01 Foametea Foametea din anii 1946–1947 din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost o perioadă de deprivare alimentară majoră la nivelul populației de la est de Prut, consecință a unui complex de cauze: distrugerile agriculturii provocate de război, seceta, impactul determinant al măsurilor sovietice de supra-colectare de produse alimentare, distrugerea modului tradițional de viață, ascunderea adevărului despre situația reală și lipsa de reacție a statului față de nevoile oamenilor. Consecințele foametei • Aproximativ 300.000- 400.000 de oameni morți • Crește rata criminalității • Prăbușirea economiei • Canibalism • Lipsa completă de produse de hrană Pierderi umane Numărul oamenilor care au murit de foame și boli între decembrie 1946 și august 1947 în RSSM este variabil, unele surse dau un minim de 115.000 de oameni care au decedat, altele menționează cifra de 216.000, 250.000 și 300.000; la aceștia adăugându-se alți 350.000 de oameni, care au fost afectați de malnutriție, dar care au supraviețuit. În timpul foametei, au fost înregistrate 39 cazuri de canibalism. Deportările 02 În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de populaţie şi, zilnic, arestări individuale sau în grup. Violenţa şi represaliile au fost nişte modalităţi sigure prin care puterea sovietică a înţeles să-şi impună voinţa de a construi socialismul într-un timp record într-un spaţiu străin. S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incomode şi antisovietice prin mentalitate, mod de trai şi aspiraţii. Sau persoane simple, fata de care aveau cel putin un mic dubiu ca sunt impotriva puterii sovietice sau sunt mai instarite. Deportați împreună cu familii indiferent de sex și vârstă Consecințele deportărilor • Anumite grupuri sociale din Basarabia au fost în mare măsură distruse în câţiva ani de ocupaţie bolşevică: clericii, care au rămas în Basarabia alături de credincioşi, intelectualii, liderii politici, ţăranii înstăriţi, funcţionarii, oamenii de afaceri, foştii ofiţeri ai armatei române sau ţariste, deputații din Sfatul Țării, ziariştii ș.a. • declinul economic imens • daună psihologica, deoarece teroarea și neputința au implantat în mintea basarabenilor o teamă cu puternice elemente fataliste • prin deportarea intelectualilor şi a elitei politice s-a curmat dezvoltarea istorică a culturii tradiţionale, a limbii şi valorilor româneşti. Deportările au constituit una din cele mai dureroase pagini din istoria românilor basarabeni care au fost numiti ,, dusmanii poporului’’, deportarile trebuiau în cele din urmă să ducă la depopularea spaţiului dintre Prut şi Nistru, la strămutarea populaţiei româneşti din Basarabia în regiunile îndepărtate ale U.R.S.S., preponderent în Siberia. Deportările în raionul 03 Călărași La 6 iulie 1949, cu 72 de ani în urmă, a avut loc unul din cel mai mare val al deportărilor staliniste organizate în spațiul dintre Prut și Nistru.
După cele două războaie mondiale şi foametea din anii
1946-1947, deportarea din vara acelui an a avut cele mai tragice consecințe asupra poporului român cât și al altor etnii ce locuiau în pace pe aceste meleaguri. 11 293 de familii cu un număr total de 35 050 de persoane au fost deportate în Siberia, Extremul Orient şi Kazahstan. Concluzie Regimul totalitar comunist a reprezentat o pata neagra in istoria Basarabiei. Dar in ciuda pretenţiilor autorităţilor sovietice de a rusifica deznaţionaliza si indobidoci poporul român din Basarabia, acest lucru s-a dovedit imposibil. Mulțumesc pentru atenție!