AMELIORAREA

ORGANISMELOR.
BIOTEHNOLOGII
Analiza unor soiuri ale plantelor de cultura

Proiect realizat de eleva clasei a XII-a A

Moca Diana

OBIECTIVE
1.
2.
3.
4.

5.

Sa identificam plante de cultura, in baza surselor

informative
Sa descriem unele plante de cultura, in baza
colectiilor
Sa comparam unele plante de cultura, in baza a 5
criterii de deosebiri
Sa elaboram un proiect( sarcina de extindere, pe un
termen de o saptamina), de valorificare a potentialului
economic a unor soiuri de plante de cultura
Sa formulam, in scris, concluzii, cu cuvinte proprii,
despre importanta plantelor de cultura in natura si in
viata omului.

PORUMBUL SI CULTIVAREA LUI

Porumbul este cultura cu

ponderea cea mai mare in
agricultura tarii noastre. Se
foloseste ca planta furajera dar si
alimentara sub forma de faina (de
malai si de fulgi. Din porumb se
fabrica amidon, dextrina, ulei,
produs cu mare valoare dietetica.
Tulpinile se folosesc in hranma
animalelor,
singure
sau
imbogatite cu alte substante
nutritive. Doua varietati de
porumb
se
folosesc
pentru
consumarea
si
conservarea
boabelor
dulci
si
pentru
prepararea floricelelor (pop corn).

TEHNOLOGII DE CULTURA
1 .Rotatia culturii
Cultivarea porumbului mai multi ani la rand pe aeeasi suprafata de teren se
numeste monocultura.
Rolul rotatiei culturilor este combaterea monoculturii. Se realizeaza prin
schimbarea culturii.
2. Pregatirea terenului
Pentru cultura de porumb se executa inainte lucrari de pregatire a terenului (arat,
grapat, nivelat etc.) pentru a crea coditii bune de crestere si dezvoltare a acestuia
(maruntire, nivelare, distrugerea buruienilor ).
Lucrarea de baza este aratul care se executa cu plugul tras de tractor sau de cal si
are scopul de a afana si amenaja solul, distrugerea buruienilor si a unor daunatori.
Maruntirea solului se realizeaza cu ajutorul grapei trasa de tractor.
Nivelarea solului se face primavara inainte de semanatul porumbului.
Ea se realizeaza cu netezitorul tras de tractor sau de animale.
Cand terenul se pregateste trebuie respectate anumite reguli:
- trebuie verificata starea utilajelor folosite
-nu se repara defectiunile utilajelor in timpul mersului
Utilajele agricole folosite sunt din punct de vedere tehnic mecanizate.

3. Semanatul
Semanatul este operatia prin care samanta se introduce in sol pentru a
incoltii, a creste si a fructifica.
Semanatul poate fi manual sau mecanic.
Semanatul se poate face in mai multe feluri:
-prin imprastiere
-in randuri
-in cuiburi
Pentru a obtine productii mari de porumb, samanta trebuie sa fie
sanatoasa, curata si tratata improtiva atacurilor de boli si daunatori.
4. Lucrari de ingrijire a culturilor
Lucrarile de ingrijire a plantelor cuprind toate lucrarile care se fac de la
semanat pana la recoltat, cu scopul de a crea conditii bune de viata
porumbului.Lucrarile de ingrijire se pot grupa in doua categorii: lucrari
comune, lucrari speciale
La porumb se practica lucrarile comune care cuprind:
-lucrarile solului
-combaterea bolilor si daunatorilor
-distrugerea buruienilor prin prasit,plivit sau erbicidat
-irigarea
-administrarea ingrasamintelor

5. Recoltarea si conditionarea
produselor agricole
Productia porumbului este reprezentata
de o productie principala si una
secundara.
Recoltarea
reprezinta
strangerea
si
depozitarea
intregii
productii.
Procesul de recoltare cuprinde mai multe
etape:
-verificarea si repararea masinilor de
recoltat
-alegerea momentului potrivit pentru
recoltare
-recoltarea propriu-zisa
-transportul productiei principale si
secundare
-depozitarea recoltei
Recoltarea se face mecanizat cu masini
Recoltarea mecanizata se face mult mai
repede decat cea manuala. Recolta dupa
recoltare poate fi prea umeda, murdara,
cu exemplare deteriorate, rupte.
Conditionarea
reprezinta
uscarea,
curatarea, sortarea si tratarea recoltelor
pentru a putea fi depozitate, pastrate si
comercializate.

FLOAREA-SOARELUI SI
CULTIVAREA EI

Floarea soarelui este o planta anuala ierboasa.

Perioada de vegetatie cuprinde intre 110-140 zile.
Radacina principala este pivotanta , puternic
ramificata si patrunde puternic in sol pana la 22,5 m, avand foarte multi perisori radiculari.
Tulpina este dreapta , groasa si plina cu maduva.
Frunzele sunt mari , paroase, conferind o raza de
asimilatie foarte mare. Florile sunt grupate in
inflorescente de tip racem de forma unui disc
concav. Fructul este o achena in general ascutita
la capatul cu care se prinde de inflorescenta.
Suprafata pericardului apare diferit colorat:alb,
cenusiu, neagra, vargata.

Temperatura minima de germinatie este de 350C, iar plantele tinere suporta inghetul pana la (6)- (-8)0 C daca nu sunt de lunga durata. In
perioada infloritului pretinde temperaturi
moderate de 18-200C , iar temperaturi mai mari de
300C determina piederea vitalitatii polenului,
respectiv cresterea procentului de seminte seci.
Cerinte fata de umiditate: foarea soarelui are
un consum ridicat de apa. O singura planta pe
intreaga perioada de vegetatie consuma in medie
70-80 litri apa.
Floarea soarelui are cerinte foarte mari fata de
lumina.
Solurile potrivite pentru floarea soarelui sunt:
solurile mijlocii lutoase, lutonisipoase,profunde, cu
capacitate foarte mare de retinere a apei.

ELEMENTE DE TEHNOLOGII DE
CULTURA
1. ROTATIA
Floarea soarelui este putin pretentioasa la rotatie. Planta premergatoare- daca solul este bine
aprovizionat cu apa si daunatori in regiunile cu ploi suficiente floarea soarelui poate urma
dupa orice planta de cultura pe cand in regiunile secetoase nu trebuie cultivata dupa plante
cu inradacinare adanca(lucerna, sfecla de zahar, sorg, iarba de sudan- saracesc solul in
profunzime). Intervalul dupa care revine pe acelasi teren nu trebuie sa fie mai mic de 6 ani.
Floarea soarelui este buna premergatoare pentru grau deoarece elibereaza terenul mai
devreme, lasa pe sol o cantitate mai mica de resturi vegetale, solul se lucreaza dupa sistemul
fara aratura mult mai bine decat dupa porumb.este foarte buna premergatoare pentru
culturile de primavara.
2. FERTILIZAREA
La insuficienta azotului plantele raman subtiri, cu internodiile lungi, cu frunze putin si cu
suprafata de asimilatie redusa. Plantele au o culoare verde palid, iar daca insuficienta este
mai accentuata frunzele de la baza se usuca.
La un exces de azot apare cresterea luxurianta a plantelor, a tulpinilor si frunzelor si se
reduce cantitatea de ulei din seminte.
La insuficienta fosforului plantele au crestere redusa, fructele raman mici, iar maturitatea
lor intarzie si au efecte negative asupra formarii si umplerii semintelor.
La insuficienta potasiului internodiile raman scurte, plantele sunt mici, cu frunzele mult
mai apropiate intre ele. Potasiul mareste capacitatea de retinere a apei, reduce traspiratia,
marind rezistenta plantelor la seceta. Deasemenea mareste rezistenta la cadere si boli si
mareste pozitiv continutul de ulei din seminte.

3. LUCRARILE SOLULUI

Foarea soarelui reactioneaza pozitiv la araturile efectuate cat mai devreme in vara.
Dupa porumb sau alte premergatoare recoltate mai tarziu se efectueaza aratura de
toamna care se grapeaza in regiunile secetoase. Inlocuirea araturii prin lucrari cu grapa
cu discuri la 10-12 cm adancime, 1-2 ani practic nu influienteaza nivelul productiei.
Intreruperea lucrarilor solului prin arat mai multi ani determina reduceri semnificative
de productie din cauza compactarii solului si a infestarii cu unele buruieni perene. Patul
germinativ se pregateste primavara dupa ce solul s-a zvantat bine cu grapa cu discuri
urmata imadiat inainte de semanat de lucrarea cu combinatorul.

4. SAMANTA SI SEMANATUL

Samanta corespunde pentru semanat atunci cand puritatea este cel putin 97%, iar
capacitatea germinativa de peste 85%. Inainte de semanat semintele se trateaza semiumed cu funcicide contra putregaiului alb si cenusiu, manei si daunatorilor.
Epoca de semanat: semanatul florii soarelui incepe cand in sol la adancimea de
semanat se inregistreaza temperaturi de 70C.

5. RECOLTAREA

Recoltarea mecanica se executa cu combine de cereale prevazute cu echipamentul de

recoltarea florii soarelui. Inaltimea de taiere se regleaza in 50-100 cm in lanurile in care
plantele nu sunt vazute si de 20-50 cm in cele cu plante cazute.
Recoltarea cu combina se face cand 75-80% din capitule au culoare bruna, iar umiditatea
din seminte ajunge la 14-15%. Conditionarea(tratarea) semintelor de foarea soarelui
inainte de pastrare constituie o masura obligatorie. Semintele supuse pastrarii trebuie
sa aiba o puritate fizica de 98%, seminte decojete sau vatamate sa nu depaseasca 2%.

Porumbul

Criterii de deosebire Floarea-Soarelui

1. Poaceae

1. Familia

1. Asteraceae

2. Tulpina

2. Se termina cu un
singur calatidiu sau
uneori este ramificata

2. Are tulpina groasa,

neramificata si inalta

3. Se utilizeaza in
industria amidonului, a
spirtului si a glucozei

3. Utilizarea

4. Rezista seceta

3. Se utilizeaza in
industria alimentara
(uleiul), si cu
intrebuintare
industriala (sapunul)
4. Nu rezista la seceta

4. Rezistenta la
temperaturi inalte
5. Frunzele sunt lungi
si ascutite la virf,
aspre

5. Frunzele

5. Frunzele sunt mari,

intregi, petiolate si
cordate

BIOTEHNOLOGIA

Este stiinta care se ocupa de obtinerea industriala

a produselor utile omului pe contul organismelor
vii, al tesuturilor sau al celulelor. Aceasta
urmareste perfectionarea genetica sau obtinerea
a noi suse de microorganisme, soiuri de plante,
rase de animale.

TRADITIONALE VS MODERNE

au o istorie mai indelungata

( inc. anilor 6000 i.Hr.)
au la baza tehnicile
traditionale de cultivare a
microorganismelor
Microbiologia industrialaasigura obitinerea
produselor in baza
culturilor microbiene
Biochimia tehnica- asigura
obtinerea metabolitilor in
baza catalizei enzimatice si
cultivarii celulelor de tip
Hibirdoma

au o istorie mai scurta (cca. 50-100 de ani)

utilizeaza metode moderne (tehnica ANDului recombinat, culturile celulare etc.)
Ingineria genica- asigura obtinerea
produselor in baza AND-ului recombinat
Ingineria celulara- asigura obtinerea
produselor in baza culturilor de celule
vegetale sau animale

IMPORTANTA PLANTELOR DE
CULTURA
Plantele de cultura au o importanta deosebita in
alimentatie, datorita vitaminelor pe care de au ca
de exemplu: C, D, PP etc.
Au o folosinta destul de mare si in industria
genica si celulara
Unele din ele sunt folosite drept hrana pentru
animale, avint o importanta deosebita
Ofera loc de munca la cultivarea si culegerea lor
in agricultura pentru o multime de oameni