Disciplina: LOGICĂ

Clasa: a IX-a

Analiza logică a argumentării

PROPOZIȚIILE
CATEGORICE

Prof. FRUNZA SIMONA

Liceul Teoretic Lucian Blaga, Reghin
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

PROPOZIȚIILE CATEGORICE sunt forme logice simple

prin care doi termeni (subiectul și predicatul logic) sunt
puși în relație unul cu altul.

Unii colegi sunt sportivi de performanță.

EXEMPLU:
cp SL cop PL

SL PL

Nici unui adolescent nu-i place să fie mințit.

cu SL PL

SL PL
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

STRUCTURA PROPOZIȚIILOR CATEGORICE

1. Subiectul logic: SL – termenul despre care se enunţă ceva.

2. Predicatul logic: PL – termenul prin care se enunţă ceva despre SL.

3. Copula: verbul a fi – face legătura între SL şi PL.

4. Cuantificatorul - arată cantitatea, însoţeşte SL indicând despre

câte elemente din extensiune se afirmă ceva.
Poate fi:
a) Universal: toţi, nici unul, nimeni, orice, oricare, fiecare, .....
b) Particular: unii, unele, câteva, mulţi, majoritatea,...
c) Individual: acesta, acela, el, ea, ....

5. Calitatea propoziţiei categorice:

a) Afirmativă: SL și PL au elemente comune,
b) Negativă: SL și PL nu au elemente comune.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

TIPURI DE PROPOZIȚII CATEGORICE

După cantitate (cuantificator) şi calitate

(afirmativă/negativă), propoziţiile categorice se împart în:

Tipul Simbol Formula Citire standard

Universal - afirmativă A SaP Toţi S sunt P.

Universal - negativă E SeP Nici un S nu este P.

Particular - afirmativă I SiP Unii S sunt P.

Particular - negativă O SoP Unii S nu sunt P.

PROPOZIȚIILE CATEGORICE
Convenții de
Reprezentarea grafică a propozițiilor categorice
reprezentare
Tipul propoziției Metoda Euler Metoda Venn Metoda Euler
Fiecare termen e reprezentat
 
printr-o diagramă, regiunea
SaP   P hașurată reprezentând obiectul
 
S ¯
SP̄ SP SP
Toți S sunt P.   gândirii vizat de propoziția
respectivă.
   
  Metoda Venn
SeP   Fiecare termen e reprezentat
 
S P ¯
SP̄ SP SP printr-o diagramă, intersecția
Niciun S nu  
diagramelor indicând relația
este  P.    dintre cei doi termeni.
SiP SP̄ ¯
SP !!! Propozițiile universale le
 S P
  x reprezentăm hașurând pe
Unii  S sunt P. diagrama SL regiunea care nu
conține niciun element (vidă).
SoP   ¯
SP¯ SP SP !!! Propozițiile particulare le
S P
Unii S nu sunt   x reprezentăm punând un X, pe
  diagrama subiectului, acolo unde
P. 
afirmația arată că există măcar
PROPOZIȚIILE CATEGORICE
DISTRIBUIREA TERMENILOR ÎN PROPOZIȚIA CATEGORICĂ

 Un termen este distribuit (+) dacă ne referim la toate elementele

din extensiunea lui.
Ex.: toți oamenii, fiecare om, orice om, niciun om, etc.
 Un termen este nedistribuit (-) dacă ne referim doar la o parte
elementele din extensiunea lui.
Ex.: unii oameni, câțiva oameni, niște oameni, majoritatea
oamenilor, etc.

  A E I O
S + + - -
P - + - +

SaP P SeP S P SiP S P SoP S P

S
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

1. Predicatul logic al propozitiei „Unele fapte importante sunt

acțiuni care au la bază impulsuri inconștiente” este:
a) au la bază;
b) fapte importante;
c) impulsuri inconștiente;
d) acțiuni care au la bază impulsuri inconștiente.

2. Reprezintă o propoziție universal negativă:

a) Cine seamănă vânt, culege furtună.
b) Unii sportivi nu sunt olimpici.
c) Nimeni nu se naște învățat.
d) Există cel puțin o planetă locuită.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

3. Subiectul logic al propoziției „Unii elevi pasionați de logică

sunt premianți“, este:
a) elevi;
b) elevi pasionați;
c) elevi pasionați de logică;
d) unii elevi.

4. Într-o propoziție categorică se exprimă:

a) două raporturi între doi termeni;
b) un singur raport între trei termeni;
c) două raporturi între trei termeni;
d) un singur raport între doi termeni.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

5. Reprezintă o propoziție universal afirmativă propoziția:

a) România este o țară membră a Uniunii Europene.
b) Câteva documente au ars în urma incendiului.
c) Nimeni nu este drept de bunăvoie.
d) Multe persoane nu au primit împrumuturile solicitate.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE
RAPORTURI ÎNTRE PROPOZIȚIILE CATEGORICE
 Sunt puse în evidenţă cu ajutorul pătratului logic (pătratul lui
Boethius) şi permit precizarea valorii de adevăr a propoziţiilor
pornind de la valoarea de adevăr a uneia dintre ele.
contrarietate A F ? F
SaP SeP

ție
c
subalternare di subalternare
tra
n
co

SiP SoP
subcontrarietate A ? A F
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac: nt

r adi
cț
ie

co

Se dau următoarele propoziţii:

1. Toate realizările umane sunt acțiuni bazate pe eforturi consecvente.
2. Unele indicatoare rutiere sunt importante în timpul traficului nocturn.
3. Nicio idee radicală nu este acceptată în absența argumentelor.
4. Unele articole vestimentare nu sunt comode.
A. Construiţi, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural, subalterna
propoziției 1, contradictoria propoziției 2, contrara propoziției 3 și
subcontrara propoziției 4.
Rezolvare:
 subalterna prop. SaP este SiP, adică ”Unele realizări umane sunt
acțiuni bazate pe eforturi consecvente”.
 contradictoria prop. SiP este SeP, adică ”Niciun indicator rutier nu
este important în timpul traficului nocturn”. etc.
RAȚIONAMENTELE
 Raţionament (logica tradiţională) = inferenţă/argumentare
(logica contemporană)

RAŢIONAMENTELE (inferenţele) sunt forme logice complexe prin care

din propoziţii date/premise (P) derivăm o altă propoziţie numită
concluzie (C).

EXEMPLU:

a) Fiindcă plouă, am luat umbrela cu mine.

……………._____”””””””””””””””””””””””””””””
IA P C
b) Unii colegi sunt foarte sociabili. P1
Diana este colega mea. P2
………………………………………………………..
Diana este foarte sociabilă. C
RAȚIONAMENTELE

STRUCTURA RAȚIONAMENTULUI:

1) Una sau mai multe premise (propoziţii date).

2) O concluzie care derivă din acestea.

3) Conectori/indicatori ai argumentării (elemente de

legătură):
- de premise: fiindcă, deoarece, întrucât, pt că, dacă,
având în vedere că, etc.
- de concluzie: așadar, deci, rezultă că, reiese că, în
concluzie, etc.
RAȚIONAMENTELE

CLASIFICAREA RAȚIONAMENTELOR:

1. După direcţia procesului de inferenţă, raţionamentele pot fi:

a) Deductive (de la general la particular): gradul de generalitate al

premiselor ≥ gradul de generalitate al concluziei (concluzia nu spune mai
mult decât premisele din care a fost obţinută)
Exemplu:
Dacă toţi colegii au împlinit 18 ani. (P1) Forma generală:
Şi Crina este colega mea. (P2)
Înseamnă că Crina a împlinit 18 ani. (C) !
unii….
Dacă toți… atunci

b) Inductive, nedeductive/probabile (de la particular la general): concluzia

este mai generală decât premisele din care a fost obţinută.
Exemplu:
Raluca iubeşte marea şi este prietena mea.(P1)
Andreea iubeşte marea şi este prietena mea. (P2)
Răzvan iubeşte marea şi este prietenul meu. (P3)
Toţi prietenii mei iubesc marea. (C) Forma generală:
! Dacă unii… atunci
RAȚIONAMENTELE

CLASIFICAREA RAȚIONAMENTELOR:

2. După numărul premiselor din care este obţinută concluzia,

raţionamentele pot fi:

a) Imediate: o premisă și o concluzie.

Exemplu:
Dacă unii colegi desenează bine, atunci unii dintre cei care
desenează bine ne sunt colegi.
c
SiP PiS

b) Mediate: două/mai multe premise și o concluzie.

Exemplu:
Dacă toţi oamenii sunt înzestraţi cu conştiinţă. (P1)
Şi unii oameni sunt români. (P2)
Toţi românii sunt înzestraţi cu conştiinţă. (C)
RAȚIONAMENTELE

CLASIFICAREA RAȚIONAMENTELOR:

3. În funcţie de corectitudinea logică, inferenţele deductive pot fi:

a) Valide (corecte): din premise adevărate rezultă o concluzie
adevărată.
Exemplu:
Dacă unii elevi sunt sportivi înseamnă că şi unii sportivi sunt elevi.

¯
SP̄ SP SP ¯
SP̄ SP SP

x x

b) Nevalide (incorecte): din premise adevărate rezultă o concluzie

falsă.
Exemplu:
Unii oameni nu sunt intelectuali aşadar unii intelectuali nu sunt
oameni.
SP SP SP¯ ¯
SP SP SP
x x
RAȚIONAMENTELE

CLASIFICAREA RAȚIONAMENTELOR:

4. După tipul premiselor, inferenţele imediate pot fi:

a) Ipotetico-deductive:
Exemplu:
Dacă plouă, atunci iau umbrela cu mine.

b) Disjunctivo-categorice:
Exemplu:
Sau învăţ, sau mă duc la plimbare, deci învăţ.
RAȚIONAMENTELE

CLASIFICAREA RAȚIONAMENTELOR:

5. După numărul cazurilor examinate, inferenţele inductive pot fi:

a) Inducţii complete: sunt examinate toate elementele unei mulțimi finite

de obiecte; concluzia e certă.
Exemplu:
Elevii claselor a IX-a au intrat in vacanță. (P1)
Elevii claselor a X-a au intrat in vacanță. (P2)

!
Elevii claselor a XI-a au intrat in vacanță. (P3)
Forma generală:
Elevii claselor a XII-a au intrat in vacanță.(P4) Dacă fiecare…,
Toţi elevii şcolii au intrat in vacanță. (C) atunci toți….

b) Inducţii incomplete: sunt examinate doar o parte din elementele

unei mulțimi ≈ infinite de obiecte; concluzia e probabilă.
Exemplu:
Dacă unele lebede sunt albe (P), înseamnă că toate lebedele sunt
albe. (C)

! Forma generală:
Dacă unii…, atunci toți….
RAȚIONAMENTELE

CLASIFICAREA RAȚIONAMENTELOR:

6. În funcţie de gradul de probabilitate al concluziei, inferenţele

inductive pot fi:

a) Tari: concluzie foarte probabilă.

Exemplu:
Valentin a învăţat 20 din cele 21 de subiecte la limba română
pentru Bac și, la examen, va primi o notă mare. (C)

b) Slabe: concluzie foarte puțin probabilă.

Exemplu:
Valentin a învăţat 1 din cele 21 de subiecte la limba română pentru
Bac și, la examen, va primi o notă mare.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

1. Un raționament inductiv complet presupune:

a) obținerea unei concluzii cu un caracter probabil;
b) o clasă cu un număr infinit de elemente;
c) o generalizare în cadrul unei clase cu un număr finit de
elemente;
d) o particularizare.

2.Un raționament inductiv incomplet nu se caracterizează prin:

a) caracterul amplificator al concluziei;
b) concluzie probabilă;
c) concluzie certă;
d) concluzie mai generală decât premisele.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

3. Inducţia incompletă este:

a) o particularizare, pornind de la toate obiectele unei clase;
b) o particularizare, pornind de la o parte din obiectele unei clase;
c) o generalizare, pornind de la toate obiectele unei clase ;
d) o generalizare, pornind de la o parte din obiectele unei
clase.

4. Raționamentul ”Dacă toți medicii sunt persoane oneste, atunci

unele persoane oneste sunt medici” este un raționament:
a) nedeductiv tare;
b) inductiv incomplet;
c) deductiv mediat;
d) deductiv imediat.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

5. În funcție de gradul de generalitate al concluziei în raport cu

premisele, raționamentele pot fi:
a) valide si nevalide;
b) mediate si imediate;
c) corecte si incorecte;
d) deductive si inductive.

6.În funcție de corectitudinea logică argumentele deductive pot fi:

a) mediate si imediate;
b) valide si nevalide;
c) silogisme si polisilogisme;
d) erori formale si erori materiale.
PROPOZIȚIILE CATEGORICE

Din subiectele de Bac:

7. Într-o inferență deductivă concluzia are:

a) întotdeauna, un grad de generalitate mai mic decât cel al
premiselor;
b) întotdeauna, un grad de generalitate egal cu cel al premiselor;
c) un grad de generalitate cel mult egal cu cel al premiselor;
d) un grad de generalitate mai mare decât cel al premiselor.

8. Într-o inferență deductivă imediată validă:

a) termenii distribuiți în premisă sunt întotdeauna distribuiți și în
concluzie;
b) termenii distribuiți în concluzie sunt întotdeauna distribuiți și
în premisă;
c) termenii distribuiți în premisă nu pot fi distribuiți și în concluzie;
d) termenii nedistribuiți în concluzie nu pot fi distribuiți în premisă.