TERMENI

1. Ce este un termen,
2. Ce este intensiunea unui termen,
3. Ce este extensiunea termen,
4. Intre intensiune si extensiune exista un raport invers (daca unui termen “elev” ii adaugam atributul “de
gimnaziu”, atunci intensiunea creste si extensiunea scade).
5. Cum se aranjeaza un sir crescator dpdv al intensiunii (adica de la cel mai general termen la cel mai
particular. Exemplu: persoana, profesionist, cadru didactic, profesor de logica). Explicatie: “persoana” are
cea mai scurta intensiune (definitie) in timp ce “profesor de logica” are cea mai lunga intensiune (definitie).
Descrescator ar fi invers: de la cel mai particular la cel mai general: profesor de logica, cadru didactic,
profesionist, persoana.
6. Cum se aranjeaza un sir crescator dpdv al extensiunii (adica de la cel mai particular la cel mai general.
Exemplu: profesor de logica, cadru didactic, profesionist, persoana). Explicatie: profesori de logica sunt mai
putini decat persoane. Descrescator ar fi invers: persoana, profesionist, cadru didactic, profesor de logica.
7. Cum se clasifica termenii dpdv intensional si dpdv extensional
8. Ce inseamna raport de concordanta (identitate, ordonare – nu uitati de gen si specie-, incruscisare)
9. Ce inseamna raport de opozitie (contrarietate, contradictie)

Exemple de subiecte posibile:

1.Sfera termenului este numită și:

a. extensiune
b. zonă de intersecție
c. zonă de referință
d. intensiune

2. Dacă termenului „mamifer” i se adaugă proprietatea „carnivor”:

a.Extensiunea crește și intesiunea scade
b.Extensiunea scade și intesiunea rămâne la fel
c.Intensiunea crește și extensiunea scade
d.Intesiunea scade și extensiunea rămâne la fel

3. Intensiunea termenului „manual” înseamnă:

a.Manuale de logică, română, chimie
b.Cuvântul „manual”
c.Carte de pe care învață elevii
d.Romane de beletristică, polițiste

4. Aranjati urmatorii termeni in ordinea crescatoare a intensiunii lor: pom fructifer, pom, planta, prun, prun de Bistrita.
Rezolvare: planta, pom, pom fructifer, prun, prun de Bistrita

5. Termenii ”autoturism Audi, “autoturism”, “mijloc de transport” sunt:

a. ordonati corect descrescator in functie de extensiune
b. ordonati corect crescator in functie de intensiune
c. ordonati descrescator in functie de intensiune
d. ordonati incorect
6. Termenul „seriozitate” este:
a.Abstract, pozitiv, vag, simplu
b.Relativ, nevid, precis, compus
c.Abstract, pozitiv, precis, simplu
d.Relativ, nevid, vag, simplu

7. Intre notiunile "triunghi" si "triunghi isoscel" exista un raport de:

a. identitate
b. contrarietate
c. ordonare
d. Incrucisare

PROPOZITII CATEGORICE

1. Formulele propozitiilor (SaP, SeP, SiP, SoP)

2. Structura propozitiei categorice: S, P, cuantor. ATENTIE!!!!! In propozitia, “Toti copiii de 7 ani sunt elevi
in clasa I”, Subiectul este “copiii de 7 ani”, iar predicatul “elevi de clasa I”. Nu uitati asta.
3. Sa recunoasteti ce fel de propozitie categorical este un ennunt. Atentie la cuantor care poate fi, in unele
cazuri, subinteles “Masinile sunt albe”. Se intelege de la sine ca TOATE masinile sunt albe.
4. Rapoartele dintre termeni: Contrarietate, subcontrarietate, contradictie, alternare (subalternare)

Exemple de subiecte posibile:

1. Subiectul logic al propozitiei “Unele zile toride sunt zile de vara caniculara” este
a.Unele zile
b.Zile toride
c.Zile de vara
d.Vara caniculara

2.Propozitia “Majoritatea elevilor de la 12B sunt tineri interesati de invatatura” : )))))) este:
a. universal negative
b.particular afirmativa
c.universal afirmativa
d.particular negative
 2. Care este contrara propozitiei “Toate casele sunt cladiri cu usi”
a.Unele case nu sunt cladiri cu usi
b.Unele case sunt cladiri cu usi
c.Nicio casa nu este cladire cu usa
d.Propozitia nu stabileste raport de contrarietate cu o alta propozitie categorica

RATIONAMENTE

RATIONAMENTE, ARGUMENTE, INFERENTE sunt acelasi lucru si inseamna ca pornim de la una sau mai
multe premise si rezulta o concluzie. Retineti ca OBVERSIUNEA si CONVERSIUNEA sunt rationamente
DEDUCTIVE IMEDIATE, adica concluzia nu este mai generala decat premise din care rezulta (deductiv) si
concluzia rezulta dintr-o singura premise (imediat)

Legea distribuirii termenilor:

CONVERSIUNEA

Conversiunea este o inferență imediată, definită ca operația logică prin care, în trecerea de la
premisă la concluzie, se inversează ordinea termenilor. Adică de la o premisă de forma S-P se ajunge la
o concluzie de forma P-S. Formula inferențelor bazate pe conversiune:
S-P → P-S
În cazul conversiunii simple premisa și concluzia sunt propoziții de aceeași calitate și
cantitate. În schimb, în cazul conversiunii prin accident concluzia este de aceeași calitate cu premisa,
dar de cantitate opusă.
SaP →PaS conversiune simplă (nevalida, incalca legea distribuirii termenilor)
SaP → PiS conversiune prin accident (valida, respecta legea distribuirii termenilor)
SeP → PeS conversiune simplă (valida, respecta legea distribuirii termenilor)
SiP → PiS conversiune simplă (valida, respecta legea distribuirii termenilor)
SoP →PoS conversiune simplă (nevalida, incalca legea distribuirii termenilor)
SoP → PeS conversiune prin accident (nevalida, incalca legea distribuirii termenilor)
Exemplu de SaP →PaS in limbaj natural:
Daca toti oamenii sunt bipezi atunci toti bipezii sunt oameni.
 OBVERSIUNEA

Obversiunea este o inferență imediată, definită ca operația logică prin care, în trecerea de la
premisă la concluzie se schimbă calitatea propoziției, iar predicatul premisei este negat în concluzie.
Dintr-o premisă de forma S-P, rezultă o concluzie de forma S-P. Formula inferențelor bazate pe
obversiune:
S-P → S-P
Aplicând această formulă celor patru propoziții categorice (SaP, SeP, SiP, SoP) rezultă
următoarele inferențe valide bazate pe obversiune:
SaP → SeP Ex: Daca toate femeile sunt frumoase atunci nicio femeie nu este urata.
SeP → SaP
SiP → SoP
SoP → SiP
Exemple de subiecte posibile:

1.Se da propozitia: “Unele zile de iarna sunt zile de sarbatoare”

Aplicati explicit operatiile de conversiune si obversiune, pentru a deriva conversa si obverse CORECTE (valide)
pentru propozitia data.

Conversa
Propoztia data are formula SiP deci vom converti valid pe SiP
Limbaj formal: SiP → PiS
Limbaj natural: Daca Unele zile de iarna sunt zile de sarbatoare atunci unele zile de sarbatoare sunt zile de iarna”

Obversa
Limbaj formal:
SiP → SoP
Limbaj natural: daca unele zile de iarna sunt zile de sarbatoare atunci unele zile de iarna NU sunt
NONzile de sarbatoare.
2.Doi elevi, X şi Y, opineaza:
X: Dacă toate căprioarele sunt animale frumoase, atunci unele animale frumoase sunt căprioare. Y: Dacă
unii elevi nu sunt sportivi, atunci unii sportivi nu sunt elevi.
Pornind de la această situație:
a. formalizați demersul logic specific celor două raționamente;
b. explicați corectitudinea raționamentelor formalizate.
X:
a. SaP -> PiS
b. Rationament valid, respecta legea distribuirii termenilor

Y:
a. SoP -> PoS
b. Rationament nevalida, nu respecta legea distribuirii termenilor

DEFINIȚIA. CARACTERIZARE GENERALĂ

DEFINIȚIA este operația logică prin care redăm caracteristicile unui obiect, carcateristici care îl
deosebesc de un alt obiect.

Structura definiției:

1. Definitul (A) – ceea ce trebuie definit.

2. Definitorul (B) – ceea ce se utilizează pentru a preciza obiectul definiției.
3. Relația de definire „= df” care se citește „este identic prin definiție”.

Omul este (se definește ca)o ființă dotată cu rațiune și limbaj articulat.

Definitul – „omul”
Definitorul – „o ființă dotată cu rațiune și limbaj articulat”
Relația de definire – „este” („se definește ca”)

CORECTITUDINE ÎN DEFINIRE
Corectitudinea în definire impune respectarea, în același timp, a unor reguli.
1. Regula adecvării definitorului la conținutul definitului, adică definiția nu trebuie să fie nici prea
largă, nici prea îngustă (între definit și definitor trebuie să existe un raport de identitate și nu unul
de ordonare sau încrucișare). Exemple de abateri de la această regulă:
a. Dacă termenul definitor este supraordonat termenului definit, atunci definiția este prea largă.
Omul = ființă vie
b. Dacă termenul definitor este subordonat termenului definit, atunci definiția este prea îngustă.
Psihologia = știința proceselor psihice
c. Definitorul și definitul sunt termeni încrucișați, definiția este, pe de o parte prea largă și, pe de altă
parte, prea îngustă.
Ziarist = omul care publică în gazetă
 2. Definiția trebuie să împiedice viciul circularității, adică să nu fie circulară. Cu alte cuvinte,
definitorul nu trebuie să se sprijine pe definit.
Matematica = activitatea matematicianului

3. Definiția trebuie să fie afirmativă, adică trebuie să spună ceea ce este un obiect și nu ceea ce nu
este acel lucru.
Omul = ființa care nu este animal

4. Definiția trebuie să fie clară, precisă, adică să evite metaforele sau limbajul echivoc.
Omul = trestie gânditoare.
Partid = organizație politică

CLASIFICAREA. CARACTERIZARE GENERALĂ

CLASIFICAREAeste operația logică prin care obiectele sunt ordonate și grupate, după diferite criterii,
în diferite clase (grupe, categorii).

Structura clasificării:

1. Elementele clasificării sau obiectul clasificării, adică obiectele care vor fi supuse operației de
clasificare.
2. Clasele, categoriile obținute ca rezultat al clasificării.
3. Criteriul clasificării, adică proprietățile pe baza cărora se realizează gruparea elementelor în clase.

1. Clasele: oameni cu păr blond, oameni cu păr șaten, oameni cu păr negru, oameni cu păr roșcat.
2. Elementele clasificarii: oamenii
3. Criteriul clasificării: culoarea părului

Clasificarea trebuie să respecte anumite reguli:

1. Clasificarea presupune trei elemente: noțiunile date (obiectul clasificării), clasele obținute și criteriul
de clasificare.

2. Clasificarea trebuie să fie completă (regula completitudinii), adică nici să nu lase rest șinici ca
vreun obiect să rămână pe dinafară.
O clasificare a oamenilor după criteriul culorii ochilor în care ochii albaștri să nu-și găsească locul.

3. Între clasele obținute trebuie să existe numai raporturi de opoziție, adică un element al clasificării
trebuie să intre într-o clasă și nu în două clase.

4. Criteriul clasificării trebuie să fie unic într-o operație.

Locuitorii unei țări nu pot fi clasificați în femei, bărbați și intelectuali.

5. Trebuie respectată regula omogenității, adică asemănările dintre obiectele aflate în aceeași clasă
trebuie să fie mai importante decât deosebirile dintre ele. Balenele și peștii nu pot fi așezate în
aceeași clasă, de exemplu.
Exemple de posibile exercitii:

1.Fie următoarea definiţie: “Razbunarea este arma prostului”.

a. Precizați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiţia dată.
b. Menţionaţi două reguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul a. şi construiţi, pentru
fiecare dintre acestea, câte o definiţie care să le încalce, avand ca definit termenul “razbunare”

a.Definitia data incalca regula care spune ca o definitie trebuie sa fie clara si precisa si sa nu contina
metafore, proverb, firguri de stil.

b.Deci pornind de la definit (termenul pe care tb sa-l definim) adica de la “razbunare” trebuie sa facem
alte doua exemple de defintii care sa incalce alte doua reguli (adica nu si pe cea de la punctual a.) Putem
alege
- Regula care spune ca o definitie nu trebuie sa fie negativa ci afirmativa, adica sa spuna ce este si
nu ce NU este ceva. Si atunci avem “Razbunarea NU este o revolta”. Cu alte cuvinte dam o
definitie GRESITA a razbunarii.
- Regula care spune ca trebuie sa evitam viciul circularitatii, adica sa definim un termen prin el
insusi. Si atunci avem “Razbunarea este o actiune razbunatoare”. O alta definitie GRESITA
pentru, practice, nu explica razbunarea. E ca si cum ai zice “Masa este o masa”.

Din clasificare va poate da la grille astfel:

1. Regula completitudinii in procesul clasificarii presupune:

a.asemanarile sa fie mai importante decat deosebirile dintre obiectele unei clase
b.asemanarile sunt nesemnificative fata de importanta deosebirilor
c.echilibru intre asemanari si deosebiri
d.toate obiectele clasificate sa fie distribuite in clasele corespunzatoare