Termenul

Def: Termenul este cuvantul sau grupul de cuvinte care exprima o notiune sau intelesul si face
referire la un obiect sau o clasa de obiecte.

Elementele termenului:
a. Componenta lingvistica: cuvantul
b. Componenta cognitiva: notiunea
c. Componenta ontologica: obiectul

Def: Intensiunea(continut) = totalitatea insusirilor pe care le poseda obiectele din extensiunea
termenului.
Def: Extensiune(sfera)= totalitatea obiectelor care poseda insusirile ce foreaza intensiunea
termenului.

Definirea

1. Def: Definirea este operatia logica cu termeni prin care se redau caracteristicile unui
obiect sau notiune, prin care acestia se deosebesc de alte obiecte sau notiuni.

2. Structura definirii:

a. Definitul(obiectul definitiei) = ceea ce se defineste
b. Definitorul = acel lucru prin care se defineste obiectul definitiei
c. Relatia de definitie = df

3. Regulile definirii corecte:

a. Regula adecvarii: definitorul trebuie sa fie adecvat definitului ( sa exista un raport de
identitate sa nu fie nici prea larg, nici prea ingust).
Ex: Omul este un mamifer ( prea larg)

b. Regula afirmarii: o definitie nu trebuie sa fie negativa, ci afirmativa pentru ca trebuie sa
spuna ce este nu ce nu este.
Ex: Omul nu este o fiinta nemuritoare

c. Regula evitarii circularitatii: definitorul nu trebuie sa se bazeze pe definit ( sa nu il
contina).
Ex: Medicul este persoana care practica medicina.

d. Regula claritatii si preciziei: definitorul nu trebuie sa cntina metafore sau termeni vagi.
Ex: Omul este cea mai mare minune a lumii








Clasificarea


1. Def: Clasificarea este operatia logica cu termeni prin care ordonam si grupam
obiectele prin clase din ce in ce mai generale, in baza unui criteriu.

2. Structura:

a. Obiectele (elementele clasificarii)
b. Clasele
c. Criteriul: propritarea pe care trebuie sa o aiba obiectele dintr-o clasa

3. Regulile corectitudinii in clasificare:

a. Regula celor 3 elemente: o clasificare trebuie sa aiba doar 3 elemente

b. Regula opozitiei: pe aceeasi treapta a clasificarii intre clasele obtinute trebuie sa existe
un raport de opozitie( contradictie sau contrarietate)
Ex: Clasificarea gainii in zburatoare si nezburatoare este incorecta, deoarece intre clase
exista un raport de incrucisare, iar regula opozitie ne spune ca...(enuntare regula).

c. Regula criteriului unic: pe aceeasi treapta a clasificarii trebuie sa fie doar un criteriu.
Ex: clasificarea elementelor in fete, baieti si premianti este incorecta deoarece foloseste
doua criterii: sexul si performanta

d. Regula completitudinii: clasificarea trebuie sa fie completa, adica sa nu lase rest
Ex: clasificarea formelor de relief in munti, dealuri si vai este incompleta, deoarece lasa
in afara alte forme de relief
Ex: clasificarea mijloacelor de transport in terestre, aeriene, maritime si electrocasnice
este prea abundenta.

e. Regula omogenitatii: intre obiectele unei clase asemanarile trebuie sa fie mai importante
si mai numeroase decat deosebirile.
Ex: clasificarea licuriciului in clasa obiectelor luminoase este incorecta, deoarece
asemanrile nu sunt foarte importante.







Propozitiile categorice

1. Def: Propozitia categorica reprezinta forma logice ce exprima un raport intre doi
termeni, raport care nu depined de nimic altceva.

2. Structura propozitiilor categorice:

a. Subiectul logic
b. Predicatul logic
c. Copula (a fi)
d. Cuantorul :
- Universal: toti/oricare/fiecare; niciunul/niciuna/nu exista
- Particular: unii/unele/majoritatea, multi, putini, o parte, relativ multi,
relativ putini, destui, exista
- Individuali( pentru ca se refera la o clasa cu un singur obiect se
considera ca se refera la toata extensiunea si prin urmare sunt cuantori
universali): numele propriu, substantiv articulat, pronume
demonstrativ si personal( toti/ toate)
Ex: Mihai Eminescu este un poet roman.
Toti indivizii cu numele Mihai Eminescu sunt poeti romani.


Raporturi intre propozitii categorice:

a. Raport de contradictie
- Intre propozitii opuse calitativ si cantitativ
Def: Doua propozitii se afla in raport de contradictie daca nu pot fi adevarate sau false impreuna.

SaP=1 Sop=0 SoP=1 SaP=0 SeP=1 SiP=0 SiP=1 SeP=0
SaP=0 SoP=1 SoP=0 SoP=1 SeP=0 SiP=1 SiP=0 SeP=1

b. Raportul de contrarietate:
- Intre universale opuse calitativ
SeP SaP
Def: Doua propozitii universale aflate in raport de contrarietate nu pot fi adevarate impreuna, dar
pot fi false.

c. Raport de subcontrarietate
- Intre particulare opuse calitativ
SiP SoP
Def: Doua propozitii particulare aflate in raport de subcontrarietate nu pot fi false impreuna, dar
pot fi adevarate.

d. Raport de subalternare
- Intre SaP- SiP; SeP-SoP

1. Def: Conversiunea este operatia logica prin care pornind de la propozitie data obtinem o
noua propozitie prin schimbarea predicatului cu subiectul.
SP >c> PS
- (nu se schimba calitatea)
- Se respecta legea distributiei termenului
o Un termen nu poate sa fie distribuit in concluzie daca nu a fost
distribuit in premise
o A distribui un termen inseamna a-l considera in intreaga lui
extensiune
o Subiectul este distribuit in universale
o Predicatul este distribuit in negative
SaP(+-) >c>PaS(+ -) PiS(- - )
SeP(++)>c> PeS(++)
SiP(- -) >c> PiS(- -)
SoP(- +)> c> PoS(- +) Particulara negativa nu se converteste, deoarece incalca legea distributiei
termenilor: S este nedistribuit in premise si distribuit in concluzie.

2. Def: Obversiunea este operatia logica prin care dintr-o propozitie data obtinem o noua
propozitie prin negarea predicatului si a propozitiei

S P >o> S P
-

Ex: SaP>o> SeP
-
SiP>o> SoP
-

SeP>o> SaP
-
SoP>o>SiP
-




Silogismul

1. Def: Silogismul este inferenta mediala cu doua premise si trei termeni, fiecare apare de
doua ori.
Ex: Toti oamenii sunt muritori oameni=M MaP
Socrate este om. Muritori=P SaM
Socrate este muritor. Socrate=S SaP

2. Structura:
a. Subiectul logic se mai numeste si termenul minor, iar premisa care il contine,
premisa minora.
b. Predicatul logic, numit si termen major ce apare in premisa majora.
c. Termenul mediu ce face legatura intre subiect si predicat si apare in ambele premise.
Subiectul si predicatul apar in concluzie si se mai numesc termeni extremi.
3. Figuri si moduri silogistice:

M P P M M P P M
S M S M M S M S
S P S P S P S P
4. Legile generale ale silogismului:
a. Intr-un silogism avem 3 termeni, fiecare aparand de cate doua ori
b. Termenul mediu este distribuit intr-o premisa
c. Un termen nu poate fi distribuit in concluzie daca nu a fost distribuit in premise
d. Din doua premise afirmative obtinem o concluzie afirmatifa
e. Dintr-o premisa afirmativa si una negativa obtinem o concluzie negativa
f. Cel putin o premisa trebuie sa fie afirmativa, nu putem sa avem doua negative
g. Dintr-o premisa universala si una particulara obtinem o concluzie particulara
h. O premisa trebuie sa fie universala, nu putem sa avem doua premise particulare.


Diagramele Venn

- Determinarea validitatii silogismului
Validitatea= proprietatea silogismului ca din premise adevarate sa obtinem o concluzie
adevarata.

1. Premisele se reprezinta pe diagrame, iar daca din reprezentare rezulta concluzia atunci
silogismul este valid.
2. - Universalele se reprezinta hasurand partea vida
-Particularele se prezerinta printr-un X

























Argumentarea

1. Def: Argumentarea este procesul logic de demonstrare a unei idei cu ajutorul unor
probe obiective sau procesul prin care incercam sa convingem pe cineva sa accepte o idee
sau sa fie deacord cu noi intr-o privinta.

2. Structura argumentarii:

a. Concluzia sau teza ce urmeaza a fi argumentata
b. Premisele sau argumentele aduse in favoarea sau in defavoarea tezei.

Inductia

1. Def: Inductia este rationamentul sau inferenta nedeductiva prin care extindem o
proprietate descoperita la unele obiecte asupra intregii clase, gandirea avansand de la
particular la general.

Ex: X are proprietatea a1
Y are proprietatea a1
Z are proprietatea a1
X,Y,Z sunt obiecte ale clasei A
Probabil ca toata clasa A are proprietatea a1

2. Clasificare
In functie de numarul de cazuri examinate, inductia poate fi completa sau incompleta.
a. Inductia completa se caracterizeaza prin:
- Exista un numar finit sau mic de cazuri
- Sunt examinate toate cazurile
- Proprietatea este prezenta la toate cazurile examinate
- Probabilitatea ca o concluzie sa fie adevarata este foarte mare
b. Inductia incompleta se caracterizeaza prin:
- Exista un numar foarte mare sau infinit de cazuri
- Sunt examinate doar unele cazuri/obiecte
- Priprietatea este prezenta doar la unele obiecte examinate
- Concluzia este generalizatoare si amplificatoare in raport cu premisele,
fiind probabila
Dupa gradul de esentialitate, inductia poate fi: stiintifica sau prin simpla enumerare:
Inductia prin simpla enumerare consta prin trecerea in revista a cazurilor care nu contratic teza








Rationamentele

1. Def: Rationamentul este procesul pin care din propozitii date numite premise obtinem noi
propozitii numite concluzii.

2. Structura:
a. Premise
b. Concluzie

3. Clasificarea:

A. Dupa orientarea procesului de inferare, ratioanamentele(inferentele) sunt
inductive(concluzia e mai generala decat premisele) si deductive in care concluzia este
mai putin generala decat premisele.

Rationamentele inductive:
a. Dupa numarul de cazuri examinate pot fi: inductii complete(examineaza toate
cazurile) si inductii incomplete(examineaza o parte din cazuri).

B. Dupa gradul de probabilitatea al adevarului, concluziile sunt tari, grad mare de
probabilitate si slabe, grad mic de probabilitate.

Rationamentele deductive:


a. Dupa numarul de premise sunt:
- Inedite( o premisa si o concluzie)
Ex: - obversiunea si conversiunea
- Mediate( doua sau mai multe premise)
Ex: silogismul si polisilogismul

b. Dupa corectitudinea logica sunt:
- Valide din premise adevarate obtinem o concluzie adevarata.
- Nevalide din premise adevarate obtinem o concluzie falsa.

c. Dupa felul premiselor sunt:
- Ipotetico-categorice( o premisa este implicatie)
- Disjunctivo-categorice( o premisa este disjunctie)
Ponendo ponens
Tollendo tollens






Demonstratia

1. Def: Demonstratia este procesul logic prin care o propozitie este conchisa numai
din propozitii adevarate.
2. Structura:
a. Teza propozitia pe care trebuie sa o demonstram
b. Fundamentul demonstratie sau argumentul propozitia din care este derivata teza
c. Procesul de demonstrare un rationament sau un lant de rationamente.

3. Regulile corectitudinii

A. Referitoare la teza:
a. Teza trebuie sa fie o propozitie probabila si nu una infirmata
b. Teza trebuie sa fie clar si precis formulata, sa nu contina termeni vagi sau metafore
c. Teza trebuie sa ramana aceeasi pe tot parcursul demonstratiei, sa nu fie schimbata cu
alte teze sau formulari identice.

B. Referitoare la argumente:
a. Argumentele trebuie sa fie propozitii adevarate
b. Demonstratia argumentelor trebuie sa fie independenta de demonstratia tezei

C. Referitoare la proces:
a. Procesul de demonstrare trebuie sa fie corect, adica sa respecte regulile logice.























Sofismele

Dupa intentie, erorile logice se impart in:
a. Neintemeiate sau paralogisme
b. Intemeiate sau sofisme

Dupa natura erorilor paralogismele si sofismele pot fi:
a. Formale contin erori prin incalcarea regulilor de validitate
b. Materiale au erori de continut legate de sensul si semnificatia termenilor premiselor

Sofismele materiale

1. Def: Sofismele materiale sunt erori logice care d.p.d.v. formal respecta regulile logice,
dar contin erori de continut legate de sensul si semnificatia premiselor.
2. Tipuri:

A. Sofisme de limbaj:
a. Echivocatia sau impatrirea termenilor.
Ex: Siretul este este matase.
Vulpoiul este siret.
Vulpoiul este de matase.

b. Amfibolia: apare atunci cand sintaxa este ambigua
Ex: Copii spun parintii fac numai nazdravanii.
Putem avea: Copii, spun parintii, fac numai nazdravanii. SAU Copii spun: parintii fac numai
nazdravanii.
Ex: confectionam pantofi din pielea clientului.

c. Accentul apare prin sublinierea improprie a unor cuvinte
Ex: Ma imbat de fericire.

d. Diviziunea: apare atunci cand un termen este folosit in mod colectiv in premise si
distributiv in concluzie.
Ex: Elevii liceului au luat note mari la bacalaureat, deci si elevul Popescu a luat note
mari la baclaureat.

e. Compozitia: apare cand folosim un termen in mod distributiv in premise si colectiv
in concluzie.
Ex: Elevul Popescu a luat note mari la bacalaureat, deci si elevii liceului au luat note
mari la bacalaureat.






B. Sofismele de relevanta
- Apar atunci cand, desi premisele sunt adevarate, nu sunt relevante
pentru a intemeia concluzia.
a. Ad hominem( relative la persoana)
- Apar atunci cand se critica persoana si nu argumentul
Ex: Cantaretul X nu va avea succes pentru ca foloseste haine stramte.

b. Ad ignoratiam( relativ la ignoranta)
- Apare cand sustinem ca o propozitie este adevarata sau falsa pentru ca
nu s-a dovedit contrariul.
Ex: Exista extraterestii pentru ca nu s-a dovedit ca nu exista.

c. Ad verecundiam( relativ la modestie)
- Apare atunci cand argumentarea este inlocuita cu apelul la autoritate.
Ex: Pamantul este rotund pentru ca asa scrie in cartea de geografie.

d. Ad populum( relativ la multime)
- Apare atunci cand argumentarea este inlocuita cu opinia multimii
Ex: Exista extraterestrii pentru ca asa crede multa lume.

e. Ad misericordiam( relativ la mila)
- Apare cand argumentarea este inlocuita cu apelul la mila fata de cel
pentru care argumentam.
Ex: trebuie sa ma lasi la petrecere pentru ca daca nu ma lasi toti vor
rade de mine.

f. Ad baculum( relativ la baston)
- Apare prin inlocuirea argumentului prin apelul la forta sau
amenintarea cu forta.
Ex: Daca nu-mi dai jucaria te bat.

C. Sofismele circularitatii:

a. Argumentul circular
- Apare cand se sustine ca o propozitie este adevarata pentru ca este
adevarata.
Ex: Parintii spun adevarul pentru ca ei niciodata nu mint.

b. Intrebarea complexa
- Apare cand formulam o intrebare ce presupune raspunsul la alta
intrebare care nu a fost pusa.
Ex: Cum a fost la petrecere?




D. Sofismele supozitiei neintemeiate apare atunci cand premisele sunt false.

a. Falsa dilema
- Apare atunci cand se considera ca exista doar o solutie si defapt sunt
mai multe
Ex: Ori esti cu noi ori esti impotriva noastra. Nu esti cu noi, deci esti
impotriva noastra.

E. Sofismele dovezilor insuficiente:

a. Generalizarea pripita
- Apare atuci cand, desi premisele sunt adevarate, cazurile sunt
insuficiente.
Ex: Poetul Eminescu este un melancolic, deci toti poetii sunt
melancolici.

b. Cauza falsa
- Apare atunci cand cauza este confundata cu efectul, conditia sau
succesiunea.
Ex: Andrei nu a invatat la logica pentru ca a luat nota 4.
Ex: Maria a fost bolnava de gripa asa ca si fratele ei se va imbolnavi.
Ex: Fulgerul determina tunetul pentru ca este sesizat mai intai.