Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BUCURESTI
FACULTATEA DE HORTICULTURA
ANUL IV, ID, 2022-2023, semestrul II
DISCIPLINA: LEGUMICULTURA SPECIALA II
TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A
CARTOFULUI
1
Cuprins
1. IMPORTANTA ……………………………..3
2. SOIURI ………………………………………………3
3. COMPOZITIE CHIMICA ……………………………………3
4. PARTICULARITATI BIOLOGICE ………………………………..3
5. ROTATIA...................................................................................................7
6. FERTILIZAREA…………………………………....................................................….7
7. LUCRARILE SOLULUI..............................................................................8
8. PLANTAREA...............................................................................9
9. LUCRARI DE INGRIJIRE................................................11
10. RECOLTAREA……………………………………..12
11. PASTRAREA CARTOFILOR……….…….13
1. IMPORTANTA
2
Este una din cele mai importante plante alimentare, furajere si industriale. In industrie cartoful
constituie o valoroasa materie prima pentru fabricarea spirtului, amidonului, dextrinei si glucozei.
2. SOIURI
3. COMPOZITIE CHIMICA
4. PARTICULARITATI BIOLOGICE
Cartoful este o planta ierbacee anuala si se imulteste vegetativ prin tuberculi si sexuat prin
seminte.
3
pe stratul de sol de la 0-20cm. , 16-18% pe strutul de la 20-40cm, 17-20% pe stratul de la 40-60cm, si munai
2-3% pe stratul de la 60-80cm. Radacinile cartofului patrund cu dificultate in solurile grele sau tasate.
Radacinile cartofului sunt sensibile la insuficienta oxigenului si la exccesul dioxidului de carbon. Sufocarea
radacinilor apare daca stratul de sol de la suprafata este compact si nu permite accesul suficient al aerului.
Tulpina –intalnim la cartof tulpini fipogee (subterane- stoluni si tuberculi), si tulpini epigee( aeriene-
vrejii). Stolonii sunt lastari ai vrejului din portiunea lui aflata in sol, ingrosati, suculenti, de culoare alba si prin
ingrosarea varfului lor rezulta tuberculii. Tulpina aeriana este ierboasa , suculenta, muchiata. La o singura
planta se gasesc 4-8 tulpini care ramifica si dau cartofului aspect de tufa.
Frunza –elaboreaza o substanta care stimuleaza tuberizarea. Ziua scurta sau timpul in care
claritatea luminii este limitata favorizeaza formarea substantelor de tuberculizare.
Florile- culoarea corolei poate fi: alba, violet deschis sau inchis, cu nuante de albastru sau roz in
functie de soi. Marimea florilor alaturi de culoare poate fi o caracteristica de diferentiere a soiurilor.
Tuberculii- din punct de vedere botanic tuberculii sunt tulpini modificate in care se acumuleaza
mari cantitati de substanta de rezerva. La inceput au forma noduroasa si pe masura ce cresc iau forma
specifica soiului. Pe suprafata tubercului se gasesc ochii formati din rudimentul unei frunze la subsuara
caruia se gasesc deobicei trei muguri. Ei pot avea forma alungita , rotunda, rotunda-ovala sau neuniforma.
Marimea lor variaza de la soi la soi si functie de factorii de vegetatie.
Incoltirea – sub notiunea de incoltire la cartofi se intelege pornirea in vegetatie a mugurilor situati
pe suprafata tuberculului. In conditii de vegetatie corespunzatoare cartofii incoltesc prin pornirea in
vegetatie de regula a mugurilor din mijloc. Mugurile crescut se numeste colt. Coltii crescuti la lumina sunt
scurti si grosi si sunt de culoare verde, galbena , maronie, etc. Coltii crescuti la intuneric sunt alungiti , foarte
mari si etiolati. Tuberculii de cartofi degenerati formeaza colti filosi- subtiri si lungi. Coltii filosi se formeaza la
lumina si intuneric. Tuberculii nu incoltesc imediat dupa recoltare. Au o perioada de 2-4 luni de repaus
vegetativ. Lungimea perioadei de repaus depinde de soi, gradul de maturitate la recoltare, temperatura din
perioada de vegetatie, temperatura la pastrare, prezenta vatamarilor pe tuberculi cauzate mecanic sau de
boli. Repausul germinativ al tuberculilor se poate prelungi folosind substante antigerminative. TCNB
stropirea frunzelor cu 30 zile inainte de recoltare cu ridrozida maleica de pana la 0,23%. In timpul pastrarii
se folosesc acid alfa naftil acetic- cartofin , Solenid pudra, Solenid solutie,Superstop-aerosol. Vigoarea
mugurilor nu este egala pe toata suprafata tuberculului, sunt mai vigurosi si pornesc primii muguri din partea
apicala( superioara) care inhiba sau chiar opresc pornirea mugurilor din jumatatea bazala. Pentru stimularea
pornirii in vegetatie s-a propus sectionarea transversala incomplecta a tuberculilor cu cateva zile inainte de
plantat. Perioada de la incheierea procesului germinal si pana la acumularea in cantitati maxime a
substantelor de tuberizare este considerat stadiu de incubatie. Acest proces este ireversibil si prin el se
explica recoltele mici ce se obtin din cartofii de samanta pastrati timp indelungat in conditii
necorespunzatoare. Substantele de tuberizare pe parcursul formarii ei determina stadiul fiziologic al
tuberculilor de cartofi si comportarea acestora in initierea unei plante noi.astfel in :
4
Staduil 1 :- putin incubat tuberculul emite un singur germene = dominanta apicala. Plantat in acest
stadiu tuberculul incolteste lent iar germenele are crestere lenta . doza de substanta este redusa.
Stadiul 2 : -doza mijlocie sau mijlociu incubat se inregistreaza incoltirea maxima si rezulta o planta
riguroasa cu crestere rapida. Acesta ar fi stadiul optim de plantare a tuberculilor.
Stadiul 3 :- doza mare de substanta, puternic incubat. Tuberculii emit germeni filosi si ramificati
care se opresc repede din crestere si tuberizeza imediat.
Stadiul 4 :- foarte avansat de incubatie, doza de substanta este maxima. Coltii tuberculizeaza
chiar inainte de plantare. Plantat in acest stadiu tuberculii formeaza stoloni si nu rasare.
Fazele de vegetatie- intrucat unele soiuri de cartofi nu infloresc fazele de vegetatie se pot delimita
si numai dupa formarea si evolutia organelor vegetative astfel :
-faza plantat –rasarit = dureaza 30-35 zile la temperatura de 7-80C. In conditiile tarii noastre rasare
in 18-25 zile.
-faza rasarire- inceputul tuberizarii= este faza cresterii intense a radacinilor si a partii aeriene in
aceasta faza se formeaza stolonii care se ingroasa la varf. Dureaza 10- 35 zile in functie de soi.
-faza de tuberizare foarte intensa= se caracterizeaza prin incetarea cresterii partii aeriene a plantei
si cresterea intensa a tuberculilor. Este faza critica pentru cartofi cand pretind cea mai mare cantitate de apa
si elemente nutritive. Dureaza 25-45 zile functie de soi.
-producerea cartofului de samanta prebaza, superelita si elita in zone inchise, teritorii deplimitate
de obstacole naturale si cordoane de protectie in care sunt asigurate cele mai bune conditii pentru vegetatia
plantelor, fara surse de infectie cu boli virotice si fara a fi transmitatoare de viroze( Rasnov, Farmau,
Suceava, Ciuc)
-continuarea procesului de productie a materialului seminal I1 si I2 in afara zonelor inchise in fiecare
judet pe cele mai favorabile suprafete in conditii de irigare.
5
-reinoirea cartofului de samanta anual, la 2 sau 3 ani pe zone de reinoire.
In rotatii se iau ca premergatoare in primul rand graul de toamna si plantele furajere, nu fac parte
din asolament sfecla de zahar, inul, guliile, morcovul. Toate lucrarile solului se executa in vara si toamna
anului precedent asigurandu-se astfel conditii pentru plantarea cat mai timpuriu primavara viitoare.
Cerinte fata de sol- cele mai indicate pentru cultura cartofului sunt soiurile nisipo-lutoase, luto-
nisipoase si lutoase cu capacitate mare de aerisire. In regiunile bogate de precipitatii si solurile nisipoase
asigura conditii favorabile de vegetatie. In conditii de irigare solurile usoare devin foarte favorabile pentru
culturile destinate consumului timpuriu sau de vara. Solul contribuie la realizarea productiei cu 77%. Soluri
pe care trebuie cartoful sunt aluvialele, cernoziomuri, podzolite cu textura usoara. Se poate cultiva pe soluri
care au PH = 5-7,5.
Cerinte fata de lumina – are nevoie de multa lumina, nu suporta umbrirea, pentru formarea
tuberculilor durata scurta de iluminare este cea mai favorabila 10-12 h, cand durata zilei este mai mare 14 h
stolonii se transforma in lastari.
Zonarea –tinand cont de perioada de vegetatie a soiurilor s-au putut delimita zonele ecologice :
-zona foarte favorabila- sunt cuprinse regiunile muntoase din Moldova, toata Transilvania cu
exceptia campiilor, partea de est a Banatului, regiunile imediat vecine muntilor din Oltenia si Muntenia. Se
6
caracterizeaza printr-o clima rece si umeda. Regimul precipitatiilor de 600-800mm anual. Temperaturi medii
a lunii celei mai calde 18-190c si nebulozitate ridicata in tot cursul verii. Se pot cultiva toate soiurile.
-zona favorabila – cuprinde regiunea Sub carpatica din regiunea Olteniei, si Munteniei, partea nord-
vestica a Transilvaniei si podisul Moldovei. Se caracterizeaza printr-o clima mai putin umeda . precipitatiile
de 600-700mm, iar temperatura lunii iulie 19-200C.
Solurile din cele doua zone apartin podzolurilor cu textura nisipo-argiloasa, luto-argiloasa,
cernoziomurile irigate, aluviuni.
-zona favorabila soiurilor timpurii se intinde in regiunea de ses a campiei Banatului, regiunile coline
a Olteniei, Munteniei si Moldovei si campia Dunarii. Clima din aceaste zone asigura conditi de vegetatie
numai soiurilor timpurii si semitimpurii. Precipitatiile anuale cuprinse intre 400-600mm , iar temperatura lunii
iulie 20-220C.
5. ROTATIA
Asigura productii ridicate dupa grau, secara, orz, leguminoase perene si anuale, porumb, in,
fibra, sfecla de zahar, etc. Nu trebuie luate ca premergatoare specii din aceeasi familie botanica ( familia
solanacee). Cartoful este premergatoare pentru grau, orz, si culturi de primavara.
La amplasarea culturii de cartofi intr-o exploatatie agricola trebuie luate in considerare : distanta de
centru de prelucrare sau depozitare( max. 12Km) , panta terenurilor sa nu fie mai mare de 9-110 in terenuri
obisnuite si de 50 in conditii de irigare, forma si marimea solei in vederea organizarii rationale a plantatului
mecanic.
6. FERTILIZAREA
Azotul are o importanta pentru formarea si dezvoltarea aportului foliar al plantei de cartofi. El este
absorbit si folosit de plante pe toata perioada de vegetatie. La insuficienta azotului plantele sunt galben
verzui iar suprafata de asimilatie se reduce pronuntat,acest lucru are consecinte negative asupra formarii
stolonilor si tuberculilor. Cand insuficienta este mai pronuntata frunzele incepand cu cele de la baza se
necrozeaza si cad. Excesul de azot determina cresterea luxurianta a partii aeriene crestere care se face in
detrimentul productiei de tuberculi si se prelungeste mult perioada de vehgetatie a cartofului determinand o
intarziere a infloritului de 25-26 zile. Azotul este element determinant pentru nivelul de productie a cartofului.
Sporul de recolta a cartofului datorat ingrasamantului cu azot sunt cuprinse intre 40-106Kg la 1Kg azot.
7
miezul fiert, marginiile foliolelor se rasuceste in sus , limbul este mai mic si de culoare mai inchis. Suprafata
de asimilatie se micsoreaza . excesul de potasiu grabeste mult perioada de vegetatie determinand o mai
rapida maturizare a plantelor si o mai rapida formare a tuberculilor fapt care la soiurile tarzii si semitarzii se
rasfrange asupra productiei.
Potasiul este consumat in cantitati mari de catre cartofi si influienteaza pozitiv formarea suprafetei
de asimilatie , intensitatea procesului de fotozinteza si migrarea substantelor asimilate din stoloni in
tuberculi. Potasiul influienteaza pozitiv valoarea seminala a tuberculilor , rezistenta la seceta , mana, si
nanism( piticire), mareste procesul de tuberculi buni pentru samanta. La insuficienta potasiului ritmul de
crestere al plantelor este redus pana la incetare.
Pe solurile pe care se manifesta carente in magneziu acestea se administreaza sub forma de sulfat
de magneziu in solutie , in timpul vegetatiei intr-o doza echivalenta cu 24Kg/Ha oxid de magneziu in 600 litrii
de apa.
Gunoiul de grajd – nu ar trebui sa lipseasca din cultura cartofului. Asigura elementele nutritive si
imbunatateste insusirile fizice ale solului , dozele se cuprind intre 20-40 tone/Ha, bine fermentate si
intrastiate uniform pe intreaga suprafata. Incorporarea se face sub aratura de vara –toamna.
In cultura irigata doza economica de azot se cuprinde intre 150-200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 :
0,6 : 1. pentru soiurile timpurii s-a dovedit optim doza de 200Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,3 : 0,5. pentru
soiurile semitarzii si tarzii doza optima de azot 300Kg/Ha cu raportul NPK= 1 : 0,6 : 0,6. ingrasamintele de
fosfor si potasiu trebuie incorporate sub aratura de baza.
7. LUCRARILE SOLULUI
Lucrarea baza a solului in cultura cartofului o constituie aratul la adancimea de 30cm, cu cat se
face mai timpuriu cu atat efectul pozitiv este mai mare. Calitatea araturii trebuie sa fie lipsita de bulgari pe
toata lungimea ei. De importanta deosebita este si nivelarea terenului, in prealabil solul este lucrat cu grapa
cu discuri.
In primavara pregatire a plantarii se face numai in momentul in care in urma lucrarilor rezulta un
camp bine maruntit , afanat, fara bulgari sau felii umede care prin uscare devin belgari. Este mai putin grav
daca se intarzie acesta lucrare cu cateva zile decat daca se executa pe teren insuficient zvantat.
-pe solurile nisipoase, luto-nisipoase si nisipo- lutoase executarea lucrarii cu grapa cu discuri si
urmata de combinator pentru pregatirea patului germinativ.
-pe terenurile in panta toate lucrarile se executa pe directia curbelor de nivel iar aratura obligatoriu
cu scormonitor pentru a se inmagazina toata cantitatea de apa ce cade pana la plantele cartofului. Biloanele
8
se construiesc cu cultivatorul echipat cu rarite cu suprafata in sectiune de 700-1000 cm2 la distanta de 60-
70-75cm.
8. PLANTAREA
Inmultirea din seminte a cartofului are importanta in campurile de selectie. Tuberculii de cartofi
pentru plantare nu trebuie sa fie infectati de viroze sau alte boli. Deasemenea se cere ca in timpul pastrarii
tuberculii de samanta a cartofilor sa nu incolteasca, incoltirea mai devreme de 2 luni inainte de plantare
reducand capacitatea de productie.
A.sortarea – tuberculilor pentru samanta si calibrarea acestora constituie masura esentiala pentru
realizarea densitatii optime a culturii. Daca din recolta obtinuta nu se poate obtine material de plantare
necesar( 55-60 cm) se recurge la sectionarea tuberculilor in doua. Tuberculii din soiurile la care ochii se
concentreaza spre partea apicala se sectioneaza numai longitudinal. Sectionarea tuberculilor la o cantitate
mare de samanta se poate face mecanic cu o masina care este prevazuta cu dispozitive care trateaza
tuberculii sectionati cu praf de creta. Sectionarea manuala asigura material de plantare de calitate
superioara sub aspectul prezentei ochilor si a numarului de ochi pe fiecare portiune. Plantarea tuberculilor
sectionati manual se executa dupa 5-6 zile
B.Incoltirea tuberculilor inainte de plantare are o deosebita importanta pentru cultura de cartofi destinata
consumului extracimpuriu si timpuriu si chir pentru consumul de vara. Prin incoltirea tuberculilor de cartofi se
asigura o grabire a rasaririi plantelor, formarea mai timpurie a tuberculilor cu cel putin 10 zile, plantarea
timpurie si marirea productiei. Deasemenea in timpul incoltirii se poate observa starea sanatatii tuberculilor
si valoarea lor vegetativa permitand eleminarea din materialul de samanta a tuturor tuberculilor care
manifesta degenerare. Tuberculii incoltiti rezista la temperaturi scazute. Icoltirea tuberculilor de samanata
trebuie realizata la lumina si la temperaturi de 12-180C ziua si 10-120C noaptea. Coltii ce se obtin in conditii
de lumina naturala sau artificiala sunt pigmentati, scurti de 1,5-2cm, si robusti. Aceste conditii se realizeaza
in incaperi luminoase , cu posibilitati de aerisire, in bordee prevazute cu geamuri in acoperis sau chiar in
santuri special amenajate la suprafata solului. Daca se utilizeaza lumina artificiala se folosesc pivnitile in
care se face pastrarea peste iarna a tuberculilor in ladite pentru incoltire. In tehnica ce se aplica pentru
realizarea incoltirii cartofilor :
-pentru preincoltirea tuberculilor se tin in gramezi de circa 40cm inaltime la intuneric la temperaturi de 15-
180C timp de 8-10 zile
-cand se constata formarea de colti de 1-2mm incepe incoltirea propriuzisa in conditii de lumina naturala
sau artificiala. Pentru aceasta tuberculii se aseaza in ladite din scandura , lungi de 60cm, late de 40-50cm,
adanci de 12cm si prevazute cu picioare la capete. Laditele se aseaza in stive cate 10-15 , fiecare ladita
incarcandu-se cu cate 15-20Kg de tuberculi.
9
Tuberculii incoltiti se transporta in camp in aceleasi ladite realizandu-se economie la manipulare si
evitandu-se ruperea coltilor. In timpul procesului de incoltire se elimina toti tuberculii cu colti filosi. Se
schimba pozitia laditilor in stive din 7 in 7 zile pentru a se obtine o incoltire uniforma si se mentine in
incapere o umiditate ridicata a aerului prin asezarea unor vase cu apa sau prin stropirea tuberculilor.
Incoltirea se poate realiza cu bune rezultate si in solarii daca acestea sunt asigurate cu o sursa de caldura .
in spatiile in care se face incoltirea se controleaza temperatura si se face zilnic aerisirea pentru a impieadica
alungirea coltilor. Pana la plantare acestea nu trebuie sa depaseasca lungimea de 1.5- 2cm, sa fie grosi , sa
nu li se inegreasca varfurile( lipsa de aer si intoxicare cu monoxid de carbon) si sa pastreze culoarea
caracteristica soiului. Daca la data plantarii se mai gasesc tuberculi neincoltiti acestea se elimina. Incoltire
dureaza 20-45 zile in functie de conditiile de incoltire.
C.Stimularea formarii de radacini se practica numai in scopul de productii foarte timpurii. Cu circa 10 zile
inainte de plantare tuberculii de cartofi se stratifica in rumegus de lemn, mranita si nisip in proportie egala in
cosuri de nuiele. Tuberculii se aseaza pe un singur rand unii langa altii, iar intre fiecare rand de tuberculi se
interpun 5cm de material umed. Cosurile se aseaza apoi in aceleasi conditii in care s-a facut incoltirea.
Formarea de radacini este stimulata daca in apa deumectare a straturilr se adauga 60g superfosfat si 30g
de sare patasica calculate pentru 10 litrii apa.
Aceste densitati sunt admise in culturi neirigate si la iun nivel mediu de fertilizare. Densitatea creste
pentru prima fractie la 75-80mii cuiburi la Ha in cadrul unei fertilizari optime. In cazul in care se folosesc la
plantare tuberculii taiati densitatea de plantare creste la 70-80mii neirigat si 75-85mii irigat.
10
F.Cantitatea de tuberculi la Ha. – la folosirea unor tuberculi in grosime de 45-50mm, la o densitate de
60mii cuiburi la Ha este necesara o cantitate de samanta de 2,7-3 tone. La aceasta cantitate mai trebuie sa
se adauge inca cel putin 10%, cantitate care constituie pierderi in timpul manipularii si pastrarii materialului
de plantare.
G.Distanta intre randuri- obisnuit la distanta dintre randuri 70-75cm. Se practica insa si distanta de 50-
60cm pentru soiurile extratimpurii si timpurii. In conditii de irigare distanta optima este 60-70 cm.
H.Adancimea de plantare- cartoful se planteaza la adancimea de 6cm intelegand prin aceasta dinstanta de
la locul unde este asezat tuberculul pana la suprafata solului. Pentru tuberculii mici si sectionati adancimea
este de 4cm. In general cartoful se acopera prin bilon. Daca stratul de la suprafata solului este uscat
tuberculii trebuie plantati putin mai adanc pentru a fi siguri ca ei se gasesc in stratul cu sol cu umiditate
suficienta.
I.Tehnica de plantare :
-in cazul semimecanizat se deschid rigole cu cultivatorul echipat cu role de rarita, iar pe fundul rigolelor se
aseaza manual tuberculii la distanta pe rand stabilita. Rigolele se acopera cu pamant manual, cu sapa sau
cu rarita trecand printre randuri si rasturnand pamantul in rigole peste tuberculi realizand in acelasi timp pe
rand un bilon de marime mijlocie. Pe solurile nisipoase dupa acoperirea tuberulilor terenul ramane plan.
-plantarea mecanica se face cu masina de plantat cartofi incoltiti MPCI 6 sau cu maisna de plantat rasad cu
echipament pentru plantat cartofi incoltiti. Pe cele mai mari suprafete cartoful se planteaza mecanic cu
tuberculi neincoltiti sau preincoltiti cu masina 4SABP 62,5.
9. LUCRARI DE INGRIJIRE
La plantatul fara bilon in aceasta situatie pana la rasarirea coltilor( 20-30 zile) grapatul culturii
este cea mai importanta lucrare prin ea realizandu-se afanarea solului, combaterea crustei si combaterea
buruienilor rasarite sau in curs de rasarire. Pana la rasarire se executa 2-3 grapari : prina- imediat dupa
plantare ; a doua- imediat ce se observa formarea crustei ; a treia- la inceputul rasaririi. Graparea se face cu
GCR cu coltii orientati inapoi fata de directia de inaintare a agregatului. In cultura cartofului prasilele sunt
lucrari de combatere a buruienilor si lucrari de bilonare( musuruire care este obligatorie pentru aceasta
specie). Prasilele se executa cu cultivatorul echipat cu cutite sageata mare si rarita cu aripi reglabile. Prin
reglarea aripilor de la rarita si a vitezei de inaitare a tractorului se reglaeza si marimea bilonlui. Bilonarea
incepe cu prima prasila cand plantele au 15-20cm in inaltime, adancimea de lucru a cutitelor este mare de
8- 10cm, iar bilonul redus ca inaltime pentru a nu se acoperi tufele. Viteza de lucru a tractorului la aceasta
prasila este mica de 4-5Km /h. Cutitele sageata si rarita distrug buruienile dintre randuri, iar pe rand
buruienile sunt distruse prin asfixiere de pamantul aruncat prin bilonare. Dupa 10-14 zile se executa a doua
prasila cu bilonul mai mare decat primul. Cu aceasta este obligatorie si o prasila manuala pe rand cu care
se completeaza bilonarea. La inceputul infloritului( nu mai tarziu) se executa ultima bilonare cu bilon mare.
Dupa aceasta ultima lucrare buruienile care mai apar se plivesc manual.
11
La plantatul cu bilon- in acest caz grapatul inainte de rasarire se inlocuieste cu o prasila oarba,
lucrare ce se executa cu cultivatorul echipat cu cutite speciale in forma de si rarite pentru musuroire. Dupa
rasarire cand plantele au 10-15cm se refac biloanele cu ajutorul cultivatorului echipat cu cutite sageata si
rarita efectuandu-se si o prasila manuala. In continuare se mai executa doua lucrari de intretinere si refacere
a biloanelor cu cultivatorul.
Irigarea- cartoful reactioneaza la irigat mai bine decat oricare alta planta de cultura. Cel mai mare
consum de apa se inregistreza in faza de imbobocit- influrire maxima, dupa care consumul din faza de
vegetatie inflorire-ingalbenirea fiziologica a frunzelor bazale. In cultura cartofului sunt favorabile udarile la
intervale mai scurte, mai ales in faza de crestere a tuberculilor, pe aceasta cale asigurandu-se reducerea
temperaturii in sol, la suprafata solului si la nivelul partii aeriene. Stresul hidric, consecinta a intarzierii udarii,
afecteaza calitatea tuberculilor prin incoltirea si puirea lor. Excesul de umiditate este deosebit de daunator si
determina lipsa sau insuficienta oxigenului in sol la care tuberculii se opresc din crestere, isi reduc continutul
in amidon si vitamina C, aspectul comercial si rezistenta la pastrare. Tehnici de udare – la cartof prin
aspersiune si prin brazda. Udarile la cartofi se repartizeaza pe doua faze de vegetatie :
-formarea tuberculilor – in zona de stepa( S,V,E ) se efectueaza 3-4 udari prin aspersiune sau 2-
3 udari prin brazde cu norme de udare cuprinse intre 400-650 mm in functie de textura solului si metoda de
udare, intervalul intre udari este de 10-12 zile.
-cresterea tuberculilor- 4-5 udari cu norme de udare de 300-350mm, numarul de udari se reduce
la 3-5 in silvostepa din Nord, 4-7 zona de padure de stejari din Sud si 0,4 in functie de textura solurilor in
zona de padure de fag din Nord, intervalul intre udari este de 6-8 zile.
Pentru cartoful timpuriu irigarea are mai mica importanta pentru ca acesta se recolteaza inainte de
instalarea secetei. Pe solurile nisipoase din sudul Olteniei si in anii foarte secetosi se administreaza si la
cartoful timpuriu 2-3 udari cu norme 500-750 m3/Ha.
10. RECOLTAREA
12
Culturile timpurii destinate consumului timpuriu se recolteaza atunci cand tuberculii au ajuns la
marimea comerciala de la 30g in sus. Recoltarea se face treptat pe masura ce se face si comercializarea,
altfel tuberculii nematuri fiind isi pierd din turgescenta si din valoare. La stabilirea momentului de recoltare a
cartofului de samanta se tine seama de : dinamica de crestere a tuberculilor si de perioada zborului maxim
al afidelor – care este vectorul virusilor. Pe loturile semincere la maxim 10 zile de la data cand se
iregistreaza zborul maxim de afide se intrerupe vegetatia prin distrugerea vrejilor mecanic sau chimic.
Recoltarea are loc dupa 15-20 zile de la intreruperea vegetatiei, timp in care tuberculii se suberifica si ating
maturitatea tehnica.
11. PASTRAREA CARTOFILOR
- pierderea apei din tuberculi prin procesul de transpiratie determina reducerea turgescentei celulare si ca
urmare tuberculii isi pierd prospetimea, se vestejesc si se zbarcesc.
In timpul pastrarii tuberculiii pot fi feriti de vestejire prin mentinerea unei temperaturi mai scazute si
primtr-o umiditate relativa a aerului mai ridicata. Respiratia este cel mai important proces micro-chimic ce
are loc la tuberculii pusi la pastrat. O infliuenta deosebita asupra intensitatii respiratiei o are temperatura la
care se pastreaza tuberculii, procesul este cu atat mai intens cu cat temperatura din depozitul de pastrare
este mai mare. Piederi insemnate la tuberculii de cartofi pusi la pastrare se inregistreaza si datorita activitatii
micro-organice( bacterii si ciuperci). Dintre bolile specifice pastrarii amintim : putregaiul umed, inelar, uscat,
mana.
1.particularitatile soiurilor- soiurile de cartofi se diferentiaza intre ele sub aspectul rezistentei la pastrare,
astfel au fost clasificate:
13
a.sensibilitate la pastrare cu piederi de 16%
Cea mai mare parte din soiurile aflate in cultura sunt mijlociu de rezistenti la pastrare.
2. temperatura cea mai potrivita pentru pastrarea cartofilor este cuprinsa intre 2-40C
Pastrarea cartofilor de consum se face la intuneric pentru a se evita clorofilizarea lor si formarea de
solanina care este daunatoare organismului uman si animal.
C. cartofii de samanta se pot pastra si in incaperi cu lumina putin intensa prelungindu-se perioada de pastrare.
Pregatirea cartofilor pentru pastrare : sortarea – se inlartura de la pastrare toti tuberculii mici, vatamati sau
taiati si cei cu inceput de imbolnavire.
D. Pastrarea propriuzisa- se pastreaza in depozite permanente sau in depozite temporare. Aceste depozite
trebuie sa fie curate , dezinfectate si bine aerisite.
14