România în Al Doilea Război

Mondial
• Rebeliunea legionară a reprezentat despărțirea
violentă dintre Mișcarea Legionară, condusă
de Horia Sima, și miniștrii militari susținuți
de Ion Antonescu. Această acțiune a venit în
urma unei colaborări de doar 3 luni dintre
legionari și militari, colaborare sistată în urma
acumulării de disensiuni între cele doua forțe
conducătoare din România.
• În cursul său, grupările legionare au aplicat
tactici teroriste, vizând
• populația Bucureștiului și în mod special
populația evreiască din oraș.
Ion Antonescu şi
Adolf Hitler

La începutul celui de-al Doilea Război Mondial (1 septembrie 1939), România s-

a declarat neutră. A intrat în război, alături de germani, pentru a recupera
Basarabia şi nordul Bucovinei de la sovietici (22 iunie 1941).
 Ordinul de zi către armată semnat de
generalul Ion Antonescu (22 iunie 1941).

Ostaşi, V-am făgăduit din prima zi a noii

domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc la
biruinţă. Să şterg pata de dezonoare din cartea
neamului şi umbra de umilire de pe fruntea şi
epoleţii voştri. Azi a sosit ceasul celei mai sfinte
lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii,
lupta pentru vetrele şi altarele româneşti
dintotdeauna.
Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul. Zdrobiţi
vrăjmaşul din Răsărit şi Miază-Noapte.
Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii
voştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării glia
străbună a Basarabilor şi codrilor voievodali ai
Bucovinei, ogoarele şi plaiurile voastre.
Ostaşi, Plecaţi azi pe drumul biruinţei lui
Ştefan cel Mare, ca să cuprindeţi cu jertfa
voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu Cum motiva I. Antonescu
lupta lor.
Înainte ! Fiţi mândri că veacurile ne-au lăsat trecerea Prutului de către
aici strajă dreptăţii şi zid de cetate creştină. armatele române în iunie
Fiţi vrednici de trecutul românesc. 1941?
Trupe românești și germane trec Prutul pentru eliberarea Basarabiei
Formație de luptă formată din
avioane românești IAR 80 Bombardiere americane B-24
Liberator deasupra rafinăriilor de
la Ploiești
Prizonieri români
la Stalingrad
(iarna anului
1942/1943)
4 aprilie 1944 – Bombardamentul american asupra
Bucureştilor
 23 august 1944 – regele Mihai a dat o lovitură de stat înlăturându-l pe Antonescu şi trecând
de partea Naţiunilor Unite, semnând la 12 septembrie 1944 un armistiţiu necondiţionat.
CONDIŢIILE:
• România a fost considerat un stat învins.
• Ea urma să întreţină armata sovietică de ocupaţie, să plătească în şase ani o
despăgubire în valoare de 300 de milioane de dolari.
• Să participe la război împotriva Germaniei cu 12 divizii.
• Să acorde liberă mişcare forţelor aliate pe teritoriul său.
• Anularea Dictatului de la Viena, nordul Transilvaniei trecând sub administrarea
armatei sovietice. Hotărîrea finală în privinţa acestui teritoriu era rezervată Conferinţei
generale de Pace de după război.
• Frontiera sovieto-română a fost fixată pe râul Prut.
Ofensiva aliaţilor după 23 august 1944
 Artilerie românească.
Tapiosuly, Hungary

Soldaţi români în
Cehoslovacia

Soldaţi români
Soldaţi români,
Szerencs, Hungary
Marcă poștală emisă în timpul ocupației pe care scrie
„Trăiască frăția de arme Româno-Sovietică”