Politica de modelare a unei identităţi moldoveneşti s-a bazat pe: 1.

intimidarea fizică, prin: a)

foamete (1946– 1948); b) deportarea elementelor culte şi prospere (1946–1952); c) arestarea şi
condamnarea disidenţilor (1960–1980); 2. stimularea specificului lingvistic regional
moldovenesc; 3. rusificare, prin: a) politici migraţioniste; b) excluderea limbii române din
administraţie; c) limitarea continuă a posibilităţilor de a obţine educaţie la toate nivelurile în
limba română.

În anii de după război, în RSSM activau în jur de „30 de organizaţii antisovietice şi bande
înarmate (Uniunea Naţionaliştilor din Basarabia, Partidul Libertăţii, Sabia Adevărului şi alte
grupuri de sectanţi şi organizaţii bisericeşti)”. Organele de represiune sovietice nu au stat cu
mâinile în sân şi „au descoperit şi arestat peste 250 de trădători, a fost lichidat Partidul
Libertăţii, care a activat în perioada 1949-1950”.

Obiective:

 Elucidarea tipurilor de mișcare de rezistentă antisovietică în RSSM;

 Cunoașterea celor mai importante organizatii anticomuniste din RSSM;
 Cunoașterea personalitătilor marcante care au contribuit la mișcarea antisovietică

Rezistența în RSSM a prins amploare datorită democratizării parțiale care a introdus-o

Gorbaciov prin așa zisa Perestroika,care le-a dezlegat vocile intelectualilor din Basarabia și le-a
insuflat cetățenilor credința în schimbări,astfel populație nu mai lupta cu autoritățile pe cale
armată așa cum o făceau ,,Arcașii lui Ștefan’’ sau ,,Sabia Dreptății’’,ci ieșeau în străzi
exprimându-și dorința de-a fi liberi,până când la 27 august 1991 Moldova devine un stat
suveran și Independent.

Rezistenţa pasivă

 neachitarea impozitelor
 neexecutarea dispoziţiilor organelor de stat cu privire la livrările obligatorii ale
„surplusurilor” de produse agricole.
 nedeclararea mărimii reale a suprafeţelor de pămînt
 „Dezangajarea”, răspîndită printre agricultorii „individuali”
 boicotarea semănatul de primăvară, aprilie 1949, în s.Horodişte, Pîrjolteni şi Vălcineţ din
raionul Călăraşi

Sabia Dreptătii 

Organizatie antisovietică din Bălti. Activitate: scrierea de scrisori sfidătoare în instante. Cele mai
caustice au fost expediate pe adresa Uniunii Scriitorilor, întrucât cele mai multe minciuni
porneau de acolo, și pe adresa lui Stalin, considerat de către fruntașii organizatiei „căpetenia
demonilor”.

Partidul Democrat Agrar (1950-1953)

Formatiune antisovietică în zonele rurale, condusă de Simion Zlatan. Organizatia era constituita
din 100 de persoane. Scopul: apararea drepturilor si asigurarea libertătii individuale a taranilor.
Grupul lui Ciutac
”teroriza activiştii sovietici şi de partid”

 numeroase ciocniri armate cu trupele de ordine.

In libertate au ramas Ciutac şi colegul său, Ursu, care intraseră în adâncă ilegalitate şi erau
imposibil de reţinut.
Arcaşii lui Ştefan
• Înfiinţată în anul 1945 de către profesorii şi studenţii
Şcolii Pedagogice din Soroca;
• Avea propriul imn(Crezul membrilor Organizaţiei Naţionale din Basarabia „Arcaşii lui
Ştefan”,1946) şi propriul fond bănesc;
• La momentul depistării, în 1947, număra 140 de membri activi.

„Armata Neagră”
• Creată în vara anului 1949, în judeţul Bălţi, în jurul raioanelor Corneşti, Chişcăreni şi Bravicea,
în frunte cu Gavril Bodiu;
• Membrii ei atacau funcţionari de partid, le luau armele, spărgeau întrunirile activiştilor de
partid, îi ameninţau şi au participat la asasinatul preşedintelui sovietului din Flămînzeni;
• În decursul cîtorva luni au comis mai multe jafuri, paguba făcută ridicîndu-se astăzi la aproape
un miliard de lei vechi.
Partidul Libertăţii.
Activul lui era format în mare parte din intelectuali.
Gruparea lui Filimon Bodiu. Formaţiunea opunea rezistenţă armată, se răfuia cu activiştii de
partid şi colaboraţioniştii regimului.

Majadahonda

 Organizatie initiată de liceenii din liceul ”Vasile Lupu”,Orhei

 Scopul de a elibera Basarabia de bolșevism prin fortele proprii
 Foaia de perete ”Fruntea sus!”, difuzarea foilor voalante cu caracter anticomunist în oraș
 Aderarea tricolorului românesc pe sediul NKVD
 Serată clandestină în ajunul jubileului poetului M. Eminescu

După moartea lui Iosif Stalin, a fost creat așa-numitul “dezghet hrușiovist” (1953-1964). Acesta
prevedea amnistierea a mai mult de 8 000 de famili deportate pe motivul:

-colaborării cu ‘’inamicul’’ în timpul războiului

-condamnarea cultului personalitătii(1956)

A avut loc:

 introducerea treptată a normelor ortografice în limba română

 editarea operelor scriitorilor clasici

Alti factori care au contribuit la mișcarea anticomunistă:

-revolutia din Ungaria(1956)
-retragerea armatei sovietice din România(1958)
-politica de independentă a României fată de URSS,
materializată prin declaratia din aprilie 1964.
Consider că mișcarea de rezistență antisovietică a avut un rol esențial în redobândirea identității
naționale,luptele care le duceau eroii precum: Băluțel,Ciutac,Ursu,Moraru ș.a.m.d. chair dacă
nu se divulgau în presă erau știute de populație,astfel ținând aprinsă flacăra nădejdii de
reînviere națională,care așa și a fost să fie în 1991.Le mulțumesc acelor eroi care și-au jertfit
viața și au fost un bun exemplu al nesupunerii unei autorități criminale de ocupație așa cum a
fost regimul instaurat în Basarabia între anii 1940-1941 și 1944-1991.