MASURAREA TENSIUNILOR MECANICE PRIN METODA TENSOMETRIEI

ELECTRICE

1.Generalitati

Tensometria este metoda de masurare a deformatiilor mici, la suprafata corpurilor supuse

unor solicitari. In principiu, prin metodele tensometrice se masoara variatia a unei lungimi l,
numita baza de masurare. Ca urmare, se poate determina imediat alungirea specifica:

(6.1)

Daca starea de solicitare este de intindere sau compresiune simpla si are loc in zona de
deformatii elastice a unui material, care se supune legii lui Hooke, se poate determina tensiunea
normala corespunzatoare:

(6.2)

unde: este tensiunea normala,

este deformatia specifica liniara,

este modulul de elasticitate longitudinal al materialului.

Deci, prin tensometrie se poate verifica starea de eforturi unitare intr-o constructie, greu
de studiat prin calcul.

Traductori

Constatarea ca o mica miscare mecanica poate face sa varieze o marime dintr-un circuit
electric si ca urmare, sa modifice curentul si tensiunea din circuit, a dus la crearea a numeroase
tipuri de traductori pentru masurarea electrica a marimilor neelectrice.

1
 Desi tensometria electrica este o metoda de masurare a deformatiilor , ea prezinta
avantajul amplificarii comode, al posibilitatii de masurare in regim dinamic, al vizualizarii pe
aparate electrice, al inregistrarii.

Traductor se numeste piesa care transforma o deformatie mecanica in variatie a unei

marimi electrice intr-un circuit.

Cel mai utilizat tip de traductor este traductorul tensometric rezistiv numit si marca
tensometrica. Masurarile cu ajutorul acestui tip de traductor se bazeaza pe faptul ca atunci cand
un conductor electric se lungeste sau se scurteaza, rezistenta sa electrica se modifica.

Marca tensometrica prezentata in fig.6.1 este compusa din suportul 1 realizat dintr-o hartie
speciala pe care este aplicat elementul sensibil 3 (fir metalic subtire). Elementul sensibil este
realizat din constantan (Cu 60%, Ni 40%) sau din manganina (Cu 84%, Mn 12%, Ni 4%). Folia
de protectie 2 protejaza elementul sensibil. Conectorii 4 se utilizeaza pentru cuplarea marcii in
circuitul electric.

Notand cu R rezistenta initiala a traductorului si cu variatia rezistentei in procesul de

deformare, se poate arata ca raportul este proportional cu deformatia specifica prin

intermediul unui coeficient de proportionalitate:

(6.3)

unde: K este constanta traductorului cu valori cuprinse intre 1,9 si 2,1.

Variatia are valori mici. De exemplu, pentru un traductor cu rezistenta ohmica

, supus unei deformatii si avand constanta K = 2,04 ,variatia de rezistenta
este:

Astfel de variatii ale rezistentei ohmice se masoara prin variatii corespunzatoare de

tensiune sau de curent. Masurarea nu se face direct la bornele rezistentei ci introducandu-se intr-
un circuit care sa mareasca sensibilitatea si precizia masurarii.

2.Puntea Wheatstone

In fig.6.2 se prezinta un montaj in punte, cu observatia ca pe bratele 1 si 2 sunt montate

marci tensometrice, UA este tensiunea de alimentare a puntii, iar UE este tensiunea de iesire.

2
Conditia de echilibru a puntii este:

(6.4)

In aceste conditii IG =0 si implicit UE =0.

Daca se considera:

R1=R2=R3=R4 si (i=1,2,3,4)

la o dezechilibrare a puntii prin modificarea rezistentelor bratelor cu , se poate scrie relatia:

(6.5)

unde: este tensiunea de alimentare a puntii,

este tensiunea pe diagonala de masurare,

K este factorul de sensibilitate a marcii,

este deformatia specifica liniara sub marca,

n este factorul de punte, obtinut prin insumarea valorilor alocate pentru fiecare
brat:

1 daca traductorul este activ si asezat pe directia principala de solicitare;

daca traductorul este amplasat transversal ( fiind coeficientul Poisson;

0 daca traductorul este pasiv (nelipit pe structura elastica).

Valoarea UE se poate determina pentru diferite situatii. De exemplu, pentru valori alocate
marimilor: K=2; toate bratele sunt active, deci ; ; UA=5V rezulta:

3
 O regula fundamentala a puntii Whetstone este: efectele din doua brate opuse se aduna iar
efectele din doua brate adiacente se scad. In conformitate cu aceasta regula, pentru a elimina
influenta variatiilor de temperatura asupra preciziei de masurare, o marca tensometrica activa va
fi montata pe un brat al puntii, iar pe bratul adiacent se va monta o marca pasiva, numita marca
de compensare. Acest montaj al marcilor tensometrice este cunoscut sub denumirea montaj in
semipunte.

3. Instalatia de masura

O instalatie de masura care utilizeaza marci tensometrice este prezentata in fig.6.3.

In aceasta
figura, s-a notat
cu 1 marca
tensometrica ce se
Fig.6.3 aplica prin lipire
in zona in care se
  fac masuratorile
tensometrice. S-a
notat cu 2 dispozitivul de conectare al marcii in circuitul electric. Acest dispozitiv poate fi
prevazut cu ploturi sau cu inele colectoare daca piesa pe care s-a aplicat marca este in miscare de
rotatie. Circuitul electric (puntea de masura) s-a notat cu 3.

Circuitul electric este alimentat cu tensiune continua sau alternativa de la blocul de

alimentare 4. Echilibrarea puntii este realizata prin dispozitivul 5. Pentru a permite obtinerea unor
determinari cantitative se utilizeaza blocul de etalonare 6. Tensiunea de iesire U E din circuitul
electric este amplificata in blocul amplificator 7. Pentru afisare sau inregistrare se foloseste blocul
de masura 8.

Instalatiile utilizate sunt modulare, avand un bloc de alimentare si afisare constituite ca

modul de sine statator, iar blocurile de amplificare, echilibrare, etalonare, un alt modul de sine
statator numit canal. Instalatiile pot fi livrate avand unul sau mai multe canale. In ultimul caz,
modulul de alimentare si afisare poate fi cuplat cu fiecare canal al puntii tensometrice.