Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 Procesul de anodizare
2.1 Scop
Procesul de anodizare cromica se foloseste in scopul obtinerii unui strat de
oxizi cu proprietati anticorozive, pentru imbunatatirea aderentei peliculelor organice
aplicate ulterior si ca pregatire pentru lipirea adezivilor
2.3 Limitari
Anodizarea cromica nu se aplica urmatoarelor cazuri:
- Aliaje de aluminiu cu continut de siliciu mai mare de 7%
- Piese turnate din aliaje de aluminiu cu continut total de fier, nichel si cupru
mai mare de 7.5%
- Piese turnate din aliaje de aluminiu cu un continut total de cupru mai mare de
5%
Decaparea sulfocromica nu se aplica in urmatoatrele cazuri:
Observatii:
- Pisele turnte cu suprafata prelucrata mecanic nu vor fi reanodizate
- Pentru programul Dassault, monitorizarea sistemului electric ar trebui
implementata pentru a verifica daca exista pierderi la o sarcina mare,
masurand tensiunea anodului/ catodului
- Anodizarea cromica nu se aplica pentru piese cu cavitati adanci, asamblari
sudate, nitrate sau lipite
3 Aplicabilitate
Aceasta specificatie are aplicabilitate in cadrul altelierului de frezare chimica,
pentru toate programele de productie, indiferent daca linia de frezare chimica
lucreaza sau este in conservare.
4 Fluxul tehnologic
In functie de tipul pieselor si a programului de fabricatie sa va alege schema
de anodizare cromica
5 Utilaje
Utilzajul depinde de diferiti parametrii de lucru cum ar fi temperatura,
concentratia solutiei si timpul de imersie
5.1 Sablare
Pentru sablare se foloseste instalatia de tip Vapor Blast pentru sablare umeda
si in Cabinetul de sablare pentru sablare uscata
5.2 Degresarea
Pentru degresare la temperatura de 50-60 oC, concentratia solutiei de 41-60
g/l si timpul de imersare de 10-20 min, se foloseste baia de degresare alcalina DV
5553 b2/TANK 6 alcatuita din otel inoxidabil
5.3 Spalarea
Pentru procesul de spalare la 25 oC se foloseste baia de spalare DV 5555B3
alcatuita din otel inoxidabil sau alternativ se poate folosi si baia de palare cu apa
rece TANK 5 alcatuita din acelasi material
5.4 Decaparea
Pentru procesul de decapare la 20-40 oC cu concentratia solutiei de 312-396
g/L si timpul de impersare de 1-10 min, se foloseste baia de decapare IN Bonderite
C-ICSMUT GO NC B TANK 3 sau alternativ pentru timpul de lucru de 10-40 oC,
concentratia solutiei 200-215 g/l si timpul de imersare de 5-10 min se foloseste baia
de decapare IN Bonderite C-IC SMUT GO NC B7
5.6 Colmatare
Pentru procesul de colmatare cu solutie cromica diluata si temperatura de
lucru 88-93oC se foloseste baia de colmatare in solutie cromica diluatsa B14 si B23.
Procesul de colmatare se poate face si in solutie de bicromat B15 si pentru o
concentratie de bicromate B15 de 50g/L cu temperatura de lucru de 95-100 oC se
foloseste baia de colmatare in solutie de bicromat B15
Raportul suprafetelor anod/catod nu este esential, insa atunci cand este mare
consumul de acid cromic scade. In general sunt valori intre 1:5 ai 10:1
6.9 Uscare
Piesele se pot usca in aer cald la maxim 50oC sau natura in aer la
temperatura camerei (temperatura:20oC, timp: aproximativ 3 ore in acord cu
umiditatea relativa a mediului si tipul piesei). Deoarece piesele au fost anodizata,
uscarea se face numai natural, avand in vedere controlul defectoscopic
6.10 Inspectia
Inspectia pieselor trebuie sa verifice:
- Ca stratul CAA este prezent, grosimea stratului se masoara pe o epruveta colmatata
sau necolmatata
- Aspectul stratului CAA depus si orice defect descoperit pe suprafata anodizata
Fiecare lot de piese va fi controlat pentru aspect, continuitate strat sau
grosime strat etc., in functie de program.
Culoarea acoperirilor obtinute prin anodizare cromica este uzual gri deschis
dar poate fi pana la gri inchis in cazul unor aliaje de aluminiu-magneziu
Verificarea prezentei stratului de CAA este efectuata vizual iar stratul de oxid
depuas trebuie sa aiba culoarea de la gri deschis la gri inchis, diferita de cea a
aliajului netratat.
Atunci cand aceasta diferenta de culoare nu este suficient de marcata, se
utilizeaza un ohmmetru pentru masurarea proprietatii izolatoare a suprafetei. Pentru
a efectua acest test, se utilizeaza un ohmmetru cu un curent mai mic sau egal cu 1
amper si se masoara neconductivitatea suprafetei dintre 2 electrozi cu capat plat, cu
un diametru de aproximativ 2 pana la 4 mm si se plaseaza la o distanta de
aproximativ 50 mm.
7 Bibliografie
BIBLIOGRAPHY S.A, Romaero. “Anodizarea Cromica a aliajelor de aluminiu.”
(n.d.).