SOCIETATEA MEDIEVALĂ

ORGANIZAREA SOCIETĂŢII FEUDALE

“Nobilii n-au nevoie să suporte constrângerea niciunei

puteri. Ei sunt războinici, protectori ai bisericilor, ai celor mari
şi, deopotrivă ai celor mici… Cealaltă clasă este aceea a
slujitorilor. Aceasta nu dobândeşte nimic decât cu preţul trudei.
Servitorii furnizează lumii întregi bani, haine şi mâncare.
Casa lui Dumnezeu, pe care o credem una singură, este
deci, împărţită în trei: unii se roagă, alţii se luptă iar ceilalţi
muncesc. Aceste trei părţi coexistând, nu admit să fie despărţite,
slujbele aduse de una sunt condiția împlinirii celorlalte două,
fiecare la rândul ei se însărcinează să aducă ușurare întregului.”
( Episcopul Adalberon de Laon)
 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII MEDIEVALE

În funcţie de poziţia pe care o

are fiecare în cadrul societăţii
medievale, aceasta se împarte în
trei stări:
• Starea întâi, alcătuită din cei
care se roagă-clerul/oratores;
• Starea a doua, formată din
războinicii care apărau
societatea- nobilii/bellatores;
• Starea a treia, care cuprinde
lucrătorii: ţăranii şi
orăşenii/laboratores.
 IERARHIA
SOCIETĂŢII MEDIEVALE

• Această organizare
indică o ierarhie
riguroasă şi
discriminatorie.

• Dreapta, reprezentantul Stării

a III-a îi susține pe
reprezentanții primelor doua
Stări, care beneficiau de
privilegii.
 ORGANIZAREA SOCIETĂŢII
MEDIEVALE

• În funcţie de modul în care se

raportează la domeniul
feudal, membrii societăţii se
împart în:
• Nobili (laici sau ecleziastici)
care sunt proprietarii
domeniilor feudale;
• Ţăranii care sunt
producătorii bunurilor
materiale.
 SOCIETATEA MEDIEVALĂ SAU FEUDALISM
•În cadrul nobilimii din Occident se stabilește o ierarhie feudală, între seniori și vasali.
•Sistemul de relații sociale bazat pe obligații reciproce între aceștia se numește
FEUDALISM.
•Termenul de ”feud” este de origine germanică (fehu-od) și desemnează o suprafață de
pământ (domeniul feudal) acordată condiționat unui alt nobil, în schimbul unor obligații.
•Așadar, nobilul care acorda feudul devenea seniorul celui care il primea, devenind vasalul
său.
 TRĂSĂTURILE RELAȚIILOR
FEUDO-VASALICE

Seniorul suprem este regele(stăpân al întregului pământ)

Seniorul are drept de stăpânire asupra pământului
Vasalul are drept de folosinţă asupra pământului
Are caracter de reciprocitate exprimat prin auxilium et consilium
Contractul vasalic cuprinde: a) obligaţiile seniorului:- protecţia vasalului şi întreţinerea
vasalului prin acordarea fiefului
b) obligaţiile vasalului:- ajutor financiar și militar, precum
şi sfat (consilium et auxilium)
Ceremonia de învestitură este compusă din trei momente: omagiul,
jurământul de credinţă și învestitura propriu-zisă.

Cu timpul, domeniile feudale, inițial acordate pe viață, au devenit ereditare.

 STRUCTURA DOMENIULUI FEUDAL
 REZERVA SENIORIALĂ (pars indominicata).
 LOTURILE ŢĂRANILOR DEPENDENŢI (pars dominicata).
Renta feudală reprezintă sistemul de obligaţii ce revin ţăranilor
dependenţi ca urmare a primirii loturilor în folosinţă.
 STRUCTURA ŢĂRĂNIMII FEUDALE
CATEGORIE STATUT JURIDIC OBLIGAŢII
Ţărani independenţi liberi dijma faţă de stat şi de
biserică
Ţărani dependenţi dijma faţă de biserică
-libertate personală a)personale :
1. Ţărani şerbi restrânsă ; -legarea de glie ;
-taxa pentru căsătorie;
-dependenţă economică. -taxa pentru şcolarizare;
-taxa de mână moartă.
b)reale:
-claca
-dijma
-censul
2. Ţărani semidependenţi -libertate personală; reale:
-claca;
-dependenţă economică -dijma;
-censul
 ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE

Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

• ,,Prima sarcină (.....) trebuie să cosească fânul, să-l adune şi să-l strângă şi să-l
aşeze în mijlocul câmpului (......) trebuie să-l aducă la conac (....) să-l depoziteze.
Dacă pământurile lor sunt supuse dijmei ...... se vor duce să-l aducă pe
zeciuitor(....). După aceea, partea seniorului se încarcă în căruţă. Şi pe urmă, vine
Sfântul Dionisie (9 octombrie) de care ţăranii sunt înspăimântaţi, pentru că îi face
să plătească censul care îi îngrijorează.”
• ,,Munca are patru scopuri: mai întâi şi în primul rând, ea trebuie să pună la
îndemână mijloacele de trai, în al doilea rând să facă să dispară trândăvia, izvorul
multor rele, iar în al treilea rând trebuie să înfrâneze poftele trupeşti...... În al
patrulea, ea îngăduie să facă milostenii.”

1. Care erau sarcinile ţăranilor?

2. Numiţi o obligaţie în muncă şi una în bani a ţăranilor.
3. Precizaţi, cele patru scopuri ale muncii în lumea medievală, precizând câte
dintre acestea şi-au păstrat relevanţa; puteţi adăuga şi altele?
4. Menţionaţi un sinonim pentru cuvântul trândăvie.
 ŢĂRĂNIMEA

Tendinţa de
transformare a
ţărănimii libere în
ţărănime dependentă şi
creşterea obligaţiior
ţărănimii au determinat
puternice răscoale.
 RĂSCOALE ŢĂRĂNEŞTI

RĂSCOALA CONDUSĂ
JACQUERIA DE WAT TYLER
(Franţa – 1358) (Anglia – 1381)
 LUMEA URBANĂ

Din secolul X are

loc o revigorare treptată
a oraşului, adaptat însă
la specificul civilizaţiei
medievale.
 LUMEA URBANĂ

• Termenul generic ce
desemnează oraşul
medieval apusean este cel
de burg (aşezare întărită)
iar locuitorii săi se numesc
burghezi.
 LUMEA URBANĂ

Din punct de vedere

profesional, locuitorii se
împart în:

 Meşteşugari, organizaţi
în bresle;
 Negustori, organizaţi în
ghilde, hanse;
 LUMEA URBANĂ

 Zarafi (cămătari);

 Liber profesionişti: medici,

profesori, jurişti, actori.
 LUMEA URBANĂ

Accentuarea
diferenţierilor de avere
impune împărţirea
orăşenilor în:
 Patriciatul orăşenesc;
 Plebea orăşenească.
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE
PROGRES SOCIAL

Asigură o dinamică
mai accentuată a
economiei.
 ORAŞUL MEDIEVAL,
FACTOR DE
PROGRES SOCIAL

Susţine lupta
monarhilor pentru
centralizarea statului.