Sunteți pe pagina 1din 60

VARIANTA 1

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1.

Termenii “echipament de protecție” şi “cască” se află în raport de:

a.

contradicţie

b.

contrarietate

c.

ordonare

d.

încrucişare

2.

O definiţie în care definitorul este subordonat termenului definit este:

a.

inconsistentă

b.

prea largă

c.

prea îngustă

d.

clară şi precisă

3.

Termenii rechizite, penar, penar mare, penar mare complet echipat sunt corect ordonaţi:

a.

crescător, în funcţie de intensiunea lor

b.

crescător, în funcţie de extensiunea loc

c.

descrescător, în funcţie de intensiunea lor

d.

crescător, în funcţie de extensiunea și intensiunea lor

4.

“Regula adecvării” presupune ca:

a.

într-o operaţie de definire definiția nu trebuie să contrazică definiții deja acceptate

b.

într-o operaţie de clasificare clasele să fie adecvate unele la altele

c.

într-o operaţie de clasificare criteriul să fie unic, adică acelaşi pe toate treptele clasificării

d.

într-o operaţie de definire între definit și definitor trebuie să existe raport de identitate

5.

Din falsitatea propoziţiei ”Există mere gri” se deduce numai falsitatea propoziţiei ”Merele sunt gri”, în

baza:

a.

raportului de contradicţie

b.

raportului de contrarietate

c.

raportului de subcontrarietate

d.

raportului de subalternare

6.

Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă îl constituie enunţul:

a.

„Majoritatea tinerilor sunt entuziaști.

b.

„Elevii din clasa a IX-a sunt preocupați de logică.

c.

Mulți elevi practică nu sporturi de echipă.

d.

„Unii elevi nu apreciază lectura.

7.

O clasificare în care clasele nu conțin toate obiectele de clasificat nu respectă:

a.

regula elementelor clasificării

b.

regula clasificării complete

c.

regula raportului de opoziție între clase

d.

regula criteriului unic

8.

Termenii cangur, marsupiale, animal, ființă vie sunt ordonaţi:

a.

crescător, în funcţie de intensiunea lor

b.

crescător, în funcţie de extensiunea loc

c.

descrescător, în funcţie de extensiunea lor

9. Distribuirea, în logică, presupune:

a.

obiecte care sunt împărțite în extensiunile a doi termeni

b.

termenul se distribuie în extensiune și intensiune

c.

orice silogism are premise și concluzie

d.

un termen este considerat în totalitatea extensiunii sale

10. Din adevărul unei propoziții particular negative se deduce:

a. falsitatea unei propoziții particular afirmative în baza raportului de subcontrarietate

b. nedeterminarea unei propoziții universal negative în baza raportului de subalternare

c. adevărul unei propoziții universal afirmative în baza raportului de contrarietate

d. adevărul unei propoziții universal negative în baza raportului de subalternare

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Nicio poezie scrisă de Nichita Stănescu nu este neinteresantă.

2. Unii elevi nu sunt talentați la desen.

3. Orice activitate neconformă cu legea este ilegală.

4. Unele maimuțe sunt mici de statură.

A. Precizaţi formula propoziţiei 4.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 1 şi subalterna

propoziţiei 3.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

 

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 2.

4 puncte

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă toate mamiferele nasc pui vii, atunci unele ființe care nasc pui vii sunt mamifere.

Y: Dacă unele exerciții nu sunt corecte, atunci unele lucruri corecte nu sunt exerciții. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-4, aae-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

Toate acțiunile drepte sunt justificate din punct de vedere moral”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Greaca este o limbă din Antichitate.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce.

8 puncte

VARIANTA 2

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1.

Termenii “tobe” şi “instrumente de percuție” se află în raport de:

a.

identitate

b.

contrarietate

c.

ordonare

d.

încrucişare

2.

Un exemplu corect de propoziţie universal negativă îl constituie enunţul:

a.

„Minunile nu se întâmplă la cerere.”

b.

„Broaștele sunt batracieni.”

c.

„În general toamna este arămie.

d.

„Unele gutui nu sunt amărui.”

3.

Termenii “silogism” şi “argument deductiv cu două premise și o concluzie” se află în raport de:

a.

ordonare

b.

contradicție

c.

identitate

d.

încrucişare

4.

Obversiunea unei propoziții categorice presupune:

a.

schimbarea calității propoziției și negarea predicatului logic

b.

schimbarea locului termenilor propoziției

c.

schimbarea cantității propoziției și negarea predicatului logic

d.

schimbarea locului termenilor și negarea subiectului logic

5.

Termenii obiecte, caiet, caiet de logică, caiet de logică cu pătrățele sunt ordonaţi:

a.

crescător, în funcţie de extensiunea lor

b.

crescător, în funcţie de intensiunea loc

c.

descrescător, în funcţie intensiunea lor

d.

crescător în funcție de intensiunea și extensiunea lor

6.

Predicatul logic al propoziției ”Câteva animale domestice din curte sunt păsări”:

a.

animale domestice

b.

animale domestice din curte

c.

păsări

d.

sunt păsări

7.

Din adevărul propoziției SeP se deduce falsitatea propoziției SiP, în baza raportului logic de:

a.

subcontrarietate

b.

subalternare

c.

contrarietate

d.

contradicție

8.

Un exemplu corect de propoziţie particular negativă îl constituie enunţul:

a.

„Mulți câini de rasă sunt prietenoși.”

b.

„Nicio autoritate publică nu poate funcționa nelegitim.”

c.

„Unele unghiuri nu au mai mult de nouăzeci de grade.”

d.

„Micul dejun este sănătos.”

a. abstract

b. singular

c. pozitiv

d. nevid

10. Conversiunea unei propoziții categorice presupune:

a. schimbarea calității propoziției și negarea predicatului logic

b. schimbarea locului termenilor propoziției

c. schimbarea cantității propoziției și negarea predicatului logic

d. schimbarea locului termenilor și negarea subiectului logic

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1.

Nimeni nu se cunoaște pe sine.

2.

Câteva spectacole nu sunt pe placul spectatorilor.

3.

Toate celulele sunt vii.

4.

Unele științe socio-umane sunt interesante.

A. Precizaţi formula propoziţiei 1.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziţiei 2 şi supraaltena

propoziţiei 4.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

 

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 4.

4 puncte

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă unele cărți nu sunt interesante, atunci unele lucruri interesante nu sunt cărți. Y: Dacă nici un elev nu este absent, atunci niciunul dintre cei absenți nu este elev.

Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eio-3, aai-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

4 puncte

Unele explicații exhaustive sunt incoerente”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Asinul nu este nici cal, nici măgar.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce.

8 puncte

VARIANTA 3

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1.

Seria de termeni corect ordonaţi crescător, în funcţie de intensiunea lor, este:

a.

fenomen natural, cataclism, cutremur, cutremur de gradul 7

b.

fenomen natural, cutremur, cutremur de gradul 7, cataclism

c.

cataclism, cutremur, fenomen natural, cutremur de gradul 7

d.

cutremur de gradul 7, cutremur, cataclism, fenomen natural

2.

Din punct de vedere intensional, termenul „zilier“ este:

a.

absolut, concret, pozitiv, simplu

b.

relativ, abstract, pozitiv, simplu

c.

absolut, concret, negativ, simplu

d.

relativ, concret, negativ, compus

3.

Termenii „fotbalist“ şi „mizantrop“ se află în raport de:

a.

ordonare

b.

contrarietate

c.

contradicție

d.

încrucișare

4.

O clasificare care pe o treaptă este incompletă, iar pe altă treaptă este prea abundentă:

a.

încalcă regula omogenității

b.

încalcă regula adecvării

c.

este corectă

d.

încalcă regula completitudinii

5.

Subiectul logic al propoziției „Fiecare cetățean dintr-o țară democratică are dreptul la libertate“ este:

a.

fiecare

b. fiecare cetățean

c.

fiecare cetățean dintr-o țară democratică

d.

cetățean dintr-o țară democratică

6.

În acelaşi timp şi sub acelaşi raport, contradictoria unei propoziţii categorice particular afirmative false

este probabilă sau este nedeterminată” este:

a.

adevărat

b.

fals

c.

probabil sau nedeterminat

d.

parțial adevărat

7.

Propoziția ”Cele mai multe obstacole pot fi trecute” este:

a.

universal afirmativă

b.

universal negativă

c.

particular afirmativă

d.

particular negativă

8.

Din punct de vedere intensional, termenul „vizuină“ este:

a.

absolut, concret, pozitiv, simplu

b.

relativ, abstract, pozitiv, simplu

c.

absolut, concret, negativ, simplu

9. Termenii ”subiect logic“ şi „predicat logic“, ca specii ale genului ”termen în propoziții categorice”, se află în raport de:

a. ordonare

b. contrarietate

c. contradicție

d. încrucișare

10. “Regula omogenităţii” presupune că:

a. în urma unei operații de clasificare între clasele obținute trebuie să existe raporturi de opoziție

b. în urma unei operaţii de clasificare efectuate pe baza unui criteriu pragmatic, trebuie să rezulte clase

omogene, adică numeric egale

c. în urma unei operații de clasificare, asemănările existente între elementele unei clase trebuie să fie mai importante decât deosebirile care se stabilesc între acestea

d. într-o operație de definire definitorul trebuie să fie omogen cu definitul, adică trebuie să conțină notele

esențiale ale definitului

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1.

Majoritatea prietenilor Mariei sunt muzicieni.

2.

Toate spectacolele de teatru sunt apreciate de publicul interesat.

3.

Unele exerciții nu sunt corecte.

4.

Nicio faptă asumată nu este impardonabilă.

A. Precizaţi formula propoziţiei 4.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziţiei 3 şi supraalterna

propoziţiei 1.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 2.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Dacă unii elevi sunt pianiști, atunci unii pianiști sunt elevi.

Y: Dacă unele animale nu sunt vertebrate, atunci unele vertebrate nu sunt animale. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte) A. Fie următoarele două moduri silogistice: eie-4, oao-3.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care

4 puncte

să justificați propoziția:

Nu există materiale inflamabile”.

8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Anemonele reprezintă tremolul indistinct al adâncurilor oceanice.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 4

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1.

Subiectul logic al propoziției „Cei mai mulți dintre africani nu se pot adapta la clima din nord“ este:

a.

cei mai mulți

b.

dintre africani

c.

mulți dintre africani

d.

africani

2.

Din falsitatea propoziţiei “Unele numere întregi sunt fracţionare” se deduce:

a. adevărul propoziției ”Toate numerele întregi sunt fracționare”

b.

falsitatea propoziției ”Toate numerele întregi sunt fracționare”

c.

probabilitatea propoziției ”Unele numere întregi nu sunt fracționare”

d.

indeterminarea propoziției ”Nici un număr întreg nu este fracționar”

3.

Următorii termeni sunt corect ordonați descrescător ca intensiune:

a.

corp geometric, cilindru, cilindru circular drept

b.

corp geometric, cilindru circular drept, cilindru

c.

cilindru, cilindru circular drept, corp geometric

d.

cilindru circular drept, cilindru, corp geometric

4.

Din punct de vedere intensional, termenul „nefiresc“ este:

a.

absolut, concret, pozitiv, simplu

b.

relativ, abstract, pozitiv, simplu

c.

absolut, concret, negativ, simplu

d.

relativ, concret, negativ, compus

5.

Termenii ”consecvent“ şi „inconsecvent“ se află în raport de:

a.

ordonare

b.

contrarietate

c.

contradicție

d.

încrucișare

6.

Atunci când o definiție contrazice mai multe propoziţii dintr-un sistem teoretic:

a.

ea este corectă

b.

ea este negativă

c.

ea este inconsecventă

d.

ea este inconsistentă

7. Subiectul logic al propoziției Cele mai multe erori se datorează încălcării regulilor de validitate a inferenţelor”:

a.

cele mai multe erori

b.

multe erori

c.

erorile se datorează

d.

erori

8.

Din falsitatea unei propoziţii universal afirmative se deduce:

a. adevărul propoziției universal negative

b. falsitatea propoziției particular afirmative

c. probabilitatea propoziției particular negative

d. adevărul propoziției particular negative

a. dialog, limbaj extern, limbaj

b. limbaj, limbaj extern,dialog

c. limbaj, limbaj extern, dialog

d. dialog, limbaj extern, limbaj

10. Din punct de vedere extensional, termenul „jale“ este:

a. general, distributiv, vag, vid

b. nevid, general, distributiv, vag

c. singular, nevid, distributiv, vag

d. distributiv, precis, nevid, general

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Unele cortine sunt realizate pentru teatrul de operă.

2. Unii elevi nu sunt înscriși în echipa de volei.

3. Toate demonstraţiile care pornesc de la ipoteze negative sunt incorecte.

4. Nicio investiție realizată în mod profesionist nu este neprofitabilă.

A.

Precizaţi formula propoziţiei 1.

2 puncte

B.

Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 2 şi contrara propoziţiei

4.

6

puncte

C.

Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 1şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 1. 4 puncte

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă toate scrisorile sunt originale, atunci unele originale sunt scrisori. Y: Dacă unele plante nu sunt roșii, atunci unele roșii nu sunt plante.

Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aaa-1, eae-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

4 puncte

Unele mașini sunt defecte”.

C. Fie următoarea definiție:

8 puncte

Intensiunea unui termen este constituită din totalitatea obiectelor care sunt grupate într-o clasă.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 5

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Termenii ”București“ şi „capitala României“ se află în raport de:

a. ordonare

b. contrarietate

c. identitate

d. încrucișare

2.Termenii ”conversiune simplă“ şi „conversiune prin accident“, ca specii ale genului conversiune se află în raport de:

a.

contradicție

b.

contrarietate

c.

identitate

d.

încrucișare

3.

Subalterna unei propoziţii categorice universal negative false este:

a.

adevărată

b.

falsă

c.

nedeterminată

d.

parțial adevărată

4.

Din adevărul unei propoziţii particular afirmative se deduce:

a.

adevărul propoziției universal negative

b.

falsitatea propoziției particular afirmative

c.

probabilitatea propoziției particular negative

d.

adevărul propoziției particular negative

5.

Termenii “pisică” şi “felină” se află în raport de:

a.

contradicţie

b.

contrarietate

c.

ordonare

d.

încrucişare

6.

O definiţie în care definitorul este supraordonat termenului definit este:

a.

circulară

b.

prea largă

c.

prea îngustă

d.

clară şi precisă

7.

Termenii poligon, patrulater, paralelogram, dreptunghi, pătrat sunt corect ordonaţi:

a.

crescător, în funcţie de intensiunea lor

b.

crescător, în funcţie de extensiunea loc

c.

descrescător, în funcţie de intensiunea lor

d.

crescător, în funcţie de extensiunea lor

8.

“Regula criteriului unic” presupune ca:

a.

într-o operaţie de definire criteriul să fie unic, acelaşi pentru definit şi definitor

b.

într-o operaţie de clasificare clasele să fie omogene

c.

într-o operaţie de clasificare criteriul să fie unic, pe fiecare treaptă a clasificării

d.

într-o operaţie de definire definitorul trebuie să spună ce este, nu ceea ce nu este definitul

a.

raportului de contradicţie

b.

raportului de contrarietate

c.

raportului de subcontrarietate

d.

raportului de subalternare

10. Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă îl constituie enunţul:

a. „Majoritatea elevilor nu este preocupată de logică”

b. „Toţi elevii sunt preocupaţi de logică”

c. „Majoritatea elevilor este preocupată de logică”

d. „Unii elevi nu sunt preocupaţi de logică”

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Unele melodii sunt de prost gust.

2. Unele ființe vii nu sunt animale.

3. Patrulaterele sunt figuri geometrice cu patru laturi.

4. Nicio piatră de moară nu este uşor de transportat.

A. Precizaţi formula propoziţiei 3.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, supraalterna propoziţiei 1 şi contradictoria

propoziţiei 4.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 3 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 1.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Dacă unii câini nu sunt veseli, atunci unii veseli nu sunt câini. Y: Dacă unele caiete sunt pline cu exerciții, atunci unele dintre cele pline cu exerciții sunt caiete.

Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-1, aae-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

4 puncte

Majoritatea pianiștilor sunt profesioniști”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Tigrul este un prădător feroce.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 6

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Termenii “număr par” şi “număr divizibil cu doi” se află în raport de:

a. ordonare

b. contrarietate

c. încrucişare

d. identitate

2. Din punct de vedere extensional, termenul faianţă este:

a. Vid

b. Vag

c. Distributiv

d. Singular

3. Termenii cerc-pătrat, termen vid, termen, formă logică sunt corect ordonaţi:

a. Crescător, în funcţie de extensiunea lor

b. Crescător, în funcţie de intensiunea lor

c. Descrescător, în funcţie de extensiunea lor

d. Descrescător, în funcţie de intensiunea lor

4. “Regula raportului de opoziţie între clase” este:

a. O regulă a operaţiei de definire

b. Unul dintre elementele clasificării

c. O cerinţă a operaţiei de clasificare

d. O formă de argumentare

5. Din falsitatea propoziţiei SaP se deduce numai adevărul propoziţiei SoP, în baza raportului de:

a. Contrarietate

b. Contradicţie

c. Subcontrarietate

d. Subalternare

6. Un exemplu corect de propoziţie particular negativă îl constituie enunţul:

a. Câţiva elevi nu sunt premianţi

b. Există oi care sunt albe

c. Numai unii pictori ajung celebri

d. Puţini elevi ştiu logică.

7. Termenii “brad” şi “conifer” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Identitate

c. Ordonare

d. Contrarietate

8. O definiţie în care definitorul este subordonat termenului definit este:

a. Prea largă

b. Prea îngustă

c. Negativă

d. Corectă

a. Nu sunt ordonate corect

b. Descrescător, în funcţie de intensiunea lor

c. Crescător, în funcţie de extensiunea lor

d. Descrescător, în funcţie de extensiunea lor

10. Din adevărul propoziţiei SiP se deduce în baza raportului de subalternare:

a. falsul lui SeP

b. adevărul ui SaP

c. falsul lui SoP

d. probabilitatea lui SaP

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Majoritatea otrăvurilor sunt periculoase.

2. Unele situații conflictuale nu pot fi rezolvate.

3. Balenele sunt mamifere.

4. Nicio felină nu este nevertebrată.

A. Precizaţi formula propoziţiei 1.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziţiei 1 şi supraalterna

propoziţiei 2.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 4.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Dacă toate exercițiile de logică sunt ușoare, atunci unele din cele ușoare sunt exerciții de logică.

Y: Dacă unii dintre pomi nu au omizi, atunci unele lucruri cu omizi nu sunt pomi. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte) A. Fie următoarele două moduri silogistice: iao-3, aoo-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care

4 puncte

să justificați propoziția:

Puțini dirijori nu au ureche absolută”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Filosofia este ocupația filosofilor.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 7

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Un exemplu corect de propoziţie universal negativă îl constituie enunţul:

a. Toate cărțile de aventuri sunt interesante

b. Unii oameni dorm iepureşte

c. Majoritatea felinelor nu iubesc apa

d. Nimeni nu a mers pe Marte

2. Predicatul logic al propoziţiei „Există români fericiţi” este:

a. Există români

b. Români fericiţi

c. Sunt fericiţi

d. Fericiţi

3. Din adevărul propoziţiei SeP se deduce în baza raportului de contrarietate:

a. falsul lui SaP

b. adevărul lui SiP

c. adevărul lui SaP

d. probabilitatea lui SoP

4. Termenii “stejar” şi “fag” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Identitate

c. Ordonare

d. Contrarietate

5. Regula afirmării definitorului despre definit este:

a. O cerinţă a propoziţiilor categorice afirmative

b. Regulă a clasificării ce presupune ca între clase să nu fie raporturi de opoziţie

c. Lege specială a silogismelor din figura I

d. Regulă a operaţiei de definire

6. Propoziţiile categorice care nu pot fi împreună nici adevărate, nici false în acelaşi timp se află în raport de:

a. subalternare

b. subcontrarietate

c. contradicţie

d. contrarietate

7. Termenii discipline matematice, geometrie, geometrie în spaţiu, geometria corpurilor rotunde sunt corect ordonaţi în funcţie de:

a. Ordinea crescătoare a extensiunii

b. Nu sunt ordonate corect

c. Ordinea descrescătoare a extensiunii

d. Ordinea descrescătoare a intensiunii

8. Propoziţia „Tigrul este un prădător” este:

a. Universal afirmativă

b. Universal negativă

c. Particular afirmativă

d. Particular negativă

9.

Din falsitatea propoziţiei „Unele patrulatere sunt figuri geometrice cu trei laturi” se deduce în baza raportului de contradicţie:

a. falsul lui „Toate patrulaterele sunt figuri geometrice cu trei laturi”

b. adevărul lui „Unele patrulatere nu sunt figuri geometrice cu trei laturi”

c. falsul lui „Nici un patrulater nu este o figură geometrică cu trei laturi”

d. adevărul lui „Nici un patrulater nu este o figură geometrică cu trei laturi”

10. Termenii “vertebrat” şi “nevertebrat” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Unele întâmplări nu pot fi povestite.

2. Nicio inducție științifică nu este neinteresantă.

3. Unii muncitori din fabrică sunt viitori maiștri.

4. Toate romanele autorilor britanici sunt antrenante.

A. Precizaţi formula propoziţiei 2.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei 4 şi contradictoria

propoziţiei 3.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 1.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă unii muncitori din fabrică nu sunt viitori maiștri, atunci unii viitori maiștri nu sunt muncitori din fabrică.

Y: Dacă nicio inducție științifică nu este neinteresantă, atunci nici un lucru neinteresant nu este inducție științifică. Pornind de la această situație:

4 puncte

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eio-1, iea-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

4 puncte

Puține mașini neecologice sunt eficiente”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Argumentarea este o structură argumentativă cu premise și concluzie.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 8

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. O clasificare este corectă dacă are drept rezultat gruparea unei categorii de obiecte în două clase ale căror extensiuni se află în raport:

a. concordanţă

b. opoziţie

c. contradicţie

d. identitate

2. Propoziţiile categorice care nu pot fi împreună false, dar pot fi adevărate în acelaşi timp se află în raport de:

a. subalternare

b. subcontrarietate

c. contradicţie

d. contrarietate

3. Dacă termenului autoturism de teren i se ia proprietatea de teren, atunci:

a. Extensiunea termenului scade

b. Intensiunea termenului scade

c. Extensiunea termenului rămâne neschimbată

d. Intensiunea termenului creşte

4. Propoziţia „Ghiocelul nu este prima floare a primăverii” este:

a. Universal afirmativă

b. Universal negativă

c. Particular afirmativă

d. Particular negativă

5. Termenii “pasăre” şi “pasăre călătoare” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Identitate

c. Ordonare

d. Contrarietate

6. Termenii animal, animal acvatic, delfin sunt corect ordonaţi descrescător, în funcţie de extensiunea lor:

a. adevărat

b. fals

c. parţial adevărat

d. probabil

7. Din adevărul propoziţiei “Toate cuburile sunt prisme cu şase feţe” se deduce:

a. Falsitatea propoziţiei „Unele cuburi nu sunt prisme cu şase feţe”

b. Adevărul lui „Nici un cub nu este prismă cu şase feţe”

c. Falsitatea lui „Unele cuburi sunt prisme cu şase feţe”

d. Probabilitatea lui „Unele cuburi nu sunt prisme cu şase feţe”

8. Doi termeni se află în raport de ordonare numai dacă:

a. Extensiunile lor coincid

b. Intensiunile lor se completează

c. Extensiunea unuia este inclusă în extensiunea celuilalt

d. Extensiunile lor au un singur element comun

9.

Transferabilitatea adevărului de la o propoziţie universală la o propoziţie particulară şi a falsului de la o propoziţie particulară la cea universală se realizează în baza raportului de:

a. subalternare

b. subcontrarietate

c. contradicţie

d. contrarietate

10. Un exemplu corect de propoziţie universal afirmativă este:

a. Delfinul este un animal marin

b. Delfinul nu este peşte

c. Majoritatea delfinilor sunt prietenoşi

d. Există delfini la zoo

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Toţi managerii de companii sunt persoane experimentate.

2. Unii prieteni nu sunt binevoitori.

3. Nicio caracteristică negativă nu este acceptată în acest grup.

4. Unii artiști populari sunt profesionişti.

A. Precizaţi formula propoziţiei 3.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei 1 şi contradictoria

propoziţiei 4.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 2.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Dacă unii artiști populari nu sunt profesioniști, atunci unii profesioniști nu sunt artiști populari. Y: Dacă toți managerii de companii sunt persoane experimentate, atunci unele persoane experimentate sunt manageri de companii.

Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aee-2, iai-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

4 puncte

”Toate frunzele sunt arămii”.

8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Moș Crăciun este un moș care vine mereu în vizită de Crăciun.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 9

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Termenii ”român” şi “elev” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

2. Termenul stilou este, după intensiune:

a. relativ

b. abstract

c. pozitiv

d. compus

3. Din falsitatea propoziţiei SoP se deduce numai falsitatea propoziţiei SeP, în baza raportului de:

a. contrarietate

b. identitate

c. contradicţie

d. subalternare

4. Predicatul logic al propoziţiei „Minciuna are picioare scurte” este:

a. Picioare scurte

b. Are picioare scurte

c. Minciuna are

d. Are picioare

5. Propoziţiile categorice care nu pot fi împreună adevărate, dar pot fi false în acelaşi timp se află în raport de:

a. subalternare

b. subcontrarietate

c. contradicţie

d. contrarietate

6. Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă îl constituie enunţul:

a.

Bradul este verde

b.

Mulţi dintre elevi nu au înţeles lecţia de istorie

c.

Câţiva elevi se înscriu la facultatea de medicină

d.

Există dorinţe care nu se împlinesc

7. În funcție de direcția procesului de inferență, raționamentele pot fi:

a.

mediate și imediate

b.

valide și nevalide

c.

deductive și inductive

d.

tari și slabe

8. Un termen singular este cel care:

a.

are o singură proprietate în extensiune

b.

nu are nici un element în extensiune

c.

este la numărul singular

9. Distribuirea, în logică, înseamnă:

a.

separarea subiectului logic de predicatul logic

b.

termenul luat în totalitatea extensiunii sau sferei sale

c.

raționamentele se împart în valide și nevalide

d.

un termen este considerat în totalitatea intensiunii sau conținutului său

10. Din adevărul unei propoziții particular negative se deduce:

a.

falsitatea unei propoziții particular afirmative în baza raportului de subcontrarietate

b.

nu se poate determina valoarea de adevăr a unei propoziții universal negative

c.

adevărul unei propoziții universal afirmative în baza raportului de contrarietate

d.

adevărul unei propoziții universal negative în baza raportului de subalternare

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Unele acțiuni punitive sunt legitime.

2. Unele discipline școlare nu sunt dificile.

3. Fiecare cuvânt adevărat este important.

4. Calculatoarele nu sunt cărți.

A. Precizaţi formula propoziţiei 4.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subcontrara propoziţiei 1 şi supraalterna

propoziţiei 2.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

 

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 3.

4 puncte

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă unele acțiuni punitive sunt legitime, atunci unele dintre cele legitime sunt acțiuni punitive.

Y: Dacă fiecare cuvânt adevărat este important, atunci toate lucrurile importante sunt cuvinte adevărate. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: iai-4, aai-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

Testele psihometrice au validare științifică”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Minciuna are picioare scurte.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce.

8 puncte

VARIANTA 10

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Termenii „număr par” şi „număr divizibil cu trei” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

2. Termenul masca actorului este, după extensiune:

a. vid

b. singular

c. precis

d. compus

3. Dacă termenului vază i se adaugă proprietatea de porţelan, atunci:

a. Extensiunea termenului creşte

b. Intensiunea termenului creşte

c. Intensiunea termenului scade

d. Intensiunea termenului rămâne neschimbată

4. Predicatul logic al propoziţiei „Niciun muzician nu este afon” este:

a. Nu este afon

b. Afon

c. Muzician

d. Este afon

5. Dacă propoziţia „Toţi peştii sunt animale acvatice” este adevărată, atunci:

a. Subalterna ei este probabilă

b. Subcontrara ei este falsă

c. Contradictoria ei este falsă

d. Contrara ei este adevărată

6. Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă îl constituie enunţul:

a. Unii elevi nu pleacă în excursie

b. Nici un elev nu pleacă în excursie

c. Toţi elevii pleacă în excursie

d. Aproape toţi elevii pleacă în excursie

7. Termenii “număr mai mare ca 2” şi “număr par” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

8. Termenul pădure este, după extensiune:

a. colectiv

b. abstract

c. vid

d. singular

9.

Din falsitatea propoziţiei “Unele pisici sunt negre” se deduce adevărul propoziţiei “Nicio pisică nu este neagră”, în baza raportului de:

a. contrarietate

b. identitate

c. contradicţie

d. subalternare

10. Propoziţia „Puţini oameni sunt imorali” este:

a. Particular negativă

b. Particular afirmativă

c. Universal afirmativă

d. Universal negativă

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Unii tineri nu au multă experiență.

2. Studenții nu au drept de liberă practică.

3. Majoritatea candidaților la examen promovează proba sportivă.

4. Usturoiul conține vitamina C.

A.

Precizaţi formula propoziţiei 1.

2 puncte

B.

Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziţiei 4 şi subcontrara propoziţiei 3.

 

6

puncte

C.

Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

 

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 4.

4 puncte

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă morcovii nu sunt roșii, atunci roșiile nu sunt morcovi. Y: Dacă unii tineri nu sunt handbaliști, atunci unii handbaliști nu sunt tineri. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eio-2, aoo-3.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

Câțiva jucători nu s-au prezentat la meci”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Soldatul este persoana care servește în armată.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce.

8 puncte

VARIANTA 11

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Propoziţiile categorice care nu pot fi împreună nici adevărate, nici false în acelaşi timp se află în raport de:

a. subalternare

b. subcontrarietate

c. contradicţie

d. contrarietate

2. Dacă propoziţia „Tabla este neagră” este falsă, atunci:

a. Propoziţia „Nicio tablă nu este neagră” este adevărată

b. Propoziţia „Nicio tablă nu este neagră” este falsă

c. Propoziţia „Unele table sunt negre” este probabilă

d. Propoziţia „Unele table sunt negre” este falsă

3. Termenii “pasăre” şi “pasăre colibri” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

4. Termenul mocasin este, după intensiune:

a. relativ

b. abstract

c. pozitiv

d. compus

5. Regula care presupune că “definiţia trebuie să fie clară şi precisă” este o cerinţă a:

a. Corectitudinii folosirii paralogismelor

b. Corectitudinii operaţiei de clasificare

c. Corectitudinii operaţiei de definire

d. Validităţii inferenţelor deductive

6. Un exemplu corect de propoziţie universal negativă este:

a. Maşina mea este roşie

b. Tobele sună mai tare ca ceasul

c. Maşina de cusut nu este stricată

d. Universul este neexplorat

7. Din adevărul propoziţiei „Albinele comunică între ele” se deduce falsitatea propoziţiei „Unele albine nu comunică între ele” în baza raportului logic de:

a. subalternare

b. subcontrarietate

c. contradicţie

d. contrarietate

8. Dacă propoziţia „Unii români trăiesc în America” este falsă, atunci:

a. Propoziţia „Unii români nu trăiesc în America” este adevărată

b. Propoziţia „Nici un român nu trăieşte în America” este falsă

c. Propoziţia „Unii români nu trăiesc în America” este probabilă

d. Propoziţia „Toţi românii trăiesc în America” este adevărată

9.

În funcție de corectitudinea logică, inferențele deductive pot fi:

a. Valide și nevalide

b. Tari și slabe

c. Imediate și mediate

d. Converse și obverse

10. Conversa unei propoziții particular afirmative este o propoziție:

a. Particular negativă

b. Particular afirmativă

c. Universal afirmativă

d. Universal negativă

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Orice profesor de biologie a studiat botanica în facultate.

2. Niciun delincvent juvenil nu este irecuperabil.

3. Unele desene animate sunt lipsite de subiect.

4. Unii ingineri nu sunt tineri.

A.

Precizaţi formula propoziţiei 3.

2 puncte

B.

Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei 2 şi subcontrara propoziţiei

3.

6

puncte

C.

Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 2, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 4.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Dacă unii ingineri nu sunt tineri, atunci unii tineri nu sunt ingineri.

Y: Dacă nici un delincvent juvenil nu este irecuperabil, atunci toți delincvenții juvenili sunt recuperabili. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: oao-4, eao-2.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

”Toate glumele bune sunt distractive”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Gramatica este știința vorbirii corecte.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 12

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Termenii “legal” şi “ilegal” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

2. Termenul paralelipiped este, după intensiune:

a. relativ

b. abstract

c. pozitiv

d. compus

3. Regula care presupune că “între clasele obţinute trebuie să existe doar raporturi de opoziţie” este o cerinţă a:

a. Corectitudinii clasificării raporturilor logice

b. Corectitudinii operaţiei de clasificare

c. Corectitudinii operaţiei de definire

d. Corectitudinii clasificării propoziţiilor categorice

4. Un exemplu corect de propoziţie particular negativă este:

a. Diana este silitoare

b. Joia nu este zi liberă

c. Sunt şi oameni care nu ştiu să înoate

d. Cunosc textele Antichităţii

5. Din adevărul propoziţiei „Unii discipoli îşi depăşesc maeştrii” se deduce:

a. Probabilitatea propoziţiei „Toţi discipolii îşi depăşesc maeştrii” în baza raportului de subalternare

b. Falsitatea propoziţiei „Unii discipoli nu îşi depăşesc maestrul” în baza raportului de subcontrarietate

c. Adevărul propoziţiei „Toţi discipolii îşi depăşesc maeştrii” în baza raportului de subalternare

d. Falsitatea propoziţiei „Niciun discipol nu îşi depăşeşte maestrul” în baza raportului de contrarietate

6. Predicatul logic al propoziţiei „Există curse aviatice care nu sunt transatlantice” este:

a. Sunt transatlantice

b. Care nu sunt transatlantice

c. Nu sunt transatlantice

d. Transatlantice

7. Termenii “coleg” şi “prieten” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

8. Termenii contract de vânzare-cumpărare teren, contract de vânzare-cumpărare, contract, document sunt corect ordonaţi:

a. Crescător după intensiune

b. Descrescător după intensiune

c. Descrescător după extensiune

d. Crescător şi după intensiune şi după extensiune

9.

„Regula adecvării definitorului la conţinutul definitului” presupune ca:

a. Definitorul să aibă o extensiune mai mare ca obiectul definit

b. Definitorul să aibă o intensiune mai mare ca obiectul definit

c. Definitorul să aibă aceeaşi extensiune cu definitul

d. Definitorul şi definitul să aibă aceeaşi intensiune, dar extensiuni diferite

10. Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă este:

a. Diana este o bună matematiciană

b. Există printre elevi unii care posedă carnet de conducere auto

c. Audi este o marcă a grupului Volkswagen

d. Limbajul este o structură psihică

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Multe afaceri nu sunt de succes.

2. Toţi delfinii sunt mamifere.

3. Unele plante de munte sunt protejate de lege.

4. Nimeni nu a participat la ședință.

A. Precizaţi formula propoziţiei 1.

B. Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contradictoria propoziţiei 3 şi subalterna

propoziţiei 4.

C. Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 3.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Dacă toți delfinii sunt mamifere, atunci toate mamiferele sunt delfini.

Y: Dacă unele covoare sunt colorate, atunci unele obiecte colorate sunt covoare. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aeo-2, ieo-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

”Unele fructe sunt verzi”.

C. Fie următoarea definiție:

8 puncte

Prietenia este cel mai important lucru din lume.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 13

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Din falsitatea propoziţiei „Unii peşti trăiesc pe uscat” se deduce:

a. Probabilitatea propoziţiei „Toţi peştii trăiesc pe uscat”

b. Falsitatea propoziţiei „Unii peşti nu trăiesc pe uscat”

c. Adevărul propoziţiei „Nici un peşte nu trăieşte pe uscat”

d. Falsitatea propoziţiei „Niciun peşte nu trăieşte pe uscat”

2. Termenul tânăr este din punct de vedere extensional:

a. relativ

b. concret

c. vag

d. unic

3. Termenii “carte” şi “manual de logică” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Contradicţie

c. Ordonare

d. Contrarietate

4. Dacă termenului mazăre i se adaugă proprietatea verde, atunci:

a. Extensiunea termenului scade

b. Intensiunea termenului scade

c. Extensiunea termenului nu se modifică

d. Intensiunea termenului nu se modifică

5. Prin respectarea “regulii criteriului unic” într-o operaţie de clasificare, se obţin:

a. Clase între care există raporturi de concordanţă

b. Clase între care există raporturi de opoziţie

c. Clase între care pe acelaşi nivel obiectele sunt grupate după un singur criteriu

d. Clase între care există asemănări

6. Un exemplu corect de propoziţie universal afirmativă este:

a. Părinţii mei sunt oameni oneşti

b. Există pietre care nu se sparg

a. Unele automobile nu funcţionează

b. Nu există pisici octogenare

7. Din adevărul propoziţiei „Unele întreprinderi sunt falimentare” se deduce în baza raportului de contradicţie:

a. Probabilitatea propoziţiei „Toate întreprinderile sunt falimentare”

b. Falsitatea propoziţiei „Unele întreprinderi nu sunt falimentare”

c. Adevărul propoziţiei „Nicio întreprindere nu este falimentară”

d. Falsitatea propoziţiei „Nicio întreprindere nu este falimentară”

8. Termenul miop este din punct de vedere intensional:

a. negativ

b. abstract

c. compus

d. mediu

9.

Sofismele materiale sunt:

a. Argumente greșite formal în mod intenționat

b. Argumente corecte formal care conțin erori de conținut

c. Argumente greșite în mod neintenționat

d. Argumente corecte material care conțin erori logice

10. Un exemplu corect de termen colectiv este:

a. roi

b. sirenă

c. penar

d. dinam

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Erbivorele nu sunt feline.

2. Unele cărți publicate recent nu sunt interesante. 3. Există pești zburători.

4. Toate obiceiurile politicoase au efecte pozitive.

A.

Precizaţi formula propoziţiei 2.

2 puncte

B.

Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, subalterna propoziţiei 4 şi subcontrara propoziţiei

3.

6

puncte

C.

Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 1 şi 3, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 4.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

10 puncte

4 puncte

X: Daerbivorele nu sunt feline, atunci felinele nu sunt erbivore.

Y: Dacă unele cărți publicate recent nu sunt interesante, atunci unele interesante nu sunt cărți publicate recent. Pornind de la această situație:

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eie-2, aaa-4.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

Există și flori care nu se ofilesc niciodată”. 8 puncte

C. Fie următoarea definiție:

Fierul este un metal.

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 14

Subiectul I (30 puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1. Termenii “eveniment” şi “eveniment istoric” se află în raport de:

a. Încrucişare

b. Identitate

c. Ordonare

d. Contrarietate

2. Într-un silogism de figura I, termenul mediu este:

a. Predicat în premisa majoră

b. Subiect în premisa minoră

c. Subiect în premisa majoră

d. Predicat în ambele premise

3. O definiţie în care definitul este subordonat definitorului este:

a. Prea mare

b. Prea îngustă

c. Prea largă

d. Prea clară și precisă

4. Un exemplu corect de propoziţie particular afirmativă este:

a. Câţiva pomi din livadă nu au rodit

b. Nimeni nu dansează astăzi

c. Câţiva elevi sunt pasionaţi de muzica clasică

d. Matematica se înrudeşte cu muzica

5. Din adevărul propoziţiei SaP se deduce falsitatea propoziţiei SeP în baza raportului de:

a. contradicţie

b. subalternare

c. contrarietate

d. subcontrarietate

6. Termenul ceaşcă de cafea este din punct de vedere intensional:

a. negativ

b. abstract

c. compus

d. precis

7. „Regula omogenităţii”:

a. este o cerinţă a corectitudinii utilizării inferenţelor imediate cu propoziţii categorice

b. este o regulă a definirii corecte

c. este una dintre legile generale ale silogismului

d. este o cerinţă a clasificării corecte

8. Un exemplu corect de propoziţie universal afirmativă este:

a. Fiecare tânăr iubeşte muzica şi sportul

b. Nu toate păsările pleacă în ţările calde

c. Marea Mediterană nu este în nordul Europei

d. Avem şi noi faliţii noştri

9. Din adevărul propoziţiei „Orice număr divizibil cu patru este divizibil şi cu doi” se deduce:

a. Probabilitatea propoziţiei „Unele numere divizibile cu patru sunt divizibile şi cu doi”

b. Falsitatea propoziţiei „Unele numere divizibile cu patru sunt divizibile şi cu doi”

c. Adevărul propoziţiei „Unele numere divizibile cu patru sunt divizibile şi cu doi”

d. splauzibilitatea propoziţiei „Unele numere divizibile cu patru nu sunt divizibile şi cu doi”

10. Termenul frumuseţea operei de artă este, din punct de vedere extensional:

a. vid

b. singular

c. vag

d. precis

Subiectul II (30 puncte) Se dau următoarele propoziţii:

1. Unii înotători sunt profesionişti.

2. Toţi cei emotivi sunt neliniştiți în situații noi.

3. O parte dintre cei trufași nu sunt de încredere.

4. Nici un context anomic nu este benefic societății.

A.

Precizaţi formula propoziţiei 1.

2 puncte

B.

Construiţi, atât în limbaj formal cât şi în limbaj natural, contrara propoziţiei 4 şi contradictoria propoziţiei

1.

6

puncte

C.

Aplicaţi explicit operaţiile de conversiune şi obversiune, pentru a deriva conversa şi obversa corecte ale

fiecăreia dintre propoziţiile 2 şi 4, atât în limbaj formal, cât şi în limbaj natural.

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 4.

E. Doi elevi, X și Y, opinează astfel:

X: Dacă unii înotători nu sunt profesioniști, atunci unii profesioniști nu sunt înotători. Y: Dacă unele manuale școlare sunt auxiliare, atunci unele auxiliare sunt manuale școlare. Pornind de la această situație:

4 puncte

a) Formalizați demersul logic specific celor două argumente.

4 puncte

b) Explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

Subiectul III (30 puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: eae-2, ieo-3.

1. Scrieţi schema de inferenţă corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date şi construiţi,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferenţă.

8 puncte

2. Verificaţi explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care aţi ajuns.

4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să justificați propoziția:

”Niciun sofism nu este valid”.

C. Fie următoarea definiție:

Fotbalul este sportul cu balonul pătrat.

8 puncte

1. Menționați o regulă a corectitudinii în definire pe care o încalcă definiția dată.

2

puncte

2. Enunțați două reguli ale corectitudinii în definire, altele decât regula încălcată la punctul 1. și

construiți, pentru fiecare în parte, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 15

SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1.

Predicatul logic al propoziției „Unii elevi sunt buni jucători de șah” este:

a.

sunt buni jucători de șah

b.

buni jucători de șah

c.

sunt

d.

jucători de șah

2.

În funcție de numărul premiselor din care se obține concluzia, raționamentele pot fi:

a.

valide și nevalide

b.

nedeductive și inductive

c.

mediate și imediate

d.

inductive și mediate

3.

Extensiunea unui termen se referă la:

a.

totalitatea obiectelor la care se referă acel termen

b.

proprietățile obiectelor pe care termenul respectiv le desemnează

c.

cuvântul care exprimă termenul

d.

totalitatea literelor din care este alcătuit termenul

4.

Componentele oricărei clasificări sunt:

a.

definitul, clasele și criteriul clasificării

b.

clasele, definitorul și criteriul clasificării

c.

clasele, elementele și criteriul clasificării

d.

criteriul, elementele și relația de clasificare

5.

Termenii pădure și codru se afla în raport de:

a.

contradicție

b.

contrarietate

c.

identitate

d.

încrucișare

6.

Reprezintă o propoziție particulară negativă:

a.

Nimeni nu merge la munte acum.

b.

Orice ființă are dreptul la viață.

c.

Există cel puțin un elev care a promovat examenul.

d.

Unele persoane nu participă la ședință.

7.

Dacă termenului pădure i se adaugă proprietatea de mesteceni, atunci:

a.

extensiunea termenului rămâne neschimbată

b.

extensiunea termenului crește

c.

extensiunea termenului scade

d.

intensiunea termenului scade

8.

Termenul făt-frumos cu părul de aur este, după extensiune:

a.

vid

b.

nevid

c.

negativ

d.

abstract

a. contradicție

b. contrarietate

c. ordonare

d. încrucișare

10. Propoziția „Nicio ploaie de vară nu este rece” este:

a. universală afirmativă

b. universală negativă

c. particulară afirmativă

d. particulară negativă

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte) Se dau următoarele propoziții:

1. Unii sportivi au fost premiați.

2. Unele podoabe nu sunt plăcute vederii.

3. Nicio persoană indolentă nu este apreciată pozitiv.

4. Toate procesele superioare sunt intelective.

A. Precizați formula propoziției 4.

B. Construiți, atât în limbaj formal cât și în limbaj natural, subcontrara propoziției 1 și supraalterna

propoziției 2.

C. Aplicați explicit operațiile de conversiune și obversiune, pentru a deriva conversa și obversa corecte ale

fiecăreia dintre propozițiile 1 si 4, atât în limbaj formal, cât si în limbaj natural.

2 puncte

6 puncte

 

10 puncte

D. Reprezentați prin metoda diagramelor Euler propoziția categorică 3.

4 puncte

E. Doi elevi, X si Y, opinează astfel:

X: Dacă unii elevi nu sunt premianți, atunci unii premianți nu sunt elevi.

Y: Dacă toate procesele superioare sunt intelective, atunci toate procesele intelective sunt superioare. Pornind de la această situație:

a) formalizați demersul logic specific celor două raționamente;

4 puncte

b) explicați corectitudinea logică a raționamentelor formalizate.

4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

A. Fie următoarele două moduri silogistice: aii-3, aeo-4.

1. Scrieți schema de inferență corespunzătoare fiecăruia dintre cele două moduri silogistice date si construiți,

în limbaj natural, un silogism care să corespundă uneia dintre cele două scheme de inferență.

8 puncte

2. Verificați explicit, prin metoda diagramelor Venn, validitatea oricăruia dintre cele două moduri silogistice

date, precizând totodată decizia la care ați ajuns. 4 puncte

B. Construiți, atât în limbaj formal cât si în limbaj natural, un argument valid cu două premise, prin care să

justificați propoziția “Unele fapte intenționate sunt ilicite.

8 puncte

C.

Fie următoarea definiție:

Disimularea este modul de a fi al cuiva care disimulează.

 

1.

Menționați o regulă de corectitudine pe care o încalcă definiția dată.

2 puncte

2. Enunțați două reguli de corectitudine a definirii, diferite de regula de la punctul 1. și construiți, pentru fiecare dintre acestea, câte o definiție care să le încalce. 8 puncte

VARIANTA 16

VARIANTA 16

SUBIECTUL I (30 de puncte) Scrieți pe foaia de examen litera corespunzătoare răspunsului corect, pentru fiecare dintre enunțurile de mai jos. Este corectă o singură variantă de răspuns.

1.

Propoziția Acest elev nu face parte din trupa de teatru” este:

a.

universal afirmativă

b.

universal negativă

c.

particular afirmativă

d.

particular negativă

2.

În funcție de corectitudinea logică, inferențele nedeductive pot fi:

a.

valide și nevalide

b.

inducții și analogii

c.

mediate și imediate

d.

tari și slabe

3.

Componenta ontologică unui termen se referă la:

a.

cuvintele prin care este exprimată noțiunea

b.

proprietățile obiectelor pe care termenul respectiv le desemnează

c.

noțiunea ce constituie termenul

d.

obiectele desemnate de termen

4.

Componentele oricărei definiții sunt:

a.

definitul, clasele și criteriul clasificării

b.

clasele, definitorul și criteriul definirii

c.

clasele, elementele și criteriul clasificării

d.

definitul, definitorul și relația de definire

5.

Termenii pădure și copac se afla în raport de:

a.

contradicție

b.

contrarietate

c.

identitate

d.

încrucișare

6.

Reprezintă o propoziție universal negativă:

a.

Ursul polar nu are blana albă.

b.

Fiecare a înțeles.

c.

Unii studenți nu au participat la seminar.

d.

Unele caiete sunt colorate.

7.

Dacă termenului mașină de cusut i se ia proprietatea de cusut, atunci:

a.

intensiunea termenului rămâne neschimbată

b.

extensiunea termenului scade

c.

extensiunea termenului rămâne neschimbată

d.

intensiunea termenului scade

8.

Termenul bruschețe este, după intensiune:

a.

vid, general, simplu

b.

nevid, general, precis

c.

abstract, simplu, pozitiv

9. Termenii ”disciplină școlarăși ”logică și argumentare” sunt în raport de:

a. contradicție

b. contrarietate

c. ordonare