Soluția finală a problemei evreiești

Holocaust, (în limba greacă, holos, "întreg" şi

kaustós, "ars " / în ebraică Sho'ah,
"catastrofă") desemnează exterminarea
planificată a evreilor și a altor minorități de
către Germania nazistă (1933-1945) și aliații
acesteia în teritoriile cucerite.
 Punctul culminant l-a reprezentat "soluția
finală", adică intenția de a extermina evreii
din Europa.
 Persecutarea evreilor a început la scurt timp
după ce Adolf Hitler a devenit cancelar
(1933).
 Prigoana împotriva evreilor
 A fost instituită boicotarea activităților economice ale evreilor
 Evreii au fost excluși din funcțiile de stat
 S-au adoptat așa-numitele Legi rasiale prin care le-a fost
luată cetățenia
 În 1938 a fost organizat un progrom (Noaptea de Cristal)
în urma căruia au pierit circa 100 de evrei, iar alți 30.000
au fost trimiși în lagăre de concentrare
 Averile evreilor erau confiscate
 Învățământul de stat le era interzis
 Evreii au fost obligați să poarte un semn distinctiv
(Steaua lui David)
 În ianuarie 1942 s-a luat hotărârea aplicării soluției finale,
de a-i extermina pe toți evreii din Europa. În acest scop
au fost construite lagăre de exterminare la Auschwitz,
Majdanek, Treblinka și în alte locuri.
 Soarta evreilor
 Evreilor le erau interzise serviciile publice, profesiile liberale, posturile
de conducere în instituțiile cu pondere în formarea opiniei publice:
cinematografia, teatrele, radioul, presa, editurile.
 Erau supuși unui recensământ special și obligați să poarte steaua
galbenă.
 Actele lor de identitate, cartelele pentru alimente și locuințe aveau
semne distinctive.
 Le era interzis accesul în locuri publice: cafenele, parcuri, muzee,
teatre, săli de cinema, biblioteci.
 Bunurile imobiliare le-au fost confiscate treptat sub pretext că ele
fuseseră obținute prin fraudă de la țările în care trăiau și pe care le
trădau prin vocație.
 Aceste măsuri erau însoțite de o campanie de dispreț și ură la adresa
evreilor, prin filme, conferințe, expoziții, broșuri, articole de ziar și de
la înălțimea catedrelor universitare.
 S-au organizat progromuri. Era ațâțată populația autohtonă, se
denunțau acțiuni ale evreilor, mai mult sau mai puțin inventate,
au fost jefuite magazine și s-au comis crime.
Simboluri din perioada nazista
Zvastica nazista Steaua lui David
 Noaptea de Cristal

În noaptea de 9 spre 10 noiembrie 1938

casele evreilor şi 8.000 de magazine au fost
devastate în numeroase oraşe şi sate din
Germania.
Civili şi agenţi SS au distrus clădiri cu barosul,
lăsând străzile acoperite cu cioburi de sticlă,
fapt care a dus la numele de "Noaptea de
Cristal".
Mulţi evrei au fost omorâţi în bătaie iar
30.000 de oameni au fost duşi în lagărele de
concentrare de la Dachau, Sachsenhausen,
Buchenwald, Birkenau sau Auschwitz.
Au fost distruse aproape 1.700 de sinagogi.
A marcat începutul Holocaustului.
 Ghetourile
 Fiecare ghetou era o lume evreiască, închisă
într-un țarc din care nu se ieșea decât pentru a
merge la muncă în oraș.
 În afara ghetourilor, germanii se străduiau să
stimuleze antisemitismul.
 În interior, promiscuitatea era totală: 10
persoane într-o cameră, muncă obligatorie,
subnutriție, razii și represalii.
 Starea sanitară a populației era deplorabilă, iar
epidemiile frecvente.
 Ghetourile au fost doar o etapă din "soluția
finală a problemei evreiești".
POGROMUL DE LA DOROHOI
1IULIE 1940: 53 MORTI SI ZECI DE RANITI
 POGROMUL DE LA IASI
27-29 IUNIE 1941: PESTE 14 000 DE MORTI
POGROMUL DE LA IASI
REBELIUNEA LEGIONARADIN BUCURESTI
21-23 IANUARIE 1941: 228 EVREI MORTI
 Lagărele de concentrare
 Lagăre în care prizonierii de război,
dușmanii străini și prizonierii politici erau
aduși și încarcerați în condiții extrem de
grele.
 În Germania nazistă primul mare lagăr
de concentrare a fost deschis la Dachau
în 1933.
 În 1945 existau nouă mii de lagăre
răspîndite în toată Europa ocupată
de naziști.
 Auschwitz
 A fost cel mai mare lagăr de concentrare și de exterminare din Germania
nazistă. Situat în sudul Poloniei, era compus din trei lagăre: un lagăr
închisoare, unul de exterminare și unul de muncă forțată.
 Auschwitz I a fost rezervat prizonierilor politici, în principal polonezi și
germani.
 Auschwitz II (Birkenau) era un uriaș complex de lagăre de concentrare și de
exterminare, care includea 300 de barăci pentru deținuți, săli de baie în care
prizonierii erau uciși prin gazare, pivnițe în care erau depozitate cadavrele
celor gazați, cuptoare pentru arderea cadavrelor.
 Auschwitz III a devenit un lagăr de muncă forțată care furniza forța de
muncă pentru uzinele chimice și de fabricare a cauciucului sintetic din
apropiere ale concernului IG Farben.
 La Auschwitz și-au pierdut viața între 1,1 și 1,5 milioane de oameni, 90%
dintre ei fiind evrei. Printre morți s-au numărat 83.000 de polonezi și circa
19.000 de țigani.
 Trupele sovietice au eliberat lagărul la 27 ianuarie 1945. Această zi a fost
declarată Ziua Internațională de Comemorare a Holocaustului.
Auschwitz
Holocaustul în imagini
Viata in lagare

dr.
Mengele
 Buchenwald
 A fost unul din cele mai mari lagăre
de concentrare din Germania.
 Deținuții erau folosiți pentru muncă
forțată în fabricile locale de armament.
 Aceșția erau evrei, deținuți politici,
homosexuali, rromi, deținuți religioși,
criminali, și prizonieri de război.
 Până în 1942 majoritatea deținuților
politici erau comuniști, ulterior ponderea
deținuților politici crescând considerabil.
 Printre deținuți se numărau scriitori,
medici, artiști, foști nobili, și o prințesă
italiancă.
 Veneau din țări diferite, printre care
Rusia, Polonia, Franța, Germania,
Austria, Cehoslovacia, Olanda, Belgia,
Norvegia, Danemarca, Spania și Italia.
 Majoritatea deținuților politici
proveneau din țări ocupate și erau
membri ai rezistenței.
 Din 238.380 deținuți, au murit 56.000.
 Dachau

Peste 200.000 de prizonieri din peste 30 de țări au

fost internați la Dachau, dintre care aproape o treime
erau evrei. 25.613 de prizonieri se crede că au murit
în lagăr și alți aproape 10.000 în sublagărele
acestuia, în primul rând din cauza
bolilor, malnutriției și sinuciderilor. La începutul lui
1945, mulți dintre deținuți au murit datorită unei
epidemii de tifos.
 Lagărele de exterminare
 Lagărele constituiau destinația finală pentru evreii deportați
din întrega Europă. Victimele erau transportate în vagoane
de marfă.
 Pe drum, din cauza lipsei de alimente, apă și de îngrijiri
medicale, numeroși oameni mureau.
 La sosire, avea loc trierea: cei sănătoși erau obligați să
muncească până când mureau de epuizare, de boală
sau de foame.
 Cei care nu mai puteau munci erau uciși în camerele de gazare.
 Morții erau arși în crematorii.
 În unele lagăre deținuții erau supuși unor experiențe
medicale inumane.
 Circa 6 milioane de evrei (1,5 milioane fiind copii) au fost
nimiciți de naziști în timpul celui de-al doilea război mondial.
 Un bilanț tragic
 Bilanțul total al holocaustului este necunoscut,
cele mai moderate evaluări fiind de 11 milioane
de persoane.
 Alături de evrei au murit și prizonieri de război
ruși (între 2 și 3 milioane), etnici est-europeni,
polonezi, sloveni sau sârbi (între 1,8 și
2 milioane), țigani (între 220.000 și 1,5
milioane), persoane cu probleme psihice sau
dizabilități fizice (250.000), homosexuali (între
5.000 și 15.000), persoane cu diverse orientări
politice, religioase sau filosofice (stângiști,
martori ai lui Iehova, francmasoni).
 Belzec

Între 430.000 şi 500.000

de evrei se crede că au
fost ucişi la Belzec,
împreună cu un număr
necunoscut de polonezi
şi rromi.
 Chelmno

Cel puţin 152.000 de oameni au fost ucişi

în lagăr, în principal evrei polonezi
împreună cu rromi, evrei maghiari, cehi şi
prizonieri de război sovietici . Cele mai
multe dintre victime au fost ucise prin
gazare. Tabăra a servit scopului de
experimentare şi dezvoltare timpurie a
unor metode de ucidere în masă, unele
dintre ele fiind aplicate în fazele ulterioare
ale Holocaustului.
 Sobibor

Între 200.000 și 250.000 de

evrei au fost uciși în acest
lagăr: din Polonia, Franța,
Germania, Olanda,
Cehoslovacia și prizonieri de
război sovietici.
 Treblinka

La Treblinka I, lagăr de muncă forțată,

între iunie 1941 şi 23 iulie 1944,
jumătate din cei 20.000 de deţinuţi au
murit prin execuție, de epuizare sau
rele tratamente.
La Treblinka II, lagăr de exterminare,
între 23 iulie 1942 şi 19 octombrie
1943, aproximativ 850.000 de bărbaţi,
femei şi copii au fost ucişi. Această
cifră include mai mult de 800.000 de
evrei , precum şi câteva mii de țigani.
 Majdanek

Tabăra de operat de la 1 octombrie 1941

şi până în 22 iulie 1944. Deşi concepută
ca lagăr pentru muncă forţată şi nu ca un
lagăr de exterminare, peste 79.000 de
persoane au murit acolo (59.000 fiind
evrei polonezi).
 Prizonierii erau forţaţi să ducă un
bloc de granit 186 de trepte până în Mauthausen
partea de sus a carierei. Activitatea
din cariere se desfășura de multe
ori în căldură insuportabilă sau la
temperaturi cât mai scăzute
(-30°C).
Sute de prizonieri au fost infectați
cu holeră şi tifos, cu scopul de a
testa vaccinuri experimentale,
1.500 decedând din această cauză.
 Ravensbrück

Este un cunoscut lagăr de concentrare pentru femei. Din

peste 130.000 de prizoniere, majoritatea poloneze, au
supravieţuit între 15.000 şi 32.000. Deținuții au suferit
foarte mult: condiții de viață subumane, mii au fost
împușcați, ștrangulați, gazați, îngropați de vii, epuizați prin
muncă, supuși experimentelor medicale: transplantul de
organe de la un om la altul fără anestezie (piele, mușchi,
oase, nervi, măduvă), infectare cu bacterii, sterilizare etc.
Gross-Rosen
 Este cunoscut pentru
tratamentul dur aplicat
deținuților, în special în
cariera de piatră.
 În 1942, pentru deținuții
politici timpul de
supraviețuire a fost de
mai puțin de două luni.
 Dintr-un total de 125.000
de prizonieri, de diferite
naționalități, se estimează
că 40.000 au murit.
 Natzweiler-Struthof

Numărul total al deţinuţilor a ajuns la 52.000

provenind din diferite ţări: Polonia, Uniunea
Sovietică, Ţările de Jos, Franța, Germania,
Norvegia.
Munca asiduă, experimentele medicale, nutriţia
proastă şi maltratarea de către poliţiştii SS au
dus la aproximativ 25.000 de decese.
 Neuengamme
A funcţionat între 1938-1945.
Până la sfârşitul războiului, mai mult
de jumătate din cei 106.000
prizonieri au murit.
Cel puţin 50.000 au cedat la
condiţiile inumane din tabără,
munca manuală grea, alimentaţia
insuficientă, condiţiile extrem de
neigienice, epidemii, şi violenţa
gardienilor.
 Nordhausen

A fost un lagăr de exterminare pentru deținuții

bolnavi. Nu a existat nicio cameră de gazare dar,
în Nordhausen, prizonierii au murit de foame şi de
lipsă totală de îngrijire medicală. Nu existau
instalații sanitare, iar deţinuţii trebuiau să
rămână în hangare nopţi şi zile, fără hrană,
până când mureau.
 Sachsehausen

A fost un lagăr de concentrare utilizat în principal

pentru deţinuţii politici din 1936 până la sfârşitul celui
al treilea Reich în luna mai, 1945. Din aproximativ
200.000 de detinuți circa 100.000 au murit de
epuizare, boli, malnutriție sau pneumonie. Mulţi au
fost executaţi sau au murit ca rezultat al
experimentelor medicale brutale.
 Stutthof

Stutthof este 34 km de la Danzig. Între

2 septembrie 1939 şi 10 mai 1945, au
fost înregistrați 127 mii de prizonieri.
Se estimează că numărul victimelor
este de 85.000.
 Terezin

Mai mult de 150.000 de evrei au fost trimişi acolo şi,

deşi nu a fost un lagăr de exterminare, aproximativ
33.000 au murit mai ales din cauza condiţiilor
îngrozitoare care decurg din suprapopulare
(capacitatea maximă fiind de 11.000). 88.000 de
prizonieri au fost deportaţi la Auschwitz şi în alte
lagăre de exterminare. La sfârşitul războiului, au fost
17.247 supravieţuitori.
Birkenau
 În loc de concluzie

Holocaustul se înscrie în seria

marilor drame ale omenirii.
El trebuie considerat o pata neagra
a istoriei.
Să ne plecăm frunțile în fața
victimelor și să învățăm să nu
repetăm ororile trecutului.
 In fata acestor imagini,
cuvintele amutesc…
Doar inima sopteste plangand:
Doamne, ai grija de sufletele lor,
acolo in ceruri.
Spune-le, Doamne, ca nu-i vom
uita niciodata!