SUMAR:
1. Seniori şi vasali
2. Raporturi bilaterale
3. Omagiul vasalic
4. Teme de lucru
COMPETENŢE SPECIFICE:
 2.1. Recunoaşterea unui context
economic,social, politic, cultural, istoric
 2.4. Exprimarea acordului/
dezacordului în raport cu un context
social
 5.1. Înţelegerea mesajului surselor
istorice arheologice, scrise, vizuale şi de
istorie orală
 5.3. Utilizarea adecvată a
coordonatelor temporale şi spaţiale
relative la un subiect istoric
Ierarhia feudală: structurarea piramidală a societăţii feudale pe baza raporturilor suzerano-vaslice (cei care puteau
oferi un feud şi aveau vasali se aflau în vârf, cei care-l primeau şi nu mai aveau vasali, la bază; regele era suzeranul
suprem, seniorul tuturor seniorilor).
VALORI ŞI ATITUDINI:
1. Gândire critică şi flexibilă
2. Relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
3. Antrenarea gândirii prospective prin
înţelegerea rolului istoriei în viaţa prezentă şi ca
factor de predicţie a schimbărilor
4. Asumarea toleranţei etnice, religioase şi
culturale.
REZULTATE AŞTEPTATE:
1. Să fie capabili să analizeze şi să interpreteze diferite tipuri
de surse istorice ;
2. Să înţeleagă mecanismul de constituire şi funcţionare a
feudalismului;
3. Să înţeleagă şi să accepte diversitatea societăţii feudale;
4. Să identifice elementele comune şi diferenţele existente în
cadrul structurii sociale medievale;
5. Să-şi dezvolte încrederea faţă de capacitatea proprie de
investigaţie.
 Sistemul social şi politic al Evului Mediu constă în existenţa proprietăţii funciare feudale
(feudul) şi a categoriilor sociale specifice feudalismului:stăpânii feudali şi ţăranii dependenţi.

Proprietarii feudali proveneau din rândul aristocraţilor şi slujbaşilor statului care, în

schimbul serviciilor aduse regelui , erau înzestraţi cu domenii feudale întinse , lucrate de
ţăranii dependenţi.

S-au stabilit relaţii de dependenţă, numite relaţii vasalice, între rege şi dregătorii
statului care au devenit vasalii acestuia. La rândul lor , înalţii dregători , vasalii regelui,
1. Seniori şi şi-au recrutat slujitori cu care au stabilit relaţii de vasalitate prin acordare de feude din
vasali domeniul primit de la rege, în schimbul prestării slujbei.

S-a creat o structură ierarhică formată din seniori (dominus, stăpân, cel care acordă
feudul)
si vasali (slujitori, cei care primeau feudul), in fruntea careia se afla regele, suzeranul suprem.
În sistemul relaţiilor vasalice au intrat şi slujitorii bisericii, clerici, care , prin danii,
concesiuni etc., au ajuns să stăpânească domenii feudale întinse, devenind stăpâni feudali.
Schema trifuncţională a societăţii feudale era alcătuită din: nobilime – bellatores: cei ce luptă;
clerul – oratores: cei ce se roagă; starea a treia (ţărani, orăşeni) – laboratores : cei ce muncesc şi
susţin primele două stări.

Relaţia de vasalitate se stabilea printr-o înţelegere bilaterală (în care vasalul primea
un feud condiţionat de prestarea unei slujbe) din care decurgeau obligaţii vasalice
reciproce:
2. Raporturi  cel ce acordă slujba (seniorul) asigura ocrotirea vasalului şi familiei acestuia;
bilaterale  cel ce presta slujba (vasalul) făgăduia seniorului credinţă şi îndeplinirea
slujbei, obligaţii concretizate în formula “sfat şi ajutor” (“sfatul” consta în prezenţa la
ceremoniile de la curtea seniorului iar “ajutorul” în participarea la luptă alături de
acesta).
 Intrarea în vasalitate se făcea prin încheierea unui contract vasalic în
cadrul unei ceremonii care cuprindea trei părţi:

1.OMAGIUL –“închinarea” 2. FĂGĂDUIALA DE CREDINŢĂ

vasalului faţă de senior, vasalul – era un jurământ laic întărit mai
3. Omagiul declara solemn, în genunchi, că târziu şi de un jurământ religios.
vasalic devine “omul” seniorului.

3. INVESTITURA – introducerea vasalului în stăpânirea

feudului prin înmânarea unui obiect ce simboliza feudul
(bulgăre de pământ, stindard, lance etc.)

Între senior şi vasal se încheia un contract vasalic care stabilea, în mod riguros , obligaţiile de reciprocitate:

Categoria socială Natura obligaţiei Aspectul concret

Vasalul Militară  Să asigure securitatea seniorului prin serviciul de pază; să-l însoţească pe
senior în expediţiile ofensive.
Juridică  Să asiste la consfătuirile şi judecăţile de la castelul seniorului şi să acorde sfat.
Financiară  Să participe cu bani în următoarele situaţii: răscumpărarea seniorului când e
făcut prizonier; când fiul cel mare al seniorului devine cavaler; când seniorul pleacă
în cruciadă; cu ocazia căsătoriei fiicei mai mari.
Religioasă  Să participe la ceremoniile liturgice sau la evenimentele importante din viaţa
seniorului şi familiei sale.
Seniorul Militară  Să-i acorde ajutor şi protecţie dacă vasalul este atacat; să-i acorde adăpost.
Juridică  Să intervină într-un litigiu şi să-i facă dreptate.
Financiară  Să acorde ajutor material la nevoie sau la cererea vasalului, în cazuri
deosebite, pentru ca acesta să se poată întreţine.
1.Citiţi cu atenţie următorul text:

“ În fruntea ierarhiei feudale se află monarhul. El este suzeran – protector al supuşilor şi suveran – stăpân absolut.
Feudalii pot fi laici sau clerici (episcopi) şi sunt grupaţi în seniori şi vasali. Relaţia dintre senior şi vasal are ca bază
materială feudul; Legătura dintre senior şi vasal: are la baza contractul vasalic, este personală, se realizează prin omagiul
vasalic: ligiu (principal) şi plan (secundar) şi implică drepturi şi obligaţii reciproce.
( Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)

Vocabular:
Senior – feudalul (nobilul) care oferă feudul în posesia altui nobil.
Vasal – feudalul (nobilul), om liber, care se plasează sub protecţia altui nobil şi primeşte feudul.
Vasalitate – practica prin care un nobil (vasalul) intră în serviciul unui om important (senior).
Feud (feudă) – proprietate funciară condiţionată de anumite servicii, acordat de un feudal – senior unui feudal-vasal.

Cerinţe:

1.Pe baza textului şi a imaginii, stabiliţi structura

ierarhiei feudale?
2.Ce reprezintă feudul?
3.Prezentaţi raporturile dintre senior şi vasal.
 2. Citiţi cu atenţie următorul text:

“ În primul rând ei făcură omagiu după cum urmează. Contele îl întrebă pe viitorul vasal dacă voia să devină omul
său fără rezerve şi acesta răspunse: < Vreau>. În al doilea rând, cel care promise omagiu jură contelui astfel : <Promit ,
cu credinţă, să fiu din acest moment fidel contelui Wilhelm, să respect contra tuturor şi deplin omagiul meu, de bună-
credinţă şi fără viclenie>. În al treilea rând, el jură toate acestea cu mâna pe relicvele sfinţilor.”
(J. Calmette, Texte şi documente istorice)

Cerinţă: Pe baza documentului stabiliţi momentele contractului vasalic

Contractul
vasalic
3.Citiţi cu atenţie următorul text:

“Contractul vasalic implică drepturi şi obligaţii reciproce.Vasalul are faţă de seniorul său o serie de îndatoriri
rezumate în formula credinţă, sfat şi ajutor (fidelitas, conslium et auxilium). Sfatul presupunea obligaţia vasalului de a-l
asista pe seniorul său când acesta împarte dreptatea în tribunalul seniorial. Ajutorul este în principal de două feluri:
bănesc (răscumpărarea seniorului căzut prizonier, armarea drept cavaler a primului fiu, căsătoria primei fiice, plecarea
seniorului în cruciadă) şi militar.
La început, vasalul era obligat să dea sprijin armat seniorului său ori de câte ori acesta avea nevoie, dar, cu trecerea
timpului, acesta a fost redus la participarea timp de 40 de zile pe an la o campanie. La rândul său, seniorul are obligaţii
faţă de vasal, între care să-i pună la dispoziţie mijloacele de întreţinere şi să nu-l lipsească în mod nejustificat de ele, să-i
ofere protecţie, sprijin armat şi bănesc la nevoie.În cazul în care vasalul îşi încalcă obligaţiile asumate, este considerat
trădător (felon), iar feudul poate fi reluat de senior. Dacă acesta din urmă îşi nedreptăţeşte grav vasalul, acesta poate rupe
jurământul de fidelitate, păstrând feudul şi depunând jurământ seniorului seniorului său.”
( Stelian Brezeanu, Despre structuri sociale şi raporturi ierarhice)

Cerinţe:

1.Identificaţi obligaţiile vasalului faţă de senior.

2.Precizaţi obligaţiile seniorului faţă de vasal.
3.Stabiliţi consecinţele încălcării contractului vasalic de către una din părţi.

OBLIGAŢIILE OBLIGAŢIILE CONSECINŢELE ÎNCĂLCĂRII CONTRACTULUI

VASALULUI SENIORULUI VASALIC
pentru vasal pentru senior
 Citiţi cu atenţie următorul text:

“Casa lui Dumnezeu, pe care oamenii o cred una, este deci împărţită
în trei: unii se roagă, alţii se luptă, alţii, în sfârşit muncesc. Aceste trei
părţi care coexistă nu suferă să fie despărţite: slujbele aduse de una sunt
condiţia împlinirii celorlalte două; fiecare la rândul ei se însărcinează să
aducă uşurarea întregului. Astfel, această întreită îmbinare nu este mai
puţin unită şi astfel a putut legea să triumfe şi lumea să se bucure de
pace.”
(Episcopul Adalbert din Laon, sec. al XI-lea)

“Locul cel mai important în această ierarhie riguroasă revine

clericilor, cei ce se roagă lui Dumnezeu pentru ocrotirea tuturor fiinţelor.
Din punct de vedere juridic, categoria clericilor, bine definită, avea un
statut privilegiat, dar din punct de vedere social era foarte diferenţiată.
Clerul de jos, din zonele rurale, aproape analfabet, avea o situaţie
materială precară, pe când cel de la oraşe şi din mănăstiri era mai cult şi
mai avut. O situaţie similară cu cea a marii nobilimi o avea clerul
superior, episcopii fiind asimilaţi marilor seniori feudali.”
(V. Băluţoiu, C. Vlad, despre societatea medievală)

Cerinte:
1.De ce credeţi că societatea medievală s-a constituit ca o societate a celor trei ordine?
2.Identificaţi , cu ajutorul textului, obligaţiile clerului în societatea medievală.
3.Stabiliţi motivul diferenţierii sociale a clerului.

Bibliografie:
Prof. Cornelia Cucu
Manualele alternative pentru clasa a IX-a
Liceul cu Program Sportiv Bacău
Imagini:www.google.ro