Unitatea de învăţare: CIVILIZAŢIA MEDIEVALĂ Tema: STRUCTURI SOCIALE Clasa: a IX-a ACTIVITATE PE GRUPE

Vocabular:
Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în posesia altui nobil.
Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi primeşte feudul.
Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul) intră în serviciul unui om important (senior).
Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un feudal – senior unui feudal-vasal.

FIŞA DE LUCRU NR.1

Citiţi cu atenţie următorul text: “ În fruntea ierarhiei feudale se află monarhul. El este suzeran – protector al supuşilor şi suveran – stăpân absolut. Feudalii pot fi laici sau
clerici (episcopi) şi sunt grupaţi în seniori şi vasali.Relaţia dintre senior şi vasal are ca bază materială feudul;
Legătura dintre senior şi vasal: are la baza contractul vasalic, este personală, se realizează prin omagiul vasalic: ligiu (principal) şi plan (secundar) şi implică drepturi şi obligaţii
reciproce. ( Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)
Sarcini de lucru: 1. Pe baza textului şi a imaginii, stabiliţi structura ierarhiei feudale?
Ce reprezintă feudul?
Prezentaţi raporturile dintre senior şi vasal.

FIŞA DE LUCRU NR. 2

Citiţi cu atenţie următorul text: “ În primul rând ei facură omagiu după cum urmează. Contele îl întrebă pe viitorul vasal dacă voia să devină omul său fără rezerve şi acesta
răspunse: < Vreau>. În al doilea rând, cel care promise omagiu jură contelui astfel : <Promit , cu credinţă, să fiu din acest moment fidel contelui Wilhelm, să respect contra tuturor şi
deplin omagiul meu, de bună-credinţă şi fără viclenie>. În al treilea rând, el jură toate acestea cu mâna pe relicvele sfinţilor. (J. Calmette, Texte şi documente istorice)
Sarcină de lucru:
Pe baza documentului stabiliţi momentele contractului vasalic.

Contractul
vasalic
FIŞA DE LUCRU NR. 3
Citiţi cu atenţie următorul text: “Contractul vasalic implică drepturi şi obligaţii reciproce.Vasalul are faţă de seniorul său o serie de îndatoriri rezumate în formula credinţă,
sfat şi ajutor (fidelitas, conslium et auxilium). Sfatul presupunea obligaţia vasalului de a-l asista pe seniorul său când acesta împarte dreptatea în tribunalul seniorial. Ajutorul este
în principal de două feluri: bănesc (răscumpărarea seniorului căzut prizonier, armarea drept cavaler a primului fiu, căsătoria primei fiice, plecarea seniorului în cruciadă) şi militar.
La început, vasalul era obligat să dea sprijin armat seniorului său ori de câte ori acesta avea nevoie, dar, cu trecerea timpului, acesta a fost redus la participarea timp de 40 de zile
pe an la o campanie. La rândul său, seniorul are obligaţii faţă de vasal, între care să-i pună la dispoziţie mijloacele de întreţinere şi să nu-l lipsească în mod nejustificat de ele, să-i
ofere protecţie, sprijin armat şi bănesc la nevoie.În cazul în care vasalul îşi încalcă obligaţiile asumate, este considerat trădător ( felon), iar feudul poate fi reluat de senior. Dacă
acesta din urmă îşi nedreptăţeşte grav vasalul, acesta poate rupe jurământul de fidelitate, păstrând feudul şi depunând jurământ seniorului seniorului său.”
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi obligaţiile vasalului faţă de senior.
2. Precizaţi obligaţiile seniorului faţă de vasal.
3. Stabiliţi consecinţele încălcării contractului vasalic de către una din părţi.

OBLIGATIILE VASALULUI OBLIGATIILE SENIORULUI CONSECINTELE INCALCARII CONTRACTULUI VASALIC

pentru vasal pentru senior

FIŞA DE LUCRU NR. 4

Citiţi cu atenţie următorul text: “Casa lui Dumnezeu, pe care oamenii o cred una, este deci împărţită în trei: unii se roagă, alţii se luptă, alţii, în sfârşit muncesc. Aceste trei
părţi care coexistă nu suferă să fie despărţite: slujbele aduse de una sunt condiţia împlinirii celorlalte două; fiecare la rândul ei se însărcinează să aducă uşurarea întregului. Astfel,
această întreită îmbinare nu este mai puţin unită şi astfel a putut legea să triumfe şi lumea să se bucure de pace.” (Episcopul Adalbert
din Laon, sec. al XI-lea)
“Locul cel mai important în această ierarhie riguroasă revine clericilor, cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru ocrotirea tuturor fiinţelor. Din punct de vedere juridic, categoria
clericilor, bine definită, avea un statut privilegiat, dar din punct de vedere social era foarte diferenţiată. Clerul de jos, din zonele rurale, aproape analfabet, avea o situaţie materială
precară, pe când cel de la oraşe şi din mănăstiri era mai cult şi mai avut. O situaţie similară cu cea a marii nobilimi o avea clerul superior, episcopii fiind asimilaţi marilor seniori
feudali.” (V. Băluţoiu, C. Vlad, despre societatea medievală)

Sarcini de lucru:

1. De ce credeţi că societatea medievală s-a constituit ca o societate a celor trei ordine?

2. Identificaţi , cu ajutorul textului, obligaţiile clerului în societatea medievală.
3. Stabiliţi motivul diferenţierii sociale a clerului.
FIŞA DE LUCRU NR. 5 Citiţi cu atenţie următorul text:
“ Ţăranii, priviţi cu dispreţ de nobili , asemenea unor animale , reprezentau majoritatea populaţiei. Ţărănimea era împărţită în două categorii: liberă şi
dependentă.
Ţăranii liberi erau proprietarii unui lot de pământ. Sunt numiţi în documente moşneni în Ţara Românească şi răzeşi în Moldova.
Ţăranii dependenţi erau împărţiţi în două categorii:
- ţărani liberi ca persoană, dar dependenţi de feudali pentru lotul de pământ primit în folosinţă. Se puteau muta de pe un domeniu pe altul,
puteau lăsa moştenire bunurile, se puteau căsători fără aprobarea seniorului. Erau cunoscuţi sub numele de vilani în Franţa si Italia, jokeman în Anglia;
- ţărani iobagi sau şerbi, lipsiţi de libertate personală, alcătuiau marea majoritate a ţărănimii. Munceau cu vitele şi uneltele proprii loturile de pământ
primite în folosinţă de la feudali. Erau legaţi de glie şi puteau fi vânduţi sau dăruiţi o dată cu pământul de către proprietar ca bun al său. Nu puteau
părăsi domeniul şi nu se puteau căsători decât cu permisiunea seniorului. Îi întâlnim în documente sub diferite denumiri: rumâni sau vecini în Ţările
Romîne.” ( Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)
Sarcini de lucru: Numiţi categoriile de ţărani.
Stabiliţi deosebirile existente la nivelul ţărănimii.

ŢĂRANII LIBERI ŢĂRANII DEPENDENŢI

FIŞA DE LUCRU NR. 6

Citiţi cu atenţie următorul text:

“Ţăranii liberi aveau obligaţii faţă de stat (participarea la armată, la lucrări de interes public) şi biserică (zeciuiala sau decima), iar ţăranii dependenţi faţă de stat, biserică şi nobil.
Obligaţiile faţă de nobil erau multiple:
a) reale – în muncă – robotă sau clacă; în produse – dijma; în bani- censul;
b) personale – capitaţia, darea de mână moartă;
c) suplimentare – banalităţi.
Totalitatea obligaţiilor ţăranului dependent faţă de nobil se numeşte renta feudală.”
( Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)
Sarcini de lucru:
1. Identificaţi asemănările şi deosebirile existente la nivelul obligaţiilor ţărănimii.
2. Explicaţi noţiunile utilizate în text.

Vocabular:
Decima – dare anuală, reprezentând a zecea parte din bunurile ţăranului.
Robota – obligaţia ţăranului dependent de a munci gratuit cu uneltele şi animalele proprii un număr de zile pe an pentru proprietarul de pământ.
Dijma – obligaţia în produse, percepută de stăpânii feudali ţăranilor dependenţi.
Cens – obligaţia ţăranului dependent de a plăti o sumă de bani, periodic, nobilului.
Capitaţie – impozit perceput de senior pentru fiecare contribuabil.
Darea de mână moartă – taxa de succesiune.
Banalităţi – taxe pentru folosirea bunurilor seniorului (moară, teasc, cuptor).

CATEGORIA: OBLIGAŢII FAŢĂ DE:

ţărani liberi ţărani dependenţi stat biserică nobil