Mărunțirea materialelor. Evaluarea energiei de mărunțire.

Mărunțirea consta în reducerea dimensiunii (x) solidelor sub acțiunea forțelor

mecanice exterioare (strivire, lovire, frecare) de la o valoare inintiala D(x=D) la o altă
valoare finală d. Consumul de energie E (kWh) și durata procesului (t) sunt dependente
de natura materialului, tipul de utilaj, modul de operare etc. Pentru dimesionarea
utiajelor de mărunțire sunt necesare informații, date experimentale sau relații de calcul
pentru  energia de mărunțire și asupra cinetici procesului.

 Scopul lucrării:

Verificarea aplicabilității ecuațiilor de calcul a energiei de mărunțire la măcinarea

materialelor granulare în mori cu bile, evaluarea constanței energetice ( Ck, Cr, Cb) în
condițiile experimentale și stabilrea ecuației cinetice a procesului.

 Modul de lucru

Se determina : -volumul morii (V)

-diametrul interior (D)

- lungimea interioara (l)

-se adopta gradul de umplere ϕ volumul încărcăturii de bile Vb raportat la volumul morii
V) și se calculează volumul necesar de material pentru măcinare (Vm); Vm este egal
sau ceva mai mare că volumul de goluri (ε) dintrei bilele ce constitue corpurile de
măcinare;

-pentru bile sf

erice ε=0.2 si pentru cilindri ε=0.4;

Nr crt. Diametrul ochiului sitei (mm) Masa fractie Proba 1 Masa fractie Proba 2 Masa fractie Proba 3 Masa fractie Proba 4
trecut (di) refuz (dj) mediu(dm) (kg) R (%) S=R(%)/dm (kg) R (%) S=R(%)/dm (kg) R (%) S=R(%)/dm (kg) R (%) S=R(%)/dm
1 1 1 0.218 29.07 29.07 0.194 25.87 25.87 0.174 23.20 23.20 0.152 20.27 20.27
2 0.8 0.8 0.2 0.03 4.00 20.00 0.018 2.40 12.00 0.014 1.87 9.33 0.024 3.20 16.00
3 0.63 0.63 0.17 0.027 3.60 21.18 0.016 2.13 12.55 0.017 2.27 13.33 0.023 3.07 18.04
4 0.5 0.5 0.13 0.033 4.40 33.85 0.043 5.73 44.10 0.018 2.40 18.46 0.014 1.87 14.36
5 0.315 0.315 0.185 0.084 11.20 60.54 0.048 6.40 34.59 0.03 4.00 21.62 0.025 3.33 18.02
6 0.25 0.25 0.065 0.061 8.13 125.13 0.059 7.87 121.03 0.048 6.40 98.46 0.07 9.33 143.59
7 0.125 0.125 0.125 0.219 29.20 233.60 0.255 34.00 272.00 0.272 36.27 290.13 0.305 40.67 325.33
8 0 0 0.125 0.076 10.13 81.07 0.103 13.73 109.87 0.163 21.73 173.87 0.12 16.00 128.00
99.73 604.42 98.13 632.01 98.13 648.41 97.73 683.61
Pierderi(kg) m2 Pierderi(kg) m3 Pierderi(kg) m4 Pierderi(kg) m5
0.002 0.748 0.014 0.736 0.014 0.736 0.017 0.733
Nr crt Experimental K-K Bond Rittinger
1 0.714 0.574 1.088 0.595

dme0 dme1 dme2 dme3

0.165 0.158 0.154 0.146

E0=0.0337 kW/h
E01=E1-E=0.036 kW/h -E0=0.036-0.0337=0.0023 kWh
E12=E2-E1=0.0401 kWh-E0=0.0064 kWh
E32=E3-E2=0.0443-E0=0.0106 kWh
Ei=102,0577 (inainte de mers in gol) E1=102,1454 kw/h , E1'=0,0360kW/h
E=102,1094 kW/h(dupa mers in gol) E2=102,1855 kW/h, E2'=0,0401kW/h
E3=102,2154 kW/h;E3’=0.0443 kW/h

 Concluzii
Din datele experimentale se observa faptul ca procentul de refuz pe
aceeasi sita scade progresiv, astfel datorita maruntirii scade procentul de
refuz pe sita cu dimensiunile ochiurilor cele mai mici.

 Bibliografie
“Operatii si utilaje in industria materialelor oxidice-aplicatii”-Liviu
Literat/1994
Măcinarea materialelor granulare. Cinetica proceselor de măcinare.

 Consideratii teoretice

Aparatură și modul de lucru sunt descrise la lucrarea mărunțirea materialelor granulare.

Ca și acolo măcinarea are loc în etape succesive, de durata cunoscută (20, 40 ,60min).
Înainte și după fiecare etapă materialul ete supus analizei granulare spre a cunoaște
proporția de refuz pe fiecare din șițele luate că referință pentru procesul de măcinare.
(θ , x, d).

Durata
Refuz pe sita W0/W=R0%/R%
macinarii
t(min) R(g) R(%)  
0 218 29.07 1
20 194 25.97 1.12
40 174 23.2 1.25
Nr crt t(min) W0/W lgt lg(W0/W) lglg(W0/W)
60 152 20.27 1.43
0 0 1 - 0 -
1.30
1 20 1.12 0.049 -1.310
1
1.60
2 40 1.25 0.098 -1.009
2
1.77
3 60 1.43 0.157 -0.805
8

w0
lg ⁡( )
k= w =0.0685;
tm
 0.000
1.000 1.100 1.200 1.300 1.400 1.500 1.600 1.700 1.800 1.900
-0.200

-0.400
lglg(W0/W)

-0.600

-0.800
f(x) = 1.05 x − 2.68
-1.000 R² = 1

-1.200

-1.400
lgt

 Concluzii
 Bibliografie
“Operatii si utilaje in industria materialelor oxidice-aplicatii”-Liviu
Literat/1994
 Clasarea materialelor granulare și pulverulențe. Analiză
granulometrica.

 Consideratii teoretice
   Prin dozare se înțelege separarea după mărime a granulelor din sistemele
polidisperse în grupe sau clase cu granulometrie îngustă (aceași mărime sau
dimensiuni apropiate)

-operația se poate realiza prin cernere sau ciuruire( clasare volumetrică), și prin
sedimetare ori antrenare în fluide (clasare gravimetică).

   Clasare volumetrică= operație mecanică prin care se compară dimensiunea

granulelor cu ochiurile unei suprafețe etalon ( site, ciur, grătar) și al cărei rezultat este
separarea amestecului poligranular întru-un refuz (R) al tuturor granulelor mai mari și
egale cu dimensiunea ochiurilor(θ) și un trecut (T) prin această.

- poate fi realizată uscat sau umed și se aplică pentru dimensiuni de clasare între
500 și 0,04mm( STAS 1077-69)

   Clasare gavimetrica= operație hidro sau aero dinamică( transfer de impuls)

bazată pe diferența vitezelor limita de cădere (sedimentare) a granulrlor în fluide
stagnate sau în mișcare( antrenare).

 Scopul lucrarii:
   Lucrarea urmărește stabilirea comnpozitiei granulometrice a produselor de maruntire
prin analiză granulometrica, resprentarea curbelor de distribuție diferențială și cumulate,
verificarea legilor de repartiție (RRS, GS etc.), calculul randamentului de clasare și al
extractiilor de material.

 Modul de lucru
- funcție de dimensiune granulelor materialului de clasat se alege setul de site și
ciururi și se cântărește proba de analizat.
- se fixează setul de site pe dispozitivul de vibrare, se reglează poziția mantei
(cursorului) pe regimul de lucru ales, se pornește instalația și se notează durata
cernerii( 10-15 min)
- după întreruperea cernerii se cântărește la o balanță tehnică restul de pe fiecare sită
și cantitatea trecyta orun yktuna șutăm cu ochiurile cele mai mici( trecută prin
ultima sită este considertata că refuz pe sită cu dimeniunea ochiurilor zero)
 45.00

40.00

35.00

30.00
Refuzul pe ochiuri

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2
diametrul ochiurilor

 Concluzii:
Din curba granulometrica cumulata se observă faptul ca varful curbelor corespund
unei valori constante de 0.125 astfel se concluzioneaza ca dimensiunea optima a
ochiurilor sitei este de 0.125 mm.
 Bibliografie
„Operatii si utilaje in industria materialelor oxidice-aplicatii ”-Liviu
Literat /1994