Eseu: Consecințele foametei și deportărilor pe teritoriul RSSM.

Foametea din anii 1946–1947 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost o

perioadă de deprivare alimentară majoră la nivelul populației de la est de Prut, consecință a unui
complex de cauze: distrugerile agriculturii provocate de război, seceta, impactul determinant al
măsurilor sovietice de supra-colectare de produse alimentare, distrugerea modului tradițional de
viață, ascunderea adevărului despre situația reală și lipsa de reacție a statului față de nevoile
oamenilor.

Începând cu anul 1946, pe fondul unei secete care a lovit nu doar spaţiul dintre Prut şi Nistru, ci şi
Moldova istorică, sovieticii au conceput un diabolic plan de înfometare a populaţiei basarabene. Scopul
final: distrugerea conştiinţei naţionale, instaurarea fricii şi netezirea drumului către colectivizare.

Consecințele foametei:

 aproximativ 300.000-400.000 oameni morti;

 Creste rata criminalității , indeosebi la produsele alimentare;
 Economia Basarabiei s-a prabusit;
 Canibalism;

Foamtea a provocat o crestere inspaimintatoare a criminalitatii. Furturile,mai intotdeauna de

produse alimentare devenisera fenomenul cel mai obisnuit si acesta in asa masura incit omul isi
putea usor pierde viata pentru o gura de pâine sau pentru un pumn de graunte.
In anul 1947 un taran a chemat la el o vecina pe care a sugrumat-o si a mincat-o.Un alt om din
sat si-a omorit nepotelul de 12 ani care venise la el,si l-a mincat.

Si acestea sunt doar unele din consecintele foametei din 1946-1947 din RSSM.

În 8 ani de putere sovietică( 1940-1941 și 1944-1951), în RSSM au fost operate 3 valuri de

deportări massive de populație și, zilnic arestări individuale sau în grup. Violența a fost o
modalitate sigură prin care puterea sovietică a înțeles să-și impună voința de a construe
socialismul într-un timp record într-un spațiu strain.
S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incommode și antisovietice prin mentalitate,
mod de trai și aspirații.

Consecintele deportărilor:

 anumite grupuri sociale din Basarabia au fost în mare măsură distruse în câţiva ani de
ocupaţie bolşevică: clericii, care au rămas în Basarabia alături de credincioşi,
intelectualii, liderii politici, ţăranii înstăriţi, funcţionarii, oamenii de afaceri, foştii ofiţeri
ai armatei române sau ţariste, deputații din Sfatul Țării, ziariştii ș.a.

 declinul economic imens

 daună psihologica, deoarece teroarea și neputința au implantat în mintea basarabenilor o

teamă cu puternice elemente fataliste
 prin deportarea intelectualilor şi a elitei politice s-a curmat dezvoltarea istorică a culturii
tradiţionale, a limbii şi valorilor româneşti.

 s-a creat o stare anormală de desconsiderare a populaţiei localnice, de desființare a

oricăror forme şi încercări de păstrare a specificului naţional, de frică patologică faţă de
celălalt, suspectat a fi un potenţial trădător sau turnător.
Concluzie
Regimul totalitar comunist a reprezentat o pata neagra in istoria Basarabiei. Dar in
ciuda pretenţiilor autorităţilor sovietice de a rusifica deznaţionaliza si indobidoci
poporul român din Basarabia, acest lucru s-a dovedit imposibil. Dovadă fiind că pînă în
prezent ne ştim cine suntem şi de unde venim.