INTRE DEMOCRAIE SI TOTALITARISM IN SECOLUL XX

In secolul al XX-lea, are loc o confruntare intre regimurile democratice si cele totalitare. In timpul primului razboi mondial, principiile democratiei liberale au avut de suferit datorita interventiei puternice a statului pentru obtinerea victoriei. Mai mult, dupa incheierea acestuia, statul incearca sa mentina controlul pentru solutionarea marilor probleme cu caracter economic sau social. In Europa centrala si rasariteana, prabusirea marilor imperii, otoman, austro-ungar si rus, a fost urmata de aparitia unor state cu regimuri politice liberal-democratice. Regimul politic democratic se caracteriza prin urmatoarele trasaturi:existenta separarii puterilor in stat, pluralism politic pluripartitism!, puterea este legitimata prin intermediul alegerilor libere, care permit schimbarea conducerii statului periodic, respectarea drepturilor si libertatilor cetatenesti. "emocratia este exercitata in cadrul statului de drept forma de organizare a statului bazata pe respectul principiilor legalitatii si drepturilor indivizilor!. #onsolidarea sistemului democratic in noile state europene depindea de rezolvarea a doua probleme cheie: cea agrara si cea constitutionala. $oile state introduc, intre %&%&-%&'%, legi care, cu mici diferente, prevad desfiintarea marii proprietati in schimbul despagubiri(or si redistribuirea pamantului catre tarani. )ot in aceasta perioada se introduce si legea votului universal( *ncepe elaborarea constitutiilor democratice care vor sta la baza fiecarui stat. In Romania interbelica, perioada de dupa +rimul Razboi Mondial pana la %&,-, a fost perioada triunghiului democratiei in conditiile conducerii statului de catre .erdinand I p/n0 *n %&'1 i apoi #arol al II lea p/n0 *n %&,- c/nd va introduce monarhia autoritar0!, pe baza pluripartitismului si a existentei #onstitutiei democratice din %&',. 2ravitatea problemelor ce le aveau de rezolvat, rivalitatea dintre partide, ambitiile conducatorilor si lipsa de experienta a electoratului, au adus la deteriorarea mecanismelor constitutionale si la concentrarea puterii in mainile executivului. In aceste conditii viitorul democratiei este tot mai mult legat de personalitatea sefului statului: daca acesta respecta regulile constitutionale, regimul respectiv evolueaza in sens democratic, cum a fost in #ehoslovacia. In schimb in alte state, ca de exemplu +olonia, 3pania chiar si Romania, evolutia a fost spre autoritarism. Marea criza din %&'&-%&,, pune in dificultate democratiile liberale, care se confrunta cu grave probleme economice si sociale. In timp ce in state precum Marea 4ritanie, .ranta, 5landa, 4elgia, unde regimurile democratice supravietuiesc, in altele, 2ermania, Italia, 3pania, se instaleaza regimuri totalitare. 3caderea nivelului de trai, instabilitatea din primii ani ai perioadei interbelice, reactiile fata de modul cum s-au pus bazele pacii au condus la aparitia unor miscari extremiste si la instaurarea, in multe state europene a unor regimuri dictatoriale. In acest context isi fac aparitia ideologiile extremiste: fascista ca practic0 politic0 apare *n Italia, dup0 %&'6!, nazista apare ca practic0 politic0 *n 2ermania, dup0 %&,,! si comunista care apare ca practica politica in Rusia anului %&%1!. #omunismul isi are originea *n operele lui Marx care a fundamentat teoria 77luptei de clas08. El sus9inea c0 societatea comunista se va edifica mai *nt0i *n 90rile dezvoltate *n care proletariatul va prelua pe cale revolu9ionar0 puterea de la burghezie. :enin a dezvoltat teoria marxist0, sus9in/nd c0 revolu9ia proletar0 poate s0 ias0 victorioas0 ;i *ntr-un stat mai pu9in dezvoltat cum era Rusia, a impus teoria dictaturii proletariatului. In concep9ia lui :enin comuni;tii reprezentau <avangarda< proletariatului. Ideologia comunist0 promitea oamenilor o schimbare total0 a modului de via90 prin realizarea unei societ09i f0r0 clase, *n care s0 fie instaurate egalitatea ;i dreptatea( teoria marxist0 sus9inea c0 *n prima etap0, cea a construirii socialismului, era necesar0 men9inerea statului, ca instrument al =dictaturii8 proletariatului, necesar reprim0rii oric0rei forme de rezisten90 a du;manilor clasei muncitoare. Ideologia comunista a cuprins statele europene in proportii diferite: in >estul Europei democratia s-a manifestat pregnant pe cand in #entrul si Estul Europei, ideologia de stanga s-a manifestat in perioada interbelica dar mai ales dupa al II-lea razboi mondial. In Romania, lovitura de stat de la ', august %&?? a transformat statutul +artidului #omunist Rom/n: la *nceputul anului %&??, partidul era o mic0 grupare politic0, constr/ns0 s0 9in0 seama de orient0rile politice hot0r/te la Moscova pentru ca *n toamna aceluia;i an, +#R s0deven0 un factor influent pe scena politic0 rom/neasc0. In practica politica, ideologia comunista a fost punctata de 3talin, care a folosit #onven9ia de armisti9iu semnat0 la %' septembrie %&??, pentru a submina efectele loviturii de stat de la ', august, a

transformat #onven9ia *ntr-un cadru legal, care s0-i asigure interesele politice ;i economice dominante *n Rom/nia. 3talin avea dou0 instrumente satisf0c0toare de urm0rire a obiectivelor sale *n Rom/nia: un partid comunist, care era acum o parte recunoscut0 *n structura politic0 a 90rii, ;i un acord cu @lia9ii, care d0dea @rmatei Ro;ii toat0 libertatea de ac9iune de care avea nevoie. @cordul de la Moscova, Aacordul de procentaB= & octombrie %&??! a constituit pasul final al sovieticilor *n ob9inerea recunoa;teri de c0tre 5ccident a domina9iei lor *n Rom/nia( prin acest acord, Rusia obtine &CD din totalul de influenta asupra Romaniei. @rmata Ro;ie Aeliberase 90rile= est-europene printr-un accident al istoriei care nu fusese previzibil *nainte de r0zboi. 5dat0 prezent0 *ns0 *n aceste 90ri, ea a Bucat rolul principal *n instaurarea regimurilor comuniste( f0r0 aceste trupe, comuni;tii locali ar fi r0mas ni;te for9e politice periferice( din acest punct de vedere, modelul cuceririi puteri de c0tre comuni;tii rom/ni, mai pu9in de o mie *n %&??, se *ncadreaz0 *n tiparul general est-european. +rin presiuni abuzuri ;i violen9e asupra popula9iei civile ;i *ndep0rtarea unor lideri politici anticomuni;ti, @rmata Ro;ie ;i-a facut sim9it0 prezen9a. :a 4ucure;ti au fost concentrate unit09i sovietice de blindate ;i a fost interzis0 leg0tura cu armata rom/n0 de pe front. :a '- februarie %&?E, @ndrei >/;insFi, adBunctul ministrului de externe, a fost trimis de Moscova pentru a conduce ofensiva comuni;tilor pentru preluarea puterii, a cerut regelui *nlocuirea guvernului R0descu cu un guvern condus de +etru 2roza la 6 martie %&?E( reprezentantul Moscovei venise cu scopul de a folosi toate miBloacele pentru a instaura un guvern prosovietic, care de altfel a i fost instaurat la 6 martie %&?E. Masurile guvernului directionat de +etru 2roza au fost: & martie %&?E anularea "ictatului de la >iena poate singurul plus castigat!, improprietarirea tuturor taranilor cu pamant prin reforma agrara ', martie %&?E! si reluarea relatiilor cu GR33 6 marite %&?E!. Incercarea comuni;tilor locali ;i a a;a-numi9ilor Amoscovi9i= de a re*nvia partidul a beneficiat de prezen9a autorit09ilor sovietice de ocupa9ie ;i de spriBinul diplomatic al Moscovei. +/n0 la miBlocul lunii octombrie %&??, a prins contur noua coali9ie politic0 promovat0 de +artidul #omunist, .rontul $a9ional "emocrat condus de +etru 2roza( pe l/ng0 comuni;ti, noua coalitie cuprindea +artidul 3ocial "emocrat ;i .rontul +lugarilor, Iuliu Maniu ;i 2heorghe 4r0tianu, liderii partidelor istorice au refuzat s0 se al0ture acestei grup0ri. In ceea ce priveste manipularea opiniei publice, alegerile de la %& noiembrie %&?6 s-au desf0;urat *ntr-o atmosfer0 tensionat0. Rezultatele indicau o victorie cople;itoare a 4locului $a9ional "emocrat, cu aproximativ 1CD din voturi ;i ,?& de locuri *n noua adunare. "ovezile descoperite dup0 %&-& arat0 c0, *n ziua alegerilor, s-a *nt/mplat exact contrariul, na9ional 90r0ni;tii erau pe punctul de a c/;tiga o victorie zdrobitoare. 3e pare c0 *n momentul *n care liderii comuni;ti ;i-au dat seama de amploarea *nfr/ngerii lor, au suspendat anun9area rezultatelor ;i au trimis instruc9iuni pentru revizuirea cifrelor astfel *nc/t ele s0 indice o victorie a 4locului $a9ional "emocrat. 2uvernul prezidat de +etru 2roza era un guvern minoritar, impus de c0tre Gniunea 3ovietic0. $ici un membru al celor dou0 partide democrate, +artidul $a9ional :iberal ;i +artidul $a9ional H0r0nesc, nu facea parte din acest guvern *n care toate pozi9iile cheie erau de9inute de comuni;ti. "e;i 2heorghe )0t0rescu, liberal dizident, era ministru de externe, iar @nton @lexandrescu, dizident al +artidului $a9ional H0r0nesc, ministru al cooperativelor, ei reprezentau doar fac9iuni restr/nse ale partidelor respective. +rin aceste m0suri se urm0rea dezmembrarea partidelor necomuniste. @c9iunea de lichidare a oric0rei opozi9ii din partea partidelor democratice a culminat cu dizolvarea +artidului $a9ional H0r0nesc *n iulie %&?1 ;i realizarea unui simulacru de proces conduc0torilor acestuia Iuliu Maniu ;i Ion Mihalache!, inscenarea de la )0m0d0u!. In august %&?1 +$: se autodizolva. +e m0sur0 ce comuni;tii s-au *ndreptat spre monopolul asupra puterii politice, monarhia devenise o anomalie. )em/ndu-se c0 acest ultim vestigiu al vechii ordini ar putea *nc0 s0 mai serveasc0 drept centru de opozi9ie fa90 de noua societate, +artidul #omunist a f0cut ultimul pas spre asigurarea domina9iei sale asupra 90rii, for9/ndu-l pe regele Mihai s0 abdice la ,C decembrie %&?1 i proclamarea Republicii +opulare Rom/ne *n aceea;i zi a reprezentat punctul culminant al campaniei pentru preluarea puterii de c0tre comuniti. In Rom/nia, +artidul #omunist, principalul mecanism de meninerea puterii, a luat ini9iativa menit0 s0 reduc0 9ara la starea de obedien90 fa90 de Gniunea 3ovietic0. 5 dat0 cu *nfiin9area Republicii, puteau fi puse bazele statului totalitar. +rimul pas era *nregimentarea Romaniei din punct de vedere militar in blocul sovietic. @cest lucru s-a *nf0ptuit la ? februarie %&?- printr-un tratat de prietenie, colaborare ;i aButor reciproc *ntre Rom/nia ;i Gniunea 3ovietic0. Imediat dup0 preluarea puterii, asist0m la o acerb0 lupt0 pentru controlul absolut, purtat0 de 2heorghe 2heorghiu-"eB, *n afara oric0rei reguli democratice.

+rima victim0, *n %&?6, a constituit-o fostul conduc0tor comunist din anii celui de-al doilea r0zboi mondial, Itefan .ori;. @ urmat,*n %&?-, fostul ministru de Busti9ie, :ucre9iu +0tr0;canu( ideolog comunist ;colit *n 5ccident, acesta putea deveni oric/nd un contracandidat pentru "eB, fapt ce nu i-a fost iertat niciodat0( dup0 moartea lui 3talin, 2heorghiu-"eB decide suprimarea lui :ucre9iu +0tr0;canu, executat *n %&E?, cu at/t mai mult cu c/t noul lider sovietic, $iFita Jru;ciov, ini9iase un plan de destalinizare par9ial0, viz/nd, pentru *nceput, debarcarea vechilor conduc0tori din 90rile satelizate Moscovei. In %&E1, au fost *ndep0rta9i doi dintre apropia9ii lui "eB, Miron #onstantinescu ;i Iosif #hi;inevschi( demn de remarcat este faptul c0 aceste elimin0ri, soldate cu arest0ri ;i execu9ii :ucre9iu +0tr0;canu! sau condamn0ri pe via90 >asile :uca!, au fost urmate de altele, mult mai numeroase, la toate nivelurile vie9ii de partid. @l doilea pas c0tre totalitarism a fost consolidarea partidului unic de mas0, constituit dintr-o elit0 ;i membri devota9i. @ripa procomunist0 a +artidului 3ocial "emocrat s-a contopit cu +#R *n congresul din februarie %&?-, din care a rezultat partidul unic, +artidul Muncitoresc Rom/n. 2heorghe 2heorghiu-"eB a fost reales secretar general, iar @na +auFer, >asile :uca ;i )eohari 2eorgescu au devenit membrii ai 3ecretariatului( in %&E', cei trei membri au fost *ndep0rta9i de c0tre 2heorghe 2heorghiu-"eB din structurile de conducere ale +artidului. +reeminen9a lui "eB *n cadrul partidului a fost pecetluit0 prin numirea sa la ' iunie %&E', ca pre;edinte al #onsiliului de Mini;tri, func9ie pe care o cumula cu cea de secretar general al partidului. Impunerea modelului totalitar sovietic *n Rom/nia a fost completat prin adoptarea #onstitu9iei Republicii +opulare Rom/ne *n aprilie %&?- ;i introducerea sistemului Budec0toresc dup0 modelul sovietic. #onstitu9ia prelua modelul #onstitutiei sovietice din %&,6: +arlamentul, numit Marea @dunare $a9ional0, avea o singur0 camer0, definit0 ca Aorganul suprem al puterii de stat=, iar #onsiliul de Mini;tri era organul executiv suprem, toate aceste organisme fiind supuse autorit09ii +artidului #omunist, care va des0v/ri i consolida ordine Ademocratic0= prin 3ecuritate. "up0 %&?-, anul *nfiin90rii 3ecurit09ii, *ncadrat0 cu agen9i sovietici deveni9i generali rom/ni, precum +intilie 4odnarenFo ;i @. $iFolsFi, represiunea a devenit ;i mai violent0, lovind potrivit principiului stalinist al *nte9irii luptei de clas0, far0 discriminare ;i din nevoia intimid0rii, *n orice posibil oponent. Rolul 3ecurit09ii era de a ap0ra cuceririle democratice ;i a asigura siguran9a 90rii *mpotriva du;manilor interni ;i externi. :a *nceputul anului %&?&, au fost create alte dou0 organe principale ale 3ecurit09ii: "irec9ia 2eneral0 a Mili9iei, chemat0 s0 *nlocuiasc0 +oli9ia ;i Kandarmeria, ;i trupele de securitate, ambele organisme fiind plasate sub autoritatea Ministerului de Interne. +rincipalele *ndatoriri ale trupelor de securitate erau men9inerea ordinii publice ;i *n0bu;irea oric0rei rezisten9e fa90 de m0surile guvernamentale, precum colectivizarea, confiscarea de bunuri ;i propriet09i. Gn cadru legal pentru ac9iunile 3ecurit09ii, ale Mili9iei ;i trupelor de securitate a fost oferit de un nou sistem de Busti9ie, a c0rui principal0 caracteristic0 era subordonarea fa90 de partid ;i stat. @rmata Ro;ie a reprezentat p/n0 *n %&E-, c/nd a avut loc retragerea trupelor sovietice din Rom/nia, un instrument aflat la *ndem/na +#R, pentru a men9ine noua ordine instaurat0( retragerea trupelor sovietice din Rom/nia *n %&E- nu a *nsemnat sf/r;itul regimului de teroare, acest instrument at/t de folosit de c0tre comuni;ti pentru a se men9ine la putere. "eB a aprobat introducerea unor m0suri de securitate intern0 pentru a men9ine controlul partidului. #ei condamnati la munca silnica, potrivit noilor masuri au fost trimisi in lagare in zonele de mlastina ale "eltei "unarii. "up0 %&E-, "eB a evoluat treptat spre o desprindere de ru;i ;i c0tre ob9inerea unui statut de relativ0 autonomie. In aprilie %&6?, pe fondul unor dispute ideologice intre conducerea comunista din #hina si GR33 a fost publicata A "eclaratia cu privire la pozitia +artidului Muncitoresc Roman in problemele miscarii comuniste si muncitoresti internationale. In documente se sustinea necesitatea unor noi relatii in miscarea comunista bazata pe egalitatea din partide, neamestec in politica de partid. In acest fel regimul lui 2heorghe 2heorghiu-"eB isi arata dorinta de a nu se mai subordona Afratelui mai mare= de la Moscova si vointa de a inlatura modelul stalinist de tip totalitar. Impactul regimului comunist asupra culturii s-a concretizat prin faptul c0 toate miBloacele de informare public0 au trecut total sub controlul statului: bibliotecile ;i libr0riile au fost epurate de titlurile necorespunz0toare din punct de vedere politic, activit09ile ziari;tilor ;i muzicienilor au fost puse sub controlul 3ec9iei de @gita9ie ;i +ropagand0 a #omitetului #entral al +artidului. In august %&?-, legea pentru reforma *nv090m/ntului a *nchis toate ;colile str0ine, inclusiv cele alimentate de culte. 3-au f0cut epur0ri *n r/ndul studen9ilor de la universit09i, marxism-leninismul, a devenit obligatoriu de la ;coala secundar0 *n sus( predarea religiei a fost total interzis0.

4iserica a fost ultimul obstacol *n calea impunerii modelului sovietic. :egea cultelor religioase din ? august %&?-, a conferit Ministerului #ultelor, controlul *n problemele legate de treburile cultelor legal recunoscute. .idelitatea uni9ilor fa90 de biserica lor a avut drept consecin90 o campanie brutal0 de distrugere a acesteia. Regimul a manipulat contopirea celor dou0 biserici, iar existen9a legal0 a 4isericii Gnite s-a *ncheiat la % decembrie %&?-. +artidul #omunist ;i-a fixat scopul de a construi omul nou. #onstruirea acestuia nu se putea realiza far0 distrugerea ;i rescrierea valorilor tradi9ionale. @cest lucru s-a realizat printr-o campanie activ0 de rusificare. +rimele m0suri ale noului curs au fost scrierea Istoriei Rom/niei de M. Roller din %&?1, el afirma c0 *n procesul de etnogenez0 elementul definitoriu va fi elementul slav! reprezentand o complet0 revizuire a trecutului 90rii, a ideii na9ionale ;i a conceptului de patriotism. Modelul stalinist *n cultur0 a trebuit s0 se impun0 prin for90: leg0turile intelectualilor cu @pusul au fost complet *ntrerupte, @cademia Rom/n0 a fost desfiin9at0 *n iunie %&?- ;i *nlocuit0 cu una nou0, supus0 partidului. $um0rul autorilor ;i a titlurilor puse sub cenzur0 a crescut foarte mult *n prim0vara lui %&?-, peste -CCC de titluri au fost trecute *ntr-un index al +ublica9iilor interzise. Gn num0r mare de oameni de ;tiin90, art0 ;i cultur0 au aBuns la *nchisoare. "esfiin9area valorilor na9ionale a mers *n paralel cu efortul inocul0rii unui nou gen de patriotism, socialist ;i interna9ionalist, care muta accentul de pe iubirea de 9ar0, de tradi9ii, pe dragostea pentru marxism ;i pentru Gniunea 3ovietic0. +artidul a declan;at o puternic0 campanie de rusificare, *ntemeind editura ;i libr0ria #artea Rus0 %&?6!, Institutul de 3tudii Rom/no-3ovietic %&?1!, Muzeul Rom/no-Rus %&?-!, Institutul de limb0 rus0 Maxim 2orFi %&?-!. :imba rus0 devenise din %&?-, limb0 obligatorie *n ;coli. $umeroase discipline ;tiin9ifice, sociologia, economia, statistica, filosofia, istoria, care cunoscuser0 o mare *nflorire *n perioada interbelic0 erau aproape desfiin9ate. Reorientarea politicii rom/ne;ti dup0 %&6C, a *nsemnat *n planul culturii *nceperea unei campanii de derusificare, care a culminat *n %&6,, cu *nchiderea tuturor institu9iilor create *ntre %&?6-%&?-. +rocesul de liberalizare cultural0 a continuat ;i dup0 %&6E. Inv090m/ntul a cunoscut o perioad0 de progres, modernizare ;i deschidere, de sc0dere a importan9ei marxismului ;i de cre;tere a ponderii disciplinelor exacte ;i tehnice. n politica e tern!,revolta din Gngaria din octombrie %&E6, a permis conducerii rom/ne;ti s0-;i demonstreze fidelitatea sa fa90 de Gniunea 3ovietic0, 2heorghe 2heorghiu-"eB ;i Emil 4odn0ra; au insistat pentru o interven9ie militar0 ferm0 *mpotriva guvernului lui Imre $agL, iar trupele sovietice sta9ionate *n Rom/nia, au fost printre primele care au trecut grani9a ungar0. 2uvernul rom/n s-a f0cut ecoul propagandei sovietice, denun9/nd Acontrarevolu9ia= ca oper0 a Afasci;tilor reac9ionari= provoca9i de Aimperiali;tii occidentali=. "upa decesul lui 2heorghe 2heorghiu-"eB %&6E!, partidul revine la vechea denumire de +#R iar Nicolae Ceausescu este numit secretar genereal cu ocazia #ongresului al IX-lea al +#R!. +reluarea conducerii de c0tre $icolae #eau;escu s-a caracterizat printr-o prim0 perioad0 %&6E-%&1?! de destindere intern0 ;i extern0. n planul politicii interne, prima perioad0 a lui $. # eauescu s-a caracterizat prin liberalizare i existena unui nivel de trai acceptabil, *n condiiile comunismului: o dezvoltate a economiei rom/neti, o integrare a valorilor spirituale rom/neti bazate pe tradiie i frumos. In politica e terna, Romania a avut o alta atitudine, comparativ cu ceilalti membrii ai )ratatului, dei niciodat0 nu a dorit s0 iasa din organizaia )ratatului de la >arovia! fata de interventia sovietica si a celor cinci state ale aliantei pentru inabusirea incercarii de reformare a sistemului comunist in #ehoslovacia Aprimavara de la +raga=, august %&6-!. +ozitia Romaniei a fost sustinuta de intreaga natiune, curaBul liderului comunist $icolae #eausescu manifestat in legatura cu inabusirea Aprimaverii de la +raga=,, precum si alte initiative de politica externa, au condus la o crestere a popularitatii sale atat in tara cat si in strainatate. In consecinta, Romania a fost vizitata de inalti demnitari occidentali precum presedintele francez #harles de 2aulle %&6-! si presedintele 3G@, Richard $ixon %&6&!. Mn a doua perioad0 ceauist0 %&1?-%&-&!, totul mergea spre *nt0rirea autorit0ii conduc0torului, spre cultul personalit0ii, spre sc0derea dramatic0 a nivelului de trai al populaiei, spre intensificarea mic0rilor de protest *mpotriva unui regim greu de suportat. @nul %&-& a marcat pr0bu;irea regimurilor comuniste *n Europa. )reptat regimul comunist a fost *nl0turat *n +olonia, #ehoslovacia, Gngaria, R.". 2erman0 ;i mai apoi 4ulgaria. In Rom/nia, ac9iunile *mpotriva regimului comunist s-au declan;at la )imi;oara *n ziua de %1 decembrie %&-&( *ntors dintr-o vizit0 *n Iran, pe care nu o anulase, pentru a l0sa impresia c0 9ine situa9ia sub

control, $icolae #eau;escu a decis s0 se *nt/lneasc0 cu bucure;tenii *ntr-un miting, pentru a critica situa9ia de la )imi;oara. 3c/nteia revoltei s-a aprins la 4ucure;ti *n cadrul acestui miting de Aadeziune=. Revolta nu a mai putut fi oprit0. Evenimentele ulterioare de la 4ucure;ti au dus la *nl0turarea de la conducerea statului a familiei #eau;escu ;i implicit a dus la c0derea regimului comunist *n Rom/nia. Inl0turarea regimului comunist s-a produs pe cale violent0. 3emnifica9ia evenimentelor din decembrie %&-& nu poate fi pus0 la *ndoial0. @ceste evenimente au deschis perspectiva reinstaur0rii democra9iei, a sistemului politic pluralist, a revenirii la economia de pia90 ;i reintegr0rii Rom/niei *n spa9iul politic ;i cultural european. #onceptul de democra9ie este indisolubil legat de no9iunea de pluralism. Ea *;i g0se;te concretizarea *n multitudinea de partide ;i organiza9ii politice, sindicale, religioase, exprim/nd diversitatea concep9iilor ;i organiza9iilor care se interpun *ntre individ ;i stat. +luralismul politic este un principiu dup0 care func9ionarea democratic0 a societ09ii, garantarea drepturilor ;i libert09ilor cet09ene;ti sunt condi9ionate de existen9a ;i ac9iunea mai multor for9e politice ;i sociale aflate *n competi9ie. In Rom/nia, decretul din ,% decembrie %&-&, prevedea *nregistrarea ;i func9ionarea partidelor politice ;i a organiza9iilor ob;te;ti. +otrivit acestui decret, func9ionarea partidelor politice nu putea fi *mpiedicat0 pe motive de ras0, na9ionalitate, religie sau grad de cultur0. "up0 decembrie %&-&, criza partidului unic era *nlocuit0 de excesul numeric de partide politice. :a alegerile parlamentare din septembrie %&&', din cele 6E de partide ;i forma9iuni politice care au prezentat candida9i pentru 3enat, numai opt au c/;tigat, *n propor9ii diferite cele %?, de mandate. +entru #amera "eputa9ilor au prezentat candida9i 1& de partide ;i forma9iuni politice, 1 dintre acestea adBudec/ndu-;i cele ,?% de mandate. +e scena politic0 au ap0rut partide noi ori s-au re*nfiin9at cele istorice: +artidul $a9ional H0r0nesc #re;tin "emocrat, +artidul $a9ional :iberal, +artidul 3ocial "emocrat. @u luat fiin90 ;i partide etnice. @legerile din 'C mai %&&C s-au *ncheiat cu victoria .rontului 3alv0rii $a9ionale ;i a candidatului s0u la pre;edin9ie Ion Iliescu. :a '? iunie %&&' s-a constituit #onven9ia "emocrat0, alian90 care a grupat mai multe partide politice. In septembrie %&&' s-au desf0;urat alegeri parlamentare, unde ..".3.$. a ob9inut cel mai mare num0r de voturi, urmat de #onven9ia "emocratic0, iar pre;edinte a fost ales Ion Iliescu. +este patru ani, *n %&&6, victoria la alegerile parlamentare a revenit #onven9iei "emocratice, Emil #onstantinescu a devenit pre;edintele Rom/niei dup0 al doilea tur de scrutin. #onstat0m c0 s-a realizat o alternan90 pa;nic0 la guvernare *n urma alegerilor, fapt ce demonstreaz0 maturizarea sistemului politic din Rom/nia. @legerile din 'CCC au adus *n scena politic0 +"3R, iar pre;edinte al Rom/niei a devenit Ion Iliescu. In anul 'CC?, @lian9a "reptate ;i @dev0r a ob9inut maBoritatea *n forul legislativ al statului dup0 ce )raian 40sescu a fost ales pre;edinte al Rom/niei. @legerile preziden9iale din 'CC? s-au desf0;urat simultan cu alegerile legislative, la fel ca *n toat0 perioada ce a urmat anului %&-&. #onform #onstitu9iei Rom/niei, revizuit0 *n 'CC,, mandatul preziden9ial dureaz0 cinci ani, *n loc de patru, *nsemn/nd c0 *n viitor, alegerile preziden9iale ;i legislative se vor 9ine separat. In %&&% a fost elaborat0 #onstitu9ia Rom/niei, care legitima noul regim politic, revizuit0 *n 'CC,. +rin principiile *nscrise, ca ;i prin modul democratic de aprobare de c0tre @dunarea #onstituant0 ;i apoi, prin referendum na9ional!, #onstitu9ia Rom/niei nu este doar legea fundamental0 a 90rii ci ;i expresia voin9ei na9ionale ;i cadrul Buridic ce define;te unitar prezentul ;i viitorul Rom/niei. #onstitu9ia reprezint0 documentul capabil s0 motiveze reunirea tuturor for9elor politice constructive ale 90rii, care sus9in faptul c0 Rom/nia este un stat na9ional, suveran, independent, unitar ;i indivizibil, forma de guvern0m/nt a statului rom/n fiind republica. 3tat democratic, Rom/nia se raporteaz0 la valori cum sunt: demnitatea omului, drepturile ;i libert09ile cet09ene;ti, libera dezvoltare a personalit09ii umane, dreptatea ;i pluralismul politic. 3tatul de drept are menirea de a garanta, *n prezent ;i *n viitor, interesele fundamentale ale 90rii, coeziunea ;i independen9a statal0, respectarea drepturilor omului potrivit normelor interna9ionale, Busti9ia, democra9ia. @sigur0 libertatea de op9iune, egalitatea ;anselor, libertatea de ini9iativ0 *n condi9ii de responsabilitate civic0. #onstituirea statului de drept dup0 %&-&, este o realitate exprimat0 i prin poziia Rom/niei *n plan extern, prin implicarea 0rii *n marea uniune a europenilor i a lumii mondiale. Rom/nia a *ncetat s0 mai fie o democra9ie popular0 dup0 dispari9ia partidului comunist, iar partidele istorice au fost re*nfiin9ate. @ *nceput drumul de tranzi9ie spre o societate democratic0. @adar, dup0 al II lea r0zboi mondial, comunismul s-a aflat *n ascensiune, devenind mondial, dar *n ultimul deceniu al sec XX, el s-a pr0buit iar statele au optat pentru democraie.