-

Introducere

• Vitroceramul este o sticla speciala, formata prin cristalizare

controlata ce detine proprietati foarte bune printre care stabilitate
termica, un coefient de expansiune termica aproape de 0 sau cu o
valoare negative, proprietati mecanice si chimice remarcabile dar si
stabilitate dielectrica.
• Poate fi utilizat in medii exterioare defavorizate predispuse ploilor
acide sau unei poluari a aerului ridicate peste limitele admise
Introducere

•  Vitroceramul este un material al carui costuri de productie sunt

minime datorita faptului ca este format din materii prime naturale ,
deseuri industrial iar metodele de obtinere nu prezinta consecinte
negative asupra mediului inconjurator
• Exista o varietate de materiale de tip vitroceram printre ele
regasindu-se si cele obtinute in sistemul - -
( LAS) fiind cel mai cercetat si utilizat material vitroceramic.
 
Sistemul

• Materialele
  vitroceramice de tip LAS sunt o clasa speciala de materiale
care au un coeficient de expansiune termica foarte mic avand valori
cuprinse intre -5* si 8* in functie de concentratia de din compozitia
vitroceramului utilizat dar si de diagrama de ardere.
• LAS detine si o durabilitate termica ridicata, proprietati mecanice bune
dar si o transparenta ridicata fiind indispensabile in sistemul industrial
si pentru productia agricola dar si pentru produse de tip High-Tech.
 
Sistemul

Datorita proprietatilor speciale, vitroceramul pe baza de LAS este des

utilizat ca material pentru telescoape, oglinzi, giroscoape si tipuri de
lentile utilizate in industria calculatoarelor.
Metode de obtinere

• Se utilizeaza metoda topirii la temperature inalte pentru a obtine o

proba de vitroceram cu o forma regulata si o structura densa.
Aceasta metoda consta in 2 pasi principali care sunt obtinuti prin
topirea la tempearturi inalte si cristalizarea intr-un sistem bine
definit de temperature pentru a obtine vitroceramul dorit.
• Temperatura tratamentului termic este de 1650º C timp de 3 ore.
Metode de obtinere.

• Dupa
  topire, proba a fost turnata intr-o forma construita din otel inoxidabil
pentru a obtine un vitroceram cu dimensiunile. 60 mmx 50 mm x 30 mm.
Dupa etapa de turnare (fasonare ) vitroceramul format a fost supus unui
recoaceri la temperatura de 650ºC pentru un interval de 2 ore. Motivul alegerii
temperaturii de recoacere ca fiind cea de 650º este : la temperatura aleasa,
vitroceramul se afla intr-o stare de vascozitate elastica cand temperatura de
recoacere este mai mare decat .
• In etapa recoacerii, structura interna a sticlei speciale, este supusa defectelor
de dislocare si stresului generat de gradientul de temperatura care pot fi
eliminate eficient.
 Metode de obtinere

Metoda Sol-Gel

Pudrele precursoare de LAS se pot sintetiza si prin metoda Sol-Gel

prin hidroliza unor saruri anorganice.
Metoda de preparare este schematizata in Fig.1.
LAS in 3D print

• Tehnologia 3D print a fost dezvoltata in ultima perioada fiind

utilizat ca material pentru constructia pieselor, materiale
vitroceramice sub forma de pudra. Procedeul este denumit “ indirect
3D printing” si necesita anumite proprietati ale pudrei ceramice
astfel : dimensiunea granulelor din pudra este cea mai importanta
caracteristica, dar si morfologia si buna fluiditate sunt necesare
pentru a obtine un strat omogen si strans legat in timpul imprimarii.
LAS in 3D print

• Cu exceptia incercarilor pentru a determina influenta parametrilor

pudrei vitroceramice in printabilitatea 3D , aceasta tehnologie este
relativ noua si este in continua cercetare.
• Scopul studiilor realizate este de a fabrica probe cu o strucutura
regulate si pura si cu o porozitate ridicata cu ajutorul imprimarii 3D cu
pudre vitroceramice de LAS pentru a obtine componente cu proprietati
favorabile care pot fi utilizate in diferite domenii ale ingineriei.
 LAS in 3D print

• Probele 3D sunt cuburi cu dimensiunile de 1cm x 1cmx 1 cm

construite pe structuri rectangulare.
LAS in 3D print

• Probele de vitroceram cu o porozitate foarte ridicata ( >60% din

volum fiind pori) cu o rezistenta la compresiune remarcabila au fost
obtinute prin imprimare 3D din pudra de LAS urmand procedeele
de siterizare si cristalizare uc trantamentul termic. Pudrele initiale ce
detineau particule de dimensiuni mari au avut o mai buna fluiditate
in timpul procesului provocand defecte la reproducerea modelului
din CAD.
LAS in 3D print

• Odata cu marirea timpului de asteptare si cresterea cantitatii de liant,

s-a obtinut o structura 3D mai apropiata de cea dorita.
• Pudra LAS utilizata pentru fabricarea probelor a fost cristalizata
dupa tratamentul termic, trecand prind fazele de silicat de litiu si de
aluminat de litiu.
• A fost determinata o rezistenta la compresiune de≈ 15 MPa pentru
probe cu o porozitate mai mica.
Caracterizare

•  Principalul cristal obtinut de vitroceram este un granular β-cuart in

faza de solutie solida. Cu o cantitate mai mare de , temperature de
obtinere si cea de cristalizare se reduc fata de cea a sticlei obtinuta
initial. Cantitatea β-cuart in solutie solida creste gradual.
• Un procent masic mai mare de in compozitia vitroceramului ( 2.9-
4.13) scade expansiunea termica a probei si creste rezistenta la
incovoiere si rezistenta mecanica a microstructurii.
Caracterizare
Caracterizare
Caracterizare
Caracterizare
Concluzii

• Materialele vitroceramice pe baza de LAS pot fi obtinute prin

metoda traditionala ( reactii in faza solida cu un tratament termic la
temperature ridicare si o cristalizare controlata ) sau metoda Sol-Gel
din substante anorganice.
• LAS este utilizat in industria agricola , pentru lentile de performanta
ridicata datorita transparentei, dar si pentru imprimarea 3D a unor
produse utilizate in scopuri industrial.
Concluzii

• LAS este un material de tip vitroceram cu un coeficient expansiune

termica foarte mic , o rezistenta mecanica ridicata si o transparenta
ridicata.
Bibliografie

• L. Xia-Crystal structure and wave-transparent properties of lithium aluminum silicate glass-

ceramics, Ceramics International (2018)
• D. Ovono-Study of the crystallization kinetics of LAS glass by differential scanning calorimetry,
X-ray diffraction, and beam bending viscometry, Thermochimica Acta (2011)
• V. Soares-Non-isothermal sinter-crystallization of jagged Li2O–Al2O3–SiO2 glass and simulation
using a modified form of the Clusters mode , Journal of Non-Crystalline Solids (2012)
• A. Zocca-LAS glass–ceramic scaffolds by three-dimensional printing , SciVerse(2013)
• M.Chen - Low Li2O content study in Li2O-Al2O3-SiO2 glass-ceramics, Journal of The European
Ceramic Society(2019)