Ierarhia feudală

1.Citiţi cu atenţie următorul text:

,,În fruntea ierarhiei feudale se află monarhul. El este suzeran – protector al supuşilor şi suveran – stăpân absolut. Feudalii
pot fi laici sau clerici (episcopi) şi sunt grupaţi în seniori şi vasali. Relaţia dintre senior şi vasal are ca bază materială
feudul; Legătura dintre senior şi vasal: are la baza contractul vasalic, este personală, se realizează prin omagiul vasalic:
ligiu (principal) şi plan (secundar) şi implică drepturi şi obligaţii reciproce.’’
( Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)
Vocabular:
Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în posesia altui nobil.
Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi primeşte feudul.
Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul) intră în serviciul unui om important (senior).
Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un feudal – senior unui feudal-vasal.

Cerinţe:
1.Pe baza textului şi a imaginii, stabiliţi structura
ierarhiei feudale?
2.Ce reprezintă feudul?
3.Prezentaţi raporturile dintre senior şi vasal.

2. Citiţi cu atenţie următorul text:

“ În primul rând ei făcură omagiu după cum urmează. Contele îl întrebă pe viitorul vasal dacă voia să devină omul său
fără rezerve şi acesta răspunse: <Vreau>. În al doilea rând, cel care promise omagiu jură contelui astfel : <Promit , cu
credinţă, să fiu din acest moment fidel contelui Wilhelm, să respect contra tuturor şi deplin omagiul meu, de bună-credinţă
şi fără viclenie>. În al treilea rând, el jură toate acestea cu mâna pe relicvele sfinţilor.”
(J. Calmette, Texte şi documente istorice)
Cerinţă: Pe baza documentului stabiliţi momentele contractului vasalic

Contractul
vasalic

3.Citiţi cu atenţie următorul text:

“Contractul vasalic implică drepturi şi obligaţii reciproce.Vasalul are faţă de seniorul său o serie de îndatoriri rezumate în
formula credinţă, sfat şi ajutor (fidelitas, conslium et auxilium). Sfatul presupunea obligaţia vasalului de a-l asista pe
seniorul său când acesta împarte dreptatea în tribunalul seniorial. Ajutorul este în principal de două feluri: bănesc
(răscumpărarea seniorului căzut prizonier, armarea drept cavaler a primului fiu, căsătoria primei fiice, plecarea seniorului în
cruciadă) şi militar.
La început, vasalul era obligat să dea sprijin armat seniorului său ori de câte ori acesta avea nevoie, dar, cu trecerea
timpului, acesta a fost redus la participarea timp de 40 de zile pe an la o campanie. La rândul său, seniorul are obligaţii faţă
de vasal, între care să-i pună la dispoziţie mijloacele de întreţinere şi să nu-l lipsească în mod nejustificat de ele, să-i ofere
protecţie, sprijin armat şi bănesc la nevoie.În cazul în care vasalul îşi încalcă obligaţiile asumate, este considerat trădător
(felon), iar feudul poate fi reluat de senior. Dacă acesta din urmă îşi nedreptăţeşte grav vasalul, acesta poate rupe
jurământul de fidelitate, păstrând feudul şi depunând jurământ seniorului seniorului său.”
(Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)
Cerinţe:
1.Identificaţi obligaţiile vasalului faţă de senior.
2.Precizaţi obligaţiile seniorului faţă de vasal.
3.Stabiliţi consecinţele încălcării contractului vasalic de către una din părţi.
 OBLIGAŢIILE OBLIGAŢIILE CONSECINŢELE ÎNCĂLCĂRII CONTRACTULUI VASALIC
VASALULUI SENIORULUI pentru vasal pentru senior

4.Citiţi cu atenţie următorul text:

“Casa lui Dumnezeu, pe care oamenii o cred una, este deci împărţită în trei: unii se roagă, alţii se luptă, alţii, în sfârşit
muncesc. Aceste trei părţi care coexistă nu suferă să fie despărţite: slujbele aduse de una sunt condiţia împlinirii
celorlalte două; fiecare la rândul ei se însărcinează să aducă uşurarea întregului. Astfel, această întreită îmbinare nu
este mai puţin unită şi astfel a putut legea să triumfe şi lumea să se bucure de pace.”
(Episcopul Adalbert din Laon, sec. al XI-lea)

“Locul cel mai important în această ierarhie riguroasă revine clericilor, cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru ocrotirea
tuturor fiinţelor. Din punct de vedere juridic, categoria clericilor, bine definită, avea un statut privilegiat, dar din punct de
vedere social era foarte diferenţiată. Clerul de jos, din zonele rurale, aproape analfabet, avea o situaţie materială
precară, pe când cel de la oraşe şi din mănăstiri era mai cult şi mai avut. O situaţie similară cu cea a marii nobilimi o
avea clerul superior, episcopii fiind asimilaţi marilor seniori feudali.”
(V. Băluţoiu, C. Vlad, despre societatea medievală)

Cerinte:
1.De ce credeţi că societatea medievală s-a constituit ca o societate a celor trei
ordine?
2.Identificaţi , cu ajutorul textului, obligaţiile clerului în societatea medievală.
3.Stabiliţi motivul diferenţierii sociale a clerului.