinii dupa 5 frunze şi a
ramificatiilor dupa 6-7 frunze; purificarea culturii de 3 ori (inainte de inflorit, cand fructele
31
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
CAPITOLUL II
BOLILE ŞI DĂUNĂTORII CASTRAVEŢILOR
2.1. VIRUSUL MOZAICULUI CASTRAVEŢILOR, CMV (CUCUMBER MOSAIC
VIRUS)
32
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Biologie
CMV aparţine genului Cucumovirus şi familiei Bromoviridae. Are trei particule
sferice, fiecare de aproximativ 28 nm în diametru. Genomul CMV are trei molecule de ARN ,
cu o singură spirală şi anume ARN 1 (~3,350 nucleotide), ARN 2 (~3,050 nucleotide) and
ARN 3 (~2,200 nucleotide).
Din cauza faptului că poate ataca o mare varietate de plante, multe buruieni pot
răspândi acest virus la plantele cultivate. Buruieni perene, bienale sau anuale de toamnă pot
transmite acest virus prin intermediul rădăcinilor lor, tuberculilor ori al organelor subterane
peste iarnă şi pot constitui un rezervor pentru infecţia din anul următor. Aceste buruieni sunt:
Asclepias syriaca, Barbarea vulgaris, Rorippa islandica, Linaria vulgaris şi Stellaria media.
Cea mai afectată cultură de virusul transmis de aceste specii de buruieni este salata. De
remarcat că unele specii de buruieni nu arată semne de infecţie.
Şi plantele de cultură pot fi sursă de infecţie pentru virusul castraveţilor prin
transmiterea prin sămânţă. Astfel, de familii purtătoare sunt: Amaranthaceae (syn.
Chenopodiaceae) (spanac), Brassicaceae, Fabaceae (syn. Leguminosae) (fasole, năut, bob,
linte, lupin, trifoi, lucernă) şi Labiatae. Transmiterea prin sămânţă arată capacitatea acestui
virus de a rezista în natură.
Mai mult de 80 de specii de afide, dintre care, cele mai importante sunt Myzus
persicae şi Aphis gossypii, transmit virusul prin înţeparea plantelor infectate şi mutarea la altă
plantă. Virusul castraveţilor nu este mult timp viabil în sucul celular, de aceea nu se transmite
prin atingerea vrejilor de către muncitori.
34
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
soiuri şi hibrizi. S-a dovedit genetic că rezistenţa la virus se obţine prin homozigotarea a trei
gene parţial dominante. Totuşi, rezistenţa nu înseamnă imunitate, aşa că, în orice cultură mai
apar plante atacate, care, dacă nu sunt eliminate conduc la manifestarea în masă a atacului de
virus.
Pagube
Pagubele produse de virusul castraveţilor variază între 10-20 % şi sunt direct
proporţionale cu populaţiile de afide vectoare din primăvară şi a doua parte a verii. Dacă
primăvara este călduroasă şi secetoasă, afidele găsesc condiţii foarte favorabile de înmulţire şi
pagubele pot atinge şi 100%.
36
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
37
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
39
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
40
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
41
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Daune
Atacul afidelor este influenţat pozitiv de vremea călduroasă şi uscată. Cea mai mare
problemă, însă, o reprezintă transmiterea virusurilor. Afidele se pot combate dar virusurile nu.
Acestea determină piticirea accentuată şi, practic, compromiterea întregii plante.
Combatere
Un jet puternic de apă poate da jos afidele de pe plantă dar acest fapt poate conduce la
apariţia bolilor foliare. Se mai pot folosi uleiul horticol sau soluţia de săpun. Stropirea trebuie
făcută pe dosul frunzelor, unde se află afidele. Aceste metode doar îndepărtează afidele
prezente şi trebuie repetate după câteva zile.
Insecticidele trebuie aplicate cu precauţie la castraveţi pentru că acestea necesită un
anumit timp de pauză iar castraveţii se recoltează la două zile, zilnic sau chiar de două ori pe
zi, când este cald.
Plantele virozate trebuie eliminate, pentru a opri răspândirea virusului. După ce am
pus mâna pe plantele bolnave de virus trebuie să ne spălăm pe mâini cu săpun.
Prevenire
Pentru a preveni atacul afidelor şi transmiterea virusurilor trebuie, mai întâi să
cumpărăm o sămânţă de calitate. Apoi, unde plantăm castraveţii, trebuie să fie cât mai departe
de livezi, păduri sau zone îmburuienate. Combaterea buruienilor vectoare reduce atacul. Este
bine să semănăm un rând de porum perpendicular pe direcţia vântului dominant de vară.
42
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
Prădătorii se pot folosi doar în spaţii protejate. Aceştia sunt coccinelele şi viespile parazite.
Dozele mari de azot fragilizează frunzele şi determină înmulţirea masivă a afidelor.
2.6. PĂIANJENII
Păianjenii sunt membri ai familiei Tetranychidae, ce are circa 1200 de specii. Ei sunt
localizaţi sub frunze, unde îşi fac mici reţele protectoare din mătase. Se hrănesc prin înţeparea
şi sugerea ţesuturilor fragede, tinere şi atacă sute de specii cultivate şi sălbatice. La un atac
puternic planta se debilitează, rămâne subdezvoltată, îngălbenită şi pierde frunzele (la
castraveţi, vinete, viţă de vie). Fructele sunt mici şi strâmbe. Florile şi fructele mici cad.
44
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
PARTEA A II A
CAPITOLUL III
DESFĂŞURAREA CERCETĂRILOR, PREZENTAREA REZULTATELOR ŞI
INTERPRETAREA LOR
3.1. INTRODUCERE
Castravetele este originar din Sudul Asiei (India, Indochina, China, etc) şi Sudul
Africii, fiind una dintre cele mai vechi plante de cultură, de circa 3000 de ani î.C. Mari ţări
cultivatoare de castraveţi în Europa sunt: Rusia, Polonia, Moldova, Ungaria, Bulgaria, Spania
şi România. Castraveţii sunt o plantă erbacee anuală cu o rădăcină slab dezvoltată care are
tendinţa să crească spre suprafaţa solului, cu cerinţe ridicate faţă de aerul din sol. Masa mare a
rădăcinilor creşte până la 20-30 cm adâncime în sol, astfel explicându-se cerinţele mari ale
speciei pentru apă şi aer în stratul superficial, pe toată perioada de vegetaţie. Temperatura
optimă de creştere este de 25-28oC, cu o medie în 24 de ore mai mare de 15oC pe perioada de
vegetaţie (în culturile în aer liber). În funcţie de fazele de vegetaţie, temperatura optimă este
de 25 ± 7°C. umiditatea solului şi aerului trebuie să fie menţinută la nivelurile cerute de plante
pe perioadele de vegetaţie, insuficienţa conducând la stoparea creşterii, apariţia de flori
mascule, deformarea fructelor şi apariţia gustului amar. Umiditatea optimă a solului trebuie să
fie menţinută la 75-80% din IUA şi 85-90% în aer. La o umiditate mai mare a solului, asociată
cu temperaturi sub 10oC absorbţia apei în rădăcină nu se mai face şi apare seceta fiziologică.
fiecare pereche de două rânduri. Această sârmă a fost susţinută pe ştacheţi. Irigarea s-a făcut
prin picurare. Producţia marfă a fost cântărită şi s-a calculat profitul.
Castraveţii sunt binecunoscuţi pentru necesarul lor ridicat de apă deoarece au sistemul
radicular slab dezvoltat. Din acest motiv, irigarea cu picurare s-a făcut zilnic, pentru a menţine
umiditatea solului aproape de capacitatea de câmp. Hibridul cultivat a fost partenocarpic, ceea
ce înseamnă că formează doar flori femeieşti, care produc castraveţi. Acest tip de hibrizi de
castraveţi nu fac fructele amară genetic. Calculul cantităţii de apă folosită la irigat la fiecare
plantă s-a făcut ţinând cont de evapotransiraţia potenţială a fiecărei zile din perioada de
vegetaţie. Astfel, evapotranspiraţia potenţială luată în calcul a fost de 4 mm pe zi. Acest lucru
înseamnă că pentru fiecare metru pătrat se pierd 4 litri de apă pe zi în lunile iulie şi august.
Ţinând seama că suprafaţa de nutriţie a unei plante de castravete pe care o udă picurătorul este
de circa 0,25 m2, necesarul zilnic de apă pentru o plantă a fost de 1 litru pe zi şi pe picurător.
Tabelul 3.1.
Recolta de castraveţi pe zile şi categorii de mărime şi celelalte operaţii
efectuate
Cantitatea (kg) Alte operaţiuni
Plante
Data
6-9 cm 9-15 cm virozate Stropiri
eliminate
Novadim
08.20 7
Progress
08.21 15
08.22 25 2
08.23 80 2 2
08.24 120 4 Milbecnock
08.25 150 4 3
08.26 150 5
08.27 170 3 3
08.28 170 8 Actara
08.29 150 10 3
08.30 150 8
08.31 150 10 3
09.01 150 7
09.02 150 5 Nissorun
09.03 145 7 4
09.04 150 10
09.05 150 15 5
Novadim
09.06 120 6
Progress
09.07 80 8 4
09.08 50
09.09 50 3 3
09.10 40 3 Milbecnock
09.11 20 2
09.12 25 1
09.13 20 1
09.15 20 2 Actara
09.17 20 2
09.21 20 1
09.25 10 1
09.29 15 2
10.05 15 2 Nissorun
10.12 15 2
47
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
2,600 136 30
Total
2. 736 kg
Număru total de plante eliminate a fost de 30. Aceste plante au fost atacate de viruşi
transmişi de afide şi tripşi. Dacă aceste plante nu ar fi fost înlăturate boala s-ar fi răspândit în
toată cultura în circa o săptămână. Plantele atacate de viruşi nu au mai produs fructe iar cele
aflate deja pe plante nu au mai fi putut fi consumate sau vândute deoarece au fost tari,
îngălbenite, fără gust, improprii consumului.
De observat că la începutul şi sfârşitul culesului recolta a fost mică, de circa 20 kg.
Cele mai mari cantităţi au fost recoltate la mijlocul perioadei de recoltare, de 150-170 kg pe
zi. Perioada de recoltare a ţinut circa o lună, de la 20 august, până la mijlocul lui octombrie.
Cantitatea totală recoltată a fost de 2.600 kg de prima categorie, de 9-15 cm şi 136 kg de
castraveţi mari. Aceşti castraveţi se vând mai greu şi cu preţ mai mic. Cantitatea recoltată, în
medie, pe o plantă a fost de 3,5 kg.
Castraveţii pot fi ţinuţi doar 3 zile, şi asta într-un loc răcoros, cum este pivniţa. Imediat
după recoltare, castraveţii trebuie puşi la umbră deoarece în soare direct îşi pierd strălucirea,
devin maţi şi se depreciază calitativ, deshidratându-se, nemaifiind turgescenţi. Păstraţi mai
mult de 3 zile încep să facă mucegai alb (Pithyum).
Tratamentele cu pesticide s-au făcut de 2 ori pe săptămână începând cu stadiul de 4
frunze adevărate, până la mijlocul lunii octombrie, când presiunea dăunătorilor a scăzut
datorită temperaturilor scăzute. Nu s-a făcut niciun tratament împotriva pătării unghiulare sau
manei pentru că nu a plouat deloc pe întreaga perioadă de vegetaţie.
Venitul total obţinut a fost de circa 6.000 lei. Cheltuielile totale au fost de 3.000 lei iar
beneficiul, de 3.000 lei.
CONCLUZII
Cultura castraveţilor în câmp deschis este posibilă numai dacă plantele primesc o
atenţie zilnică constând în irigare, aplicarea pesticidelor, eliminarea plantelor virozate şi
recoltarea la timp.
BILIOGRAFIE
48
. Cercetări privind cultura castraveţilor cornişon în aer liber.
1. Ciofu Ruxandra, Nistor Stan, Popescu Victor, Chilom Pelaghia, Apahidean Silviu,
Horgos A., Berar V., Lauer K., Fritz, Atanasiu N. – 2004. Tratat de Legumicultura.
Editura Ceres, Bucuresti.
2. Dobre M., Susinski M. – 2019. Researches concerning the crop technology of gherkins
in open air. Analele Universităţii din Craiova, seria Agricultură – Montanologie – Cadastru
(Annals of the University of Craiova - Agriculture, Montanology, Cadastre Series) Vol.
XLIX/2019.
3. https://en.wikipedia.org/wiki/Thrips
4. https://en.wikipedia.org/wiki/Tetranychus_urticae
5.http://passel.unl.edu/pages/informationmodule.php?
idinformationmodule=1056648673&topicorder=8&maxto=8&minto=1
49