Academia de Studii Economice București

Facultatea de Management

Managementul
proiectelor inovaționale

Student: Mirza Beniamin

Profesor: Cicea Claudiu Constantin

1
2
1. Prezentarea societatii
Planificam sa infiintam o intreprindere cu forma organizatorico-juridica
de Societate cu Raspundere Limitata. Intreprinderea nou-formata se va numi SRL
,,Pomo d’oro”. Societatea va fi constituita din 3 asociati.
Am decis ca forma organizatorico-juridica sa fie SRL deoarece aceasta are o
serie de avantaje fata de alte intreprinderi, si anume:

• Reprezinta o optiune buna de a mentine patrimoniul si terenurile agricole

impreuna;
• SRL este forma organizatorico-juridica cea mai potrivita pentru un numar
limitat de fondatori care manifesta capacitati profesionale de lucru in
echipa si inctredere mutuala;

• Fondatorii poarta responsabilitate limitata;

• In conditiile cind lipseste organul participativ de conducere, managerul

(administratorul) are atributii decizionale exclusive, asigurindu-se astfel
operativitatea decizionarii s.a.
Pe linga avantajele pe care le are aceasta forma de intreprindere, mai exista si
citeva dezavantaje:

• Modalitatea dificila de instrainare a cotei de participare;


• La un numar mare de fondatori apare problema administrarii eficiente si
luarea deciziilor in activitatea societatii.
Avind in vedere faptul ca suntem doar 3 fondatori care planificam sa cream
aceasta intreprindere, ultimul dezavantaj al formei organizatorico-juridice alese se
neutralizeaza.
Profitul (sau pierderile) sint divizate de catre asociati in conformitate cu
contractul de constituire, independent de marimea cotei de participatie investita si
de aportul adus de catre fiecare asociat. La dorinta noastra, profitul capatat poate fi
investit cu scopul de a extinde businessul sau de a fi distribuit in numerar.
Fiecare membru fondator al SRL are dreptul de vot la Adunarea Generala, iar
numarul voturilor fiecarui membru depinde de marimea cotei lui in capitalul statutar.

3
 Daca un membru va lua decizia sa iasa din SRL, cota din capitalul social
(adeverinta cotei de participare) poate fi vinduta societatii, membrilor ei, iar daca
acestia nu-l cumpara, asociatul il vinde unei a treia personae; in cazul de deces al
asociatului, sau de reorganizare (lichidare) a asociatului cu calitate de persoana
juridica, certificatul cotei de participare trece prin mostenire la succesorul de
drepturi.

2. Analiza pietei de desfacere

A produce ceva nu mai este demult o problema. Important este sa vinzi ceea ce
ai produs. Ca si orice intreprindere, urmarim vinzarea produselor noastre si suntem
preocupati de realizarea unui volum cit mai mare de vinzari. Suntem preocupati de
calitatea produselor si de modul in care cumparatorii le vor aprecia, de pretul la care
vom reusi sa le vindem, de schimbarile care se petrec pe piata.
Astfel am planificat sa realizam urmatoarele activitati referitoare la marketing:

• Prospectarea riguroasa a pietii, finalizata cu identificarea precisa a unei nişe

pe piata;

• Cooperarea cu departamentul de productie pentru conceperea produsului si
planificarea productiei pe baza preferintelor cumparatorilor si in raport cu
estimarea volumului vinzarilor;

• Pregatirea pietii pentru acceptarea produsului, lansarea lui pe piata si
mentinerea atentiei cumparatorilor asupra produsului respectiv;

• Stabilirea canalelor de distributie optima, a formelor de livrare si a punctelor
sau a centrlor de vinzare, in asa fel incit cumparatorul sa poata gasi cu effort
minim produsul, la locul si la momentul potrivit;

• Urmarirea comportarii produsului pe parcursul utilizarii de catre consumator;

• Asocierea vinzarii produselor cu servicii oferite consumatorului, in asa fel
incit gradul de satisfactie, siguranta si de incredere a acestuia in seriozitatea
firmei sa creasca;


4
 • Promovarea de masuri si actiuni vizind protectia mediului, protectia
consumatorului, imbunatatirea standardelor de viata.

Canalele de distributie si centrele de vinzare trebuie sa asigure atit accesul cit

mai facil al cumparatorului la produs, cit si un efort minim din partea acestuia pentru
a intra in posesia produsului.
Structura pieţii de fructe şi legume în Moldova include următoarele canale de
distribuţie: pieţe în aer liber, pieţe angro, vînzări tradiţionale cu amănuntul,
supermarket-uri moderne cu amănuntul, chioşcuri mici, HoReCa (Hoteluri,
restaurante, cafenele) şi vînzări directe de la producători.
Moldova este în proces de a a-şi ajusta procedurile de inspecţie şi export în
concordanţă cu cerinţele UE de calitate pentru fructe şi legume proaspete, care a
intrat în vigoare începînd cu anul 2012.
Adiţional la oportunităţile de export, producătorii moldoveni de produse de
valoare înaltă dispun de un potenţial vast de a-şi spori în ansamblu profitabilitatea
prin extinderea produceri fructelor şi legumelor proaspete şi prelucrate. Pentru a
realiza acest obiectiv, este nevoie de a spori productivitatea, calitatea, uniformitatea
şi de a prelungi sezonul de producere.

Sunt importante cerintele fata de sigurangata alimentara pentru toate culturile,

intrucat aceasta contribuie la sporirea consumului intern si pozitionarea mai buna a
culturilor pentru a selecta pietele de export.

Fragmentarea comunităţii producătorilor trebuie să fie depăşită cu

consolidarea culturilor şi introducerea soiurilor noi pentru a satisface mai bine
necesităţile comercianţilor cu amănuntul. Cerinţele pentru o penetrare mai bună în
canalele de distribuţie a supermarket-urilor includ: volume constante, aparenţă
vizuală a produsului şi conformitate, frecvenţa livrării (asigurată de un mai bun
management a reţelelor de refrigerare), ambalare, etichetare, certificare şi facturare
fiscală corespunzătoare.

5
 Moldovenii care trăiesc în zonele urbane cumpără produse proaspete din
pieţele în aer liber cu amănuntul, vânzători de stradă şi cantităţi foarte mici din
supermarket-uri. În zonele rurale, producerea /auto consumul rămâne a fi un mod
dominant. În aceste comunităţi rurale, puterea de cumpărare limitată, parcelarea
terenurilor şi implicarea activă a tuturor în activităţile agricole, sunt factori ce
contribuie la faptul de ce oamenii sunt implicaţi în cultivarea produselor proaspete
de care sunt capabili, prelungind costurile în acest proces.
Mai mult de 90% din producere este destinată pentru export. Ţările CSI rămîn
pentru Moldova cea mai mare piaţă de desfacere pentru fructele şi legumele
prelucrate constituind 70% în total, inclusiv Rusia (38%) şi Ucraina (9%). Alte 30%
din exporturi
sunt destinate altor ţări Europene, în marea majoritatea acestea constituie produse
semifinite.
In 2010, rosiile au fost principalele legume exportate (32% din totalul de
exporturi de legume).
Ţările principale de import pentru aceasta cultura în 2010 au fost: Turcia (83%),
Siria (12%), Spania şi Macedonia (2% fiecare) . Deci una din tendintele noastre este
de a produce tomate in scopul sporirii consumului intern. (De ce sa cumparam
tomate daca le putem produce singuri?)
Majoritatea distribuţiei produselor proaspete în Moldova încă se realizează prin
intermediul pieţelor tradiţionale, cum ar fi pieţele în aer liber (cu amănuntul şi

6
angro), precum şi chioşcuri mici şi cadouri de la familie şi prietenii din sat. Sectorul
supermarket-urilor este încă mic, dar cîştigă constant cota pe piaţă, în special în
zonele urbane. În comunităţile rurale agricole, orice modificare ce deviază de la
pieţele de desfacere tradiţionale este extrem de lentă şi aproape inexistentă. În 2010,
existau peste 100 supermarket-uri ce concurau între ele într-o ţară de 3.6 milioane
de locuitori. Din diferite estimări ale distribuitorilor, se presupune că 10-20% din
populaţie procură cel puţin o parte din tomatele din supermarket-uri.
Pe linga comercializarea produselor in stare proaspata vom analiza idea despre
industrializare, conservare a produselor pe care le-am cultivat, limitînd necesitatea
de cheltuieli. Producerea de tomate în Moldova, în mare măsură, consistă din tomate
cultivate în cîmp deschis şi recoltate din Iunie pînă în Septembrie/Octombrie. Aceste
rosii sunt consumate local, comercializate procesatorilor, cît şi exportate.
În plus, în perioada iunie - octombrie, cînd este perioada de vîrf a producătorilor
locali, o piaţă angro temporară se stabileşte în apropierea Pieţei Centrale din
Chişinău ce funcţionează de la orele 20.00 pînă la ora 6 dimineaţa cu 60 de
platforme de încărcare pentru camioane şi alte câteva spaţii în apropiere. Aici,
producătorii agricoli (aproximativ 50-60% din cei prezenţi), cît şi comercianţii,
comercializează produsele locale din microbuse şi automobile. La ora 6 dimineaţa,
locul de încărcare trebuie să fie eliberat, deoarece acest spaţiu este destinat pentru
autobuzele de rută din afara oraşului. Din acest considerent, daca se va reusi
comercializarea totala a produselor, ne vom transfera la piaţa angro „de Sub Pod”.
Nu ar fi o problema pretul, intrucit suntem increzuti ca cererea la produsul nostru va
fi inalta, deoarece rosiile cultivate de noi au calitati gustative inalte, precum si un
aspect atragator.
În Chişinău, există citeva pieţe permanente de produse alimentare cu amănuntul
în aer liber amplasate în diferite sectoare ale oraşului, cea mai mare fiind Piaţa
Centrală în zona centrală a oraşului. Aceste pieţe în aer liber sunt situate acolo,
deoarece majoritatea oamenilor cumpără produsele oferite.
În raioane (regiuni), pieţele regionale în aer liber sunt în deplină funcţionare.
În fiecare centru raional există cel puţin o piaţă funcţională cu amănuntul (în aer
liber). În total, există peste 100 de pieţe cu amănuntul în aer liber răspîndite în
întreaga ţară.

Piaţa Centrală din Chişinău este cea mai ieftenă piaţă din ţară. Acest lucru
se datorează faptului că piaţa este mare şi vînzătorii concurează mai mult unii cu
alţii. Din moment ce ei au cel mai mare trafic de pietoni, comercianţii cu amănuntul
pot face mai mulţi bani din volumul comercializat decît în alte pieţe.

7
 Preţurile în Bălţi pot fi mai mult sau mai puţin costisitoare. În unele cazuri,
preţurile sunt mai mari ca urmare a faptului că există o concurenţă mai mică în
comparaţie cu concurenţa dintre vînzătorii din Chişinău.
Similar ca la Bălţi, dar nu aşa de mare, şi în Cahul există o piaţă cu amănuntul,
dar nu şi o piaţă angro. Piaţa din Cahul vinde toate tipurile de produse de consum pe
tot parcursul anului. În afara sezonului produsele provin din piaţa angro din
Chişinău, dar în timpul sezonului acestea provin din sursele locale. Comercianţii din
Chişinău aprovizionează piaţa de acolo şi fac comerţ cu România deoarece or. Cahul
este situat aproape de frontieră.
Din cauza obstacolelor vamale şi intereselor politico-economice, comerţul de
produse între Transnistria şi restul Moldovei este dificil. Cu toate acestea, există
unele locuri şi perioade de timp cînd microbuzele pot trece vama contra unor plăţi
neoficiale.

Supermarketuri. Deşi un factor mic, dar în creştere pe piaţa produselor

proaspete, supermarket-urile moderne se confruntă cu o concurenţă rigidă între ele.
Unele din cele mai importante reţele de supermarketuri în Moldova sunt: Fourchette,
Green Hills, N1, Fidesco, Metro Cash & Carry, IMC Market, Piatiorochka,
Unimarket Discounter şi Linella. În general, preţurile în supermarketuri sunt
constant mai înalte decît pe pieţele tradiţionale.

Exportul

Rosiile sunt ecologice, dar nu-si prea gasesc loc pe pietele de la noi, din
simplul motiv ca producatorii de tomate au sporit la numar si concurenta este
respectiv mare. Britanicii, insa, ar accepta sa le vanda la ei in tara. Aceasta se
datoreaza calitatilor gustative inalte ale soiului ,,Persei” pe care urmarim sa-l
cultivam.

8
 Potrivit datelor statistice în anul 2008 volumul total de export la roşii a înregistrat
o creştere de 27% şi a alcătuit 4,6 mii tone în valoare de circa 1,8 milioane dolari
USD. Balanţa comercială pentru roşii în anul 2008 a fost nefavorabilă, volumul
total de export fiind depăşit de 3,5 ori de către volumul de import, iar deficitul
comercial a înregistrat suma de 8,2 milioane dolari USD.
Unicele ţări de export pentru roşiile din Moldova au fost Belarusi şi Rusia, unde
a fost exportat un volum de 3,8 mii tone în valoare de 1,4 milioane dolari SUA şi
corespunzător 771 tone în valoare de 0,3 milioane dolari SUA. Preţul mediu de
export al roşiilor a constituit 390 USD/t. Importul de roşii de către Moldova este în
creştere cu 51% comparativ cu anul trecut şi a atins un volum total de 16,5 mii tone,
valoarea constituind 9,9 milioane dolari SUA.
Sursele majore de import la roşii sunt Turcia (15051 tone), Siria (1366 tone),
România (45 tone) precum şi Olanda, Italia, Iordania, Liban de unde se importă roşiile
extra sezon. Preţul de import al roşiilor a variat între 600 USD/t (Turcia, Siria) şi 1800
USD/t (Olanda). Din România au fost importate roşii la un preţ mediu de 1520 USD/t.

9
 Clientii:
Analizind piata am decis ca vom comercializa fructele pentru consum in stare
proaspata (cca 70%) si la fabrica de procesare (cca 30%), direct sau prin intermediul
distribuitorilor. Ca tari destinate pentru export vedem: Belarusi, Rusia, Ucraina si
Marea Britanie. Acesta nu este sirul deplin de tari, mentionam ca avantajele
calitative ale produsului nostru vor spori cererea la acesta si in alte tari. Pe plan
intern, planificam sa realizam o parte din productie la Piata Centrala din Chisinau,
precum si in Balti. In Republica Moldova exista mai multe fabrici de procesare, unde
vom comercializa productia destinata industrializarii :

• Fabrica de conserve, Glodeni (conserve de legume si fructe; sucuri; pasta

de rosii);
• Deservire – Orhei, s. Lucaseuca (conserve din legume);

• Chiriac Tudor (conserve din legume, fructe, producerea sucurilor);

• Tolcaciov Boris (colectarea productiei agricole, vinzarea angro a
produselor agricole, productie conservata);
• Tehagroleasing (vinzare angro a produselor alimentare, conserve, produse
agricole);
• Suvoroff (producere: paste de rosii, ketchup, sucuri, bauturi alcoolice);

• Orhei – Vit (conserve din fructe, legume, sos de rosii);

Deciziile privind plasarea produsului trebuie sa echilibreze necesitatea ca

accesul cumparatorilor la produs sa fie cit mai facil, cu necesitatea reducerii
cheltuielilor de transport si de desfacere ale firmei. Produsul trebuie sa ajunga la
client la momentul si in locul potrivit, iar locul cel mai bun (vizibil, accesibil) si
momentul cel mai potrivit trebuie anticipate cu cit mai mare precizie.
Cumparatorul trebuie sa afle ca produsul exista, sa fie informat in legatura cu
avantajele pe care produsul le ofera si sa fie convins in calitatea produsului. Pentru
aceasta vom efectua urmatoarele masuri pentru promovarea vinzarilor:

• Tiparirea si distribuirea brosurilor, afiselor care sa contina informatii despre

produs;

• Publicarea unor articole in ziarele locale si in revistele de specialitate;


10
 • Utilizarea media (radio, TV, Internet) pentru transmiterea reclamelor in locuri
intens circulate sau pe autobuze sip e masini, tiparirea siglei firmei sau unor
anunturi promotionale pe programul unor evenimente, publicarea anunturilor in
presa.

3. Prezentarea proiectului inovațional

Cultivarea tomatelor este o activitate foarte profitabila. Rosiile se cultiva pentru
fructele care sunt utilizate in alimentatie, in stare proaspata, preparata, sub forma
deshidratata, de conserve, paste, sosuri, bulioane, sucuri etc. Tomatele au un rol
important in alimentatie. Cultivarea tomatelor este considerata o ramura de
perspectiva a legumicul-turii. In prezent, se con-stata o tendinta pozitiva de
dezvoltare a produ-cerii legumelor prin marirea constanta a suprafetelor, interesul
deosebit al fermierilor in practicarea businessului dat, termenul mic de recuperare
a investitiilor si sprijinul oferit de Guvern prin subventiile acordate la compensarea
unei parti din investitii.
Rosiile sunt legumele principale cultivate in camp deschis (80 mii tone).
Cultivarea tomatelor are o importanta economica si alimentara mare. Producerea
tomatelor are urmatoarele avantaje:
• Tomatele se intrebuinteaza pe larg in alimentatia oamenilor in stare proaspata,
datorita calitatilor gustative si valorii alimentare;
• Procesarea in industria alimentara a peste 125 feluri de produse;

• Tomatele au un continut bogat de substante nutritive;

• Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si substante
pectice, care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia animalelor;
• Este o cultura ce permite de a obtine profituri mari si utilizarea eficienta a
factorilor de productie;
• Se poate cultiva prin semanat si plantarea rasadului atit in sere, cit si in cimp
deschis;
• Cerere sporita pe piata locala si pe pietile straine a productiei de tomate in
special in stare proaspata pe tot parcursul anului;
• Sortimentul larg ce permite obtinerea recoltelor inalte si esalonarea productiei
pe tot parcursul anului;
11
 • Producerea tomatelor este una din cele mai profitabile ramuri din agricultura.

La producerea tomatelor semitimpurii prin rasad, consumurile de productie

sint mai mari in comparatie cu tehnologia cultivarii tomatelor semanate direct in
cimp , insa pretul de comercializare a productiei este mai avantajos si acest fapt
determina un profit mai mare. Totodata, implementarea tehnologiei intensive de
cultivare a tomatelor prin rasad permite de a obtine rezultate economice mai scontate
in comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare a tomatelor.
Soiul de tomate a fost ales in functie de destinatia productiei. Deoarece
planificam comercializarea tomatelor, in principal, in stare proaspata , ne-am
orientat sa alegem un soi de o anumita marime si forma, cu gust si culoare deosebita,
oarecare fermitate a pulpei in functie de preferinta viitorilor consumatori. Astfel,
am decis sa cultivam soiul ,,Persei” creat la I.C.S.A. Tiraspol. Tipul de crestere a
plantei este determinat. Inflorescenta este simpla cu 3-5 fructe. Grupa de maturitate
a acestui soi de tomate este semitimpurie. Perioada ( rasarirea in masa-coacerea)
110-115 zile. Soiul ,,Persei” are o productivitate inalta: 70-80 t/ha. Fructul este
oval-latit (indicele 0,8), rosu-deschis, cu masa de 130-180 g. Calitatile gustative ale
fructului sunt foarte inalte. Selectind soiul pe care urmeaza sa-l cultivam, am atras
atentia si la partea din productie care este destinata
prelucrarii industriale. In acest sens, trebuia sa alegem un soi care sa aiba un
continut in substanta uscata destul de ridicat, sa aiba o oarecare rezistenta la
fierbere, un continut redus in pielite si seminte. Soiul ,,Persei” corespunde si acestor
cerinte. Continutul de substante uscate in fruct este de 5,0-5,4 %, zaharuri 2,8-3,0%,
acid ascorbic 19-20 mg%, aciditatea 0,5%. Soiul ,,Persei” poate fi cultivat direct in
cimp. Este rezistent la VMT, alternarioza si fuzarioza. Fructele sunt rezistente la
transportare, destinate pentru consum in stare proaspata, la export si prelucrare
industriala.
Pentru realizarea activitatii planificate avem nevoie de o finantare aditionala
in suma de 10 mii USD, pe care speram sa o obtinem pe baza proiectului IFAD II
(Programul de Revitalizare a Agriculturii). Acesta presupune contribuirea prin
actiune participativa la realizarea planurilor de dezvoltare strategica a localitatilor si
anume in domeniul agricol. Programul prevede acordarea imprumuturilor
preferentiate in valoare de pina la 200 mii USD pe un termen de pina la 15 ani. 20%-
30% din valoarea imprumuturilor acordate constituie grant nerambursabil
conditionat. Activitati economice eligibile pentru program sunt: producerea,
colectarea, prelucrarea, ambalarea, depozitarea produselor agricole, prestarea
serviciilor specializate in agricultura si alte activitati economice (cu profil agricol)
din spatiul rural.

12
 Clientii:
Analizand piata am decis ca vom comercializa fructele pentru consum in stare
proaspata (cca 70%) si la fabrica de procesare (cca 30%), direct sau prin intermediul
distribuitorilor. Ca tari destinate pentru export vedem: Belarusi, Rusia, Ucraina si
Marea Britanie. Acesta nu este sirul deplin de tari, mentionam ca avantajele
calitative ale produsului nostru vor spori cererea la acesta si in alte tari. Pe plan
intern, planificam sa realizam o parte din productie la Piata Centrala din Chisinau,
precum si in Balti. In Republica Moldova exista mai multe fabrici de procesare, unde
vom comercializa productia destinata industrializarii :

• Fabrica de conserve, Glodeni (conserve de legume si fructe; sucuri; pasta

de rosii);
• Deservire – Orhei, s. Lucaseuca (conserve din legume);

• Chiriac Tudor (conserve din legume, fructe, producerea sucurilor);

• Tolcaciov Boris (colectarea productiei agricole, vinzarea angro a
produselor agricole, productie conservata);
• Tehagroleasing (vinzare angro a produselor alimentare, conserve, produse
agricole);
• Suvoroff (producere: paste de rosii, ketchup, sucuri, bauturi alcoolice);

• Orhei – Vit (conserve din fructe, legume, sos de rosii);

Deciziile privind plasarea produsului trebuie sa echilibreze necesitatea ca

accesul cumparatorilor la produs sa fie cit mai facil, cu necesitatea reducerii
cheltuielilor de transport si de desfacere ale firmei. Produsul trebuie sa ajunga la
client la momentul si in locul potrivit, iar locul cel mai bun (vizibil, accesibil) si
momentul cel mai potrivit trebuie anticipate cu cit mai mare precizie.
Cumparatorul trebuie sa afle ca produsul exista, sa fie informat in legatura cu
avantajele pe care produsul le ofera si sa fie convins in calitatea produsului. Pentru
aceasta vom efectua urmatoarele masuri pentru promovarea vinzarilor:

• Tiparirea si distribuirea brosurilor, afiselor care sa contina informatii despre

produs;

• Publicarea unor articole in ziarele locale si in revistele de specialitate;


13
• Utilizarea media (radio, TV, Internet) pentru transmiterea reclamelor in locuri
intens circulate sau pe autobuze sip e masini, tiparirea siglei firmei sau unor
anunturi promotionale pe programul unor evenimente, publicarea anunturilor in
presa.

Concurenta la cultivarea tomatelor, mai bine zis la comercializarea acestora,

este destul de ridicata, intrucit exista multi producatori de rosii, fiecare incercind
sa-si ocupe locul sau pe piata. Analiza concurentiala este foarte importanta, anume
prin necesitatea de a cunoaste punctele slabe si puternice ale concurentului si in
baza acestora de stabilit oportunitatile, perspectivele si dezavantajele, neajunsurile
proprii cu scopul de a le exclude ulterior. De asemenea, analiza concurentiala este
necesara la stabilirea pretului de comercializare.
Din aceste considerente am hotarit ca cea mai mare parte a productiei noastre
sa fie destinata exportului, frabricilor de procesare sau comercializarii prin
intermediul distribuitorilor si in ultimul rind realizarea productiei pe Piata
Centrala, in supermarcheturi, deoarece de cele mai multe ori anume in aceste
locuri concurenta este relative mai ridicata.
Per ansamblu, am putea spune ca producatorii de tomate, in cea mai mare parte
le cultiva in sere. Acestea sunt de obicei gospodarii taranesti, intreprinderi
individuale sau SRL-uri. Punctele puternice ale acestora fata de intreprinderea
noastra sunt aptitudinile si cunostintele pe care le-au achizitionat deja pe
parcursul activitatii, pe cind noi suntem la un inceput de cale si urmeaza inca
sa ne manifestam. De asemenea, un plus al lor reprezinta locurile pe piata
detinute deja, contractele incheiate cu alte intreprinderi, cunoasterea cailor de
realizare a productiei. O latura negativa a producatorilor de tomate este faptul
ca nu intotdeauna inteleg importanta calitatii produsului, deoarece
consumatorii, dupa parerea noastra apreciaza asta in primul rind. Din aceasta
rezulta latura noastra pozitiva in comparatie cu alti producatori. Noi planificam
sa cultivam tomatele prin intermediul tehnologiilor moderne, cu pastrarea la
maxim a calitatilor gustative caracteristice soiului ,,Persei”.

4. Alegerea amplasamentului
Locul in care este posibila amplasarea culturii de rosii va fi in judetul:
- Buzau (A)
- Ialomita (B)
- Prahova (C)

14
 - Dambovita (D)
- Teleorman (E)
- Localitati Distanta Localitati Distanta
(KM) (KM)
A-B 96 B-D 239
A–C 79 B-E 240
A–D 137 C–D 67
A–E 228 C–E 195
B-C 142 D–E 129

Totusi judetul ales pentru amplasarea culturii de rosii va fi Buzau.

Motivul pentru care a fost ales acest judet se datoreaza pamantului fertil si
bogat in minerale ce va ajuta la producerea unor culturi de inalta calitate cu gust
dulceag.
Avantajele alegerii acestui judet sunt urmatoarele:
- Detine distanta cea mai mica pana la centrul principal de vanzare (Bucuresti)
- Soluri fertile si bogate in minerale ce vor ajuta la producerea unor rosii
gustoase
- Mana de lucru ieftina
- Amplasarea centrului de cercetare agricol in orasul Buzau, lucru ce poate
ajuta la dezvoltarea unei culturi sanatoase prin oferirea sfaturilor acestor
experti
- Achizitionarea semintelor si a pesticidelor la un pret nimim se poate face de
asemnea de la Centrul de Cercetare Agricol
- Panza de freatica se afla la o distanta de aproximativ 17 m, asadar aceasta
distanta va permite udarea plantelor si astfel se vor minimaliza cheltuielile
de productie

15
 Pentru a face o generalizare asupra afacerii noastre, in scopul determinarii
avantajelor si dezavantajelor, oportunitatilor si riscurilor am efectuat analiza SWOT.
Aceasta a contribuit la identificarea rapida si cit mai reala a factorilor care pot
favoriza succesul si, respectiv, factorii care pot impiedica obtinerea rezultatului
dorit, prin urmare, cautarea metodelor de transformare a punctelor ,,slabe” in puncte
,,tari” si amenintarile in oportunitati.

5. Eșalonarea etapelor unui proiect

Activitatea intreprinderii SRL ,,Pomo d’oro” este orientata explicit conform
principiului rationalitatii sau eficientei: maximizarea efectelor utile
(rezultatelor) prin minimizarea eforturilor (cheltuielilor). Cultivarea tomatelor
semitimpurii prin rasad, prin intermediul tehnologiei moderne, permite
producatorilor agricoli obtinerea rezultatelor economice mai scontate in
comparatie cu tehnologia obisnuita de cultivare. Consumurile sunt relative mai
mari, insa si pretul de comercializare este mai avantajos, prin urmare profitul
obtinut va fi mai inalt.
Organizarea procesului de producere presupune elaborarea si
implementarea unor strategii de dezvoltare, selectarea persoanelor potrivite
pentru ocuparea diferitor functii sau pozitii, dezvoltarea continua a
competentelor si fortei competitive a fiecarui angajat, dar si a intreprinderii.

16
 In ceea ce priveste strategiile elaborate pentru activitatea noastra, acestea
prognozeaza indeplinirea scopului principal precum si a obiectivelor secundare
propuse initial, totodata ele corespund legislatiei in vigoare si nu incalca drepturile
altor intreprinderi.
O modalitate de obtinere a unui profit sporit este aplicarea tehnologiilor moderne
de cultivare. Desi consumurile vor fi relative mai mari comparativ cu cele care ar
avea loc la cultivarea prin metode obisnuite, calea alesa de noi ne va permite sa
comercializam productia la un prêt mai ridicat si, respective sa obtinem un rezultat
mai bun.
Dupa cum am mentionat, consumurile de productie sunt mai mari in acest caz si
pentru a asigura o eficacitate inalta a culturii, e necesara reducerea substantial a
consumurilor prin:
Folosirea soiurilor de tomate cu o productivitate si calitate inalta, rezistenta
la boli si daunatori, ce diminueaza numarul de tratamente chimice
costisitoare;

Selectarea rasadurilor calitative pentru plantare;

Respectarea asolamentelor si aplicarea erbicidelor care reduc lucrarile de

ingrijire la minimum;

Plantarea mecanizata a rasadurilor;

Aplicarea dozelor optimal de ingrasaminte organice si minerale, strict in

functie de cerintele plantelor si fertilitatea solului;

O buna organizare a procesului tehnologic si a valorificarii eficiente a

productiei cu preturi de desfacere mai ridicate;
Pentru dezvoltarea durabila a industriei de conserve la gospodariile specializate
in producerea tomatelor, trebuie sa se implementeze recoltarea mecanizata a
productiei, care reduc consumurile la aceasta operatiune de 5-6 ori si perioada
recoltarii.
La respectarea tuturor operatiilor tehnologice la cultivarea tomatelor
semitimpurii, vom putea obtine pina la 80 t/ha in cazul folosirii tehnologiei intensive.

17
6. Planul financiar

La respectarea tuturor operatiilor tehnologice de cultivare a tomatelor prin rasad

in cimp deschis, putem obtine pina la 80 t/ha de tomate semitimpurii in cazul
aplicarii tehnologiei intensive( consumurile totale constituind cca 154,4 mii lei/ha).

Structura consumurilor totale de productie la cultivarea tomatelor prin rasad in

cimp deschis prin tehnologia intensiva vor constitui: costul mijloacelor de productie
≈ 46%, servicii mecanizate ≈ 21%, operatii manuale ≈ 19%, alte cheltuieli ≈ 14%.

Precum am mai mentionat, metoda intensiva de cultivare necesita consumuri mai

mari, insa rezultatul obtinut merita aceste cheltuieli. In continuare prezentam tabelul
consumurilor prognozate pentru o perioada de 3 ani.

18
Calcularea consumurilor pe o perioada de 3 ani( Fig. 1.1)

19
20
Prognozarea venitului si a rezultatului financiar(Fig. 1.2)

21
Calcularea profitului si nivelului rentabilitatii pentru 3
ani ( Fig. 1.3)

Analiza fluxului de numerar( Fig. 1.4)

22
7. Concluzii

a) Analizînd datele din Fig. 1.1, asupra devizei de consumuri şi

cheltuieli, am atestat că costurile totate în primul an constituie
72670,10 lei, cea mai mare pondere avînd costul mijloacelor de
producţie ≈46 % sau 33809,10 lei. Însă în următorii ani se observă o
diminuare a costului de producţie aceasta avind loc din contul
utilizarii mai rationale a ingrasamintelor, pesticidelor,
combustibilului care atestă o tendinţă de micşorare.Totodată se
observă o diminuare în anii urmatori faţă de primul la operaţiile
manuale cu 1600 lei si repsectiv in anul trei – cu 2780 lei.
b) Analizind datele din Fig. 1.2, observam ca profitul prognozat fiind in
primul an de 238000 lei, ponderea cea mai mare inregistrindu-se in
cazul exportului, deaceea ne vom orienta spre comercializarea rosiilor
in tarile straine, deoarece in asa fel vom putea vinde productia la un
pret relativ mai mare. In pofida faptului ca cantitatea de rosii destinata
comercializarii la pietile agricole din RM este mai mare, pretul mai
mic in comparatie cu urmatoarele 2 cai de realizare a contribuit la
obtinerea unui venit relativ mai mic. Iata de ce pe viitor ne vom orienta
la amplificarea ponderii ocupate de rosiile destinate exportului si
comercializarii prin intermediul distribuitorilor.
Deseurile de la procesarea industriala sunt bogate in zaharuri si
substante pectice, care sunt utilizate in ratiile pentru alimentatia
animalelor. Acest lucru ne va permite obtinerea unui venit
suplimentar, ceea ce reprezinta un avantaj economic al culturii de
tomate.
c) Analizind datele din Fig. 1.3 observam ca veniturile atesta o tendinta
de crestere de la 238000 lei in primul an pina la 275000 lei in al III-
lea an. Aceasta crestere se datoreaza majorarii productiei obtinute, ca
rezultat al respectarii tehnologiei de cultivare si utilizarea eficienta a
resurselor existente. Intr-acelasi timp atestam o diminuare a

23
consumurilor de productie care au scazut cu aproximativ 7910 lei in
al treilea an, datorita gestionarii rationale a consumurilor de munca,
mijloacelor de productie etc. Profitul brut obtinut inregistreaza de
asemenea o crestere, de exemplu in anul III fata de primul, profitul
brut s-a marit cu cca. 44910 lei. Aceasta modificare s-a produs ca
urmarea a majorarii veniturilor si micsorarii costului.
Respectiv, nivelul rentabilitatii este favorbail in toti cei 3 ani. In
primul an nivelul rentabilitatii constituie 227,51%, ceea ce inseamna
ca la un leu cheltuit am obtinut 2,27 lei. Acesta este un rezultat foarte
bun, in urma caruia putem concluziona ca activitatea noastra este
foarte eficienta si permite obtinerea unor rezultate avantajoase.

24
 Bibliografie

• ,,Afaceri in legumicultura” Agentia Nationala de dezvoltare rurala, Chisinau

2006;
• http://www.cumsafaciogradina.com/2013/03/cum-sa-faci-o-cultura-de-rosii-
in-camp.html

25