Test de evaluare

Nume/prenume:Bogdan Calin
Modulul: Economie, societate și organizare politică în Evul Mediu
Subiectul I
Sursa A. Măritului domn cutare, iar eu cutare. Întrucât este știut de toți că eu n-am cătuși de puțin cu ce mă
hrănesc sau să mă pot îmbrăca, de aceea rog milostivirea voastră și voința îmi poruncește ca să mă
încredințez ocrotirii voastre și să mă supun. Ceea ce de altfel am și făcut. Anume în așa chip, ca să fiți dator
să mă ajutați sau să mă întrețineți atât cu hrană, cât și cu haine, cât timp voi putea să vă slujesc și să vă fac
servicii. Și cât timp voi fi în viață, voi fi dator să vă îndeplinesc, potrivit condiției celor liberi și să vă fiu cu
ascultare și să nu am putință să mă sustrag de sub puterea sau ocrotirea voastră și în a voastră putere sau
ocrotire să fiu ținut să rămân în tot timpul vieții mele. Sa hotărât să fie datori să întocmească și să întărească
între dânșii, în acest scop două scrisori cu același cuprins.
Legământul de vasalitate (VIII-IX) – formulate de la Tours. Istoria lumii în texte, p. 96-97.
Sursa B. Cel care jură credință stăpânului său să țină minte mereu cele șase lucruri: vă slujesc și să vă fac
servicii. Neștirbirea, adică să nu facă nimic ce ar fi spre vătămarea ființei stăpânului. Siguranța: să nu-i
aducă vreo pagubă în ceea ce privește secretele (ce i le încredințează acestuia). Cinstea: să nu facă nimic
împotriva judecății sale sau în dauna altor lucruri care privesc cinstea stăpânului. Folosul: să nu pricinuiască
vreo pagubă posesiunilor sale. Înlesnirea sau putința: să nu ridice greutăți în calea binelui pe care ar putea
să-l facă cu ușurință stăpânul. Rămâne așadar ca, în privința celor șase lucruri amintite mai sus, el să dea cu
credință sfat și ajutor stăpânului său, dacă vrea să fie vrednic de beneficiu și să păzească jurământul său cu
credință.
Fulbert de Chartres, Scrisoare adresată lui Guilem al III-lea ducele de Acquitaniei (990-1029)
Sursa C. În societatea feudală, relația umană caracteristică a fost legătura subordonatului de un șef din
imediata lui apropiere. Din treaptă în treaptă, nodurile astfel formate uneau, ca tot atâtea lanțuri ramificate la
nesfârșit, pe cei mici de cei mari. Pământul însuși nu părea o bogăție atât de prețioasă decât pentru că
permitea unora să-și procure oameni răsplătindu-i cu el. Vrem pământuri, spun, în esență seniorii normanzi,
care refuză cadouri: bijuterii, arme și cai oferiți de la ducele lor. Și adaugă doar între ei „ne fa fi astfel
posibil să întreținem numeroși cavaleri, iar ducele nu o va mai putea face”.
M. Bloch, Societatea feudală
Nr. Item Scor
1 În baza sursei A cât și a cunoștințelor obținute anterior explică termenul: 0
Omagiu de vasalitate - Jurământ de credință și de supunere al unui vasal către suzeranul său 1
prin niste obligatii reciproce(să fiți dator să mă ajutați sau să mă întrețineți atât cu hrană, cât 2
și cu haine, cât timp voi putea să vă slujesc și să vă fac servicii). 3

2 În baza sursei A și B stabiliți câte trei îndatorii ale vasalului și ale seniorului 0
Îndatoririle seniorului-Seniorul trebuia sa protejeze vasalul(în a voastră putere sau ocrotire să 1
fiu ținut să rămân în tot timpul vieții mele),seniorul il asigura cu adapost,hrana,haine(dator să 2
mă ajutați sau să mă întrețineți atât cu hrană, cât și cu haine), 3
4
Îndatoririle vasalului – vasalul este in ascultarea seniorului(voi fi dator să vă îndeplinesc, 5
potrivit condiției celor liberi și să vă fiu cu ascultare),vasalul presta diferite servici de ordin 6
militar,economic( să nu facă nimic ce ar fi spre vătămarea ființei stăpânului; vă slujesc și să
vă fac servicii),vasalul trebuia mereu sa tina minte cele 6 lucruri(. Neștirbirea,
Siguranța,cinstea,folosul,inlesnirea,putinta).
 3 Argumentează în baza sursei B rolul celor șase lucruri în viabilitatea relațiilor de vasalitate. 0
Aceste 6 lucruri(neștirbirea, siguranța,cinstea,folosul,inlesnirea,putinta) permitea vasalului 1
să fie vrednic de beneficiu și să păzească jurământul său cu credință,astfel viabilitatea 2
relațiilor de vasalitate era foarte stransa. 3

4 În baza sursei C, comentați afirmația „Pământul însuși nu părea o bogăție atât de prețioasă 0
decât pentru că permitea unora să-și procure oameni”. 1
Pamantul avea valoare doar ca permitea seniorilor sa-l oferi vasalilor unde eniorii in schimb 2
primeau niste servicii de ordin militar sau economic.( ne fa fi astfel posibil să întreținem 3
numeroși cavaleri, iar ducele nu o va mai putea face”.) 4

Subiectul II
Sursa A. Episcopii de la Roma Calixtus (217-222 d.H) și Stefanus (254-257 d.H) au fost cei dintâi
reprezentanți ai autorității clericale care au emis pretenția primatului episcopilor de la Roma față de restul
bisericilor creștine din întreaga lume. După părerea lor, episcopii de la Roma ar trebui să fie recunoscuți de
întreaga lume creștină drept urmașii de jure ai apostului Petru, decedat la Roma. Marii teologi ai secolelor 2
și 3 d.H. au acceptat, ce-i drept, rolul deosebit al apostolului Petru la Roma, dar au pledat totodată pentru
ideea egalității în drepturi a tuturor episcopiilor din vest și a patriarhiilor din est.
R. Cerghizan, Marea Schismă din anul 1054
Sursa B. La originea ideii de cruciadă stau mai mulți factori, dintre care putem sublinia în primul rând
tradiția pelerinajului la Ierusalim, centrul lumii spirituale a creștinilor. Greutățile și primejdiile drumului
transformă călătoria la Locurile Sfinte într-o pocăință, care poate aduce omului medieval iertare de păcate.
Pe de altă parte, cuceririle islamice însuflețite de spiritul djihadului, războiul sfânt musulman, creează reacții
de răspuns în lumea creștină și contribuie la formularea legitimității războiului împotriva necredincioșilor.
Ideea de cruciadă se naște din întâlnirea acestor două tradiții.
J. Le Goff, Evul Mediu și nașterea Europei
Sursa C. Dincolo de achizițiile teritoriale de moment, cruciada a avut consecințe mai ales pe plan economic
și cultural. Modul de viață al nobililor se transformă în urma contactului cu luxul orientului, țăranilor li se
cere tot mai mult pentru a se putea finanța asemenea expediții, comerțul se dezvoltă prin deschiderea de noi
drumuri. Cruciada s-a transformat într-un instrument la dispoziția papalității, care a folosit-o în lupta
împotriva ereticilor și adversarilor politici. Cruciadele și în special a IV-a, au contribuit la definitiva
îndepărtare dintre Occident și Bizanț care v-a păstra pentru totdeauna resentimente împotriva latinilor și care
va refuza unirea religioasă cu Roma chiar în condițiile când turcii se aflau sub zidurile Constantinopolului.
Ovidiu Drâmbă, Istoria culturii și a civilizației, vol. II
Nr. Item Scor
1 În baza sursei A formulează argumentat o cauză a evenimentului Marea Schismă. 0
 Lupta pentru suprematia (După părerea lor, episcopii de la Roma ar trebui să fie recunoscuți 1
de întreaga lume creștină drept urmașii de jure ai apostului Petru, decedat la Roma) 2
3

2 În baza surse B prezintă argumentat doi factori care au stat la baza ideii de cruciadă. 0
1. Tradiția pelerinajului la Ierusalim(dintre care putem sublinia în primul rând tradiția 1
pelerinajului la Ierusalim, centrul lumii spirituale a creștinilor). 2
3
4
2. Războiului împotriva necredincioșilor(cuceririle islamice însuflețite de spiritul djihadului,
războiul sfânt musulman, creează reacții de răspuns în lumea creștină)

3 În baza sursei C și a cunoștințelor obținute pe parcursul orelor de istorie explică argumentat 0

următoarea afirmație: „Cruciadele și în special a IV-a, au contribuit la definitiva 1
îndepărtare dintre Occident și Bizanț”. 2
Cruciada a patra (1202–1204), convocată inițial pentru recucerirea Ierusalimului printr-o 3
invazie a Egiptului, a sfârșit în 1204 prin invadarea, cucerirea și jefuirea capitalei ortodoxiei 4
și a Imperiului Bizantin, Constantinopol. Aceasta este văzută ca unul dintre actele finale din
Marea Schismă.( . Cruciadele și în special a IV-a, au contribuit la definitiva îndepărtare
dintre Occident și Bizanț care v-a păstra pentru totdeauna resentimente împotriva latinilor și
care va refuza unirea religioasă cu Roma chiar în condițiile când turcii se aflau sub zidurile
Constantinopolului.)

Subiectul III
Studiază harta și realizează sarcinile propuse:
 Nr. Item Scor
1 Propune un titlu pentru hartă reieșind din informația oferită de aceasta. Explică răspunsul cu 0
trimitere la hartă. 1
Cruciadele 1-4 (1096-1204),indiciu sunt linile de pe harta si impartirea hartii in state 2
catolice si state ortodoxe

2 Numește un proces istoric relevant pentru dezvoltarea societății medievale, pentru care harta 0
poate servi ca sursă de informare. Argumentează răspunsul. 1
Cruciadele 1-4 din anii 1096-1204 ,ca sursa de informare harta poate oferi traseul 2
cruciadelor. 3

3 Identifică în baza hărții trei state medievale ce-au susținut cruciadă inițiată de către 0
papalitate. 1
Regatul Frantei,regatul Castilie,regatul Angliei 2
3

Subiectul IV
Sursa A. Noi le-am acordat, din voința noastră regală, privilegiile de care s-au bucurat în vechime și le-am
stabilit ca și cum ele ar fi date pentru prima dată. Nici un om din parohia de la Lorris nu va plăti vamă și nici
altă obligație pentru hrană; el nu va da nici dijmă din recolta pe care o va dobândi prin munca sa și a
animalelor sale și nu va plăti taxă pentru vinul pe care-l va obține din via sa. Nimeni nu va participa la
campanii și nu va fi trimis curier dacă nu poate să se întoarcă acasă după voința sa, în aceeași zi.
Nimeni, nici regele nu va impune locuitorilor din Lorris nici talia, nici alte obligații senioriale. Nimeni nu va
face corvezi pentru noi, în afară de aur, o singură dată pe an pentru a ne aduce vinul la Orleans; și aceasta
numai cei ce au cai și căruțe și dacă au primit dispoziție și pentru acesta vor fi despăgubiți de noi. Dar,
țăranii vor trebui să aducă lemne de foc pentru bucătăriile noastre.
Cine va locui un an și o zi în parohia de la Lorris, dacă nu va fi urmărit de nimeni, dacă se va purta corect
față de noi, va fi liber în viitor și va trăi în liniște. Astfel, am stabilit ca de fiecare dată când prepozitul se va
schimba în oraș, va jura să păstreze cu strictețe aceste privilegii, de asemenea noi și slujitorii noștri de câte
ori vor fi schimbați.
Charta Lorrisului, 1187
Sursa B. Orășenii s-au constituit în asociații disciplinate numite comune, legându-se prin jurământ să
acționeze în mod solidar. Cei care își încălcau jurământul erau aspru pedepsiți de adunarea comunității lor.
O asociație era condusă de unul din membrii săi mai de prestigiu, aparținând grupului celui mai bogat și deci
mai puternic – de regulă grupul marilor negustori. Începând chiar înainte de 1150, comunele – în speță
negustori au obținut o serie de reduceri de taxe, precum și o serie de libertăți foarte importante: independența
personală față de senior, eliberarea de orice servituți a celor stabiliți în oraș timp de un an și o zi, abolirea
tuturor privilegiilor senioriale care împiedicau circulația liberă a persoanelor și a produselor, comerțul în
general, inclusiv participarea liberă la târgurile săptămânale sau la cele anuale.
Ovidiu Drâmbă, Istoria culturii și a civilizației, vol. II
Sursa C. Dar elementul esențial imprevizibil îl constituie faptul că anumite orașe se constituie în universuri
autonome, în „state-orașe”, burdușite de privilegii, câștigate sau extorcate, care reprezintă tot atâtea
metereze, ziduri de apărare juridice. De fapt, miracolul, în Occident, nu este numai faptul că după
distrugerea totală sau aproape totală, provocată de dezastrele din secolul al V-lea, lucrurile pornesc din nou
să meargă începând cu secolul IX. Miracolul este că orașul a înregistrat o victorie deplină, cel puțin în Italia,
Flandra, Germania. El a trăit un timp destul de lung experiența unei vieți pline, neîngrădite, eveniment
colosal al cărui geneză nu poate fi urmărit cu toată rigoarea.
Fernand Braudel, Structurile cotidianului

Utilizează sursele și cunoștințele obținute anterior pentru a redacta, în o pagină, un eseu la tema: „Orașul
medieval european – spațiu al libertății”
Expune ideile în baza unui plan logic care să cuprindă: introducere, cuprins, concluzie. 3p
Formulează argumente relevante (cel puțin trei), corecte din punct de vedere științific, pentru a-ți
susține opinia referitoare la tema propusă. 9p
Integrează critic informațiile din sursele propuse. 3p
Utilizează corect limbajul istoric. 2p
 Incepand cu secolul 9, initial in Europa Occidentala, mai apoi si in Europa intreaga, se incep a
cristaliza anumite formatiuni statele viziand organizarea spatiului si societatii. Aceasta miscare a fost
posibila datorita progresului lumii agrare care a evoluat in formatiuni sociala/statale mai complexe.
. Ca urmarea a cresterii demografice ,intersectarea caiilor comerciale ,reorganizarea sistemului
imunitara,dezvoltarea infracstructurii are loc aparatia oraselor . Orasul era un centru economic,
comercial, administrativ, cultural, militar autonom si dirijor asupra celorlalte regiuni din preajma.
Organizarea economica, administrativa, militara, culturala a oraselor mai avansata a permis
atragerea populatiei din celelalte regiuni, de regula, rurale. Insa motivatia principala pentru care
orasele erau spatii favorabile de trai a fost dominarea si asigurarea libertatilor di drepturilor
cetatenilor( Nimeni, nici regele nu va impune locuitorilor din Lorris nici talia, nici alte obligații
senioriale). Democratizarea orasului medieval a fost marcata de Miscarea comunala (sec.9-13), ce a
cuprin o serie de state – Flandra, Germania, Frnta, Italia . Ca rezultat, se obtin drepturile orasenilor
de la seniori, precum si constituirea comunitatii autonome, cu institutii si oranduiri proprii (justitie,
oaste, vama, moneda). ). Principalele libertati erau cele personale, negustoresti si mestesugaresti
(fixata in asa-numita “Carta de emancipare”). Astfel, fiecare era liber sa traiasca linistit, sa nu fi
impus la achitarea anumitor taxe vamale, dijme ori impozite neintemeiata si nejustificate. De aceea,
spre deosebire de viata taraneasca, dreptul urban atragea populatia rurala.( Începând chiar înainte de
1150, comunele – în speță negustori au obținut o serie de reduceri de taxe, precum și o serie de
libertăți foarte importante: independența personală față de senior, eliberarea de orice servituți a celor
stabiliți în oraș timp de un an și o zi, abolirea tuturor privilegiilor senioriale care împiedicau
circulația liberă a persoanelor și a produselor, comerțul în general, inclusiv participarea liberă la
târgurile săptămânale sau la cele anuale.)
. Toate domeniile vietii orasenensti au evoluat pe parcurs si au acordat privilegii locuitorilor sai,
inlesnindu-le, viata cotidiana. Prin urmare, s-a inregistrat afluxul demografic al regiunilor urbane,
populatia fiind atrasa de diversitatea conditiilor si posibilitatilor ce oferea orasul medieval.

Sursa de inspiratia:Scribd
 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1
52-49 48-44 43-37 36-30 29-23 22-15 14-10 9-7 6-3 2-0

Barem de notare: