Sunteți pe pagina 1din 14

Foametea și deportările în

RSSM și raionul Călărași

Gaju Inna, clasa a 12-a,, U2’’


01
Foametea
Foametea din anii 1946–1947 din Republica
Sovietică Socialistă Moldovenească a fost o
perioadă de deprivare alimentară majoră la
nivelul populației de la est de Prut, consecință
a unui complex de cauze: distrugerile
agriculturii provocate de război, seceta,
impactul determinant al măsurilor sovietice de
supra-colectare de produse alimentare,
distrugerea modului tradițional de viață,
ascunderea adevărului despre situația reală și
lipsa de reacție a statului față de nevoile
oamenilor.
Consecințele foametei
• Aproximativ 300.000-
400.000 de oameni
morți
• Crește rata
criminalității
• Prăbușirea economiei
• Canibalism
• Lipsa completă de
produse de hrană
Pierderi umane
Numărul oamenilor care au murit de foame și
boli între decembrie 1946 și august 1947 în
RSSM este variabil, unele surse dau un minim
de 115.000 de oameni care au decedat, altele
menționează cifra de 216.000, 250.000 și
300.000; la aceștia adăugându-se alți 350.000
de oameni, care au fost afectați de malnutriție,
dar care au supraviețuit.
În timpul foametei, au fost înregistrate 39 cazuri
de canibalism.
Deportările
02
În opt ani de putere sovietică (1940-1941 şi 1944-1951), în
RSSM au fost operate trei valuri de deportări masive de
populaţie şi, zilnic, arestări individuale sau în grup.
Violenţa şi represaliile au fost nişte modalităţi sigure prin care
puterea sovietică a înţeles să-şi impună voinţa de a construi
socialismul într-un timp record într-un spaţiu străin.
S-a dat lovitura asupra tuturor categoriilor sociale incomode
şi antisovietice prin mentalitate, mod de trai şi aspiraţii. Sau
persoane simple, fata de care aveau cel putin un mic dubiu
ca sunt impotriva puterii sovietice sau sunt mai instarite.
Deportați împreună cu familii indiferent de sex și vârstă
Consecințele deportărilor
• Anumite grupuri sociale din Basarabia au fost în mare măsură
distruse în câţiva ani de ocupaţie bolşevică: clericii, care au
rămas în Basarabia alături de credincioşi, intelectualii, liderii
politici, ţăranii înstăriţi, funcţionarii, oamenii de afaceri, foştii
ofiţeri ai armatei române sau ţariste, deputații din Sfatul Țării,
ziariştii ș.a.
• declinul economic imens
• daună psihologica, deoarece teroarea și neputința au implantat
în mintea basarabenilor o teamă cu puternice elemente fataliste
• prin deportarea intelectualilor şi a elitei politice s-a curmat
dezvoltarea istorică a culturii tradiţionale, a limbii şi valorilor
româneşti.
Deportările au constituit una din
cele mai dureroase pagini din
istoria românilor basarabeni care au
fost numiti ,, dusmanii poporului’’,
deportarile trebuiau în cele din
urmă să ducă la depopularea
spaţiului dintre Prut şi Nistru, la
strămutarea populaţiei româneşti
din Basarabia în regiunile
îndepărtate ale U.R.S.S.,
preponderent în Siberia.
Deportările
în raionul 03
Călărași
La 6 iulie 1949, cu 72 de ani în urmă, a avut loc unul din cel
mai mare val al deportărilor staliniste organizate în spațiul
dintre Prut și Nistru.

După cele două războaie mondiale şi foametea din anii


1946-1947, deportarea din vara acelui an a avut cele
mai tragice consecințe asupra poporului român cât și al
altor etnii ce locuiau în pace pe aceste meleaguri.
11 293 de familii cu un număr total de 35 050 de
persoane au fost deportate în Siberia, Extremul
Orient şi Kazahstan.
Concluzie
Regimul totalitar comunist a reprezentat o pata
neagra in istoria Basarabiei. Dar in ciuda
pretenţiilor autorităţilor sovietice de a rusifica
deznaţionaliza si indobidoci poporul român din
Basarabia, acest lucru s-a dovedit imposibil.
Mulțumesc pentru atenție!

S-ar putea să vă placă și