Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bucuresti, ROMANIA
FISA TEHNICA
CRODA NF-RC
Procedeu de cromare dura fara fluoruri
CRODA NF-RC este un procedeu de cromare dura din electrolit lipsit de fluoruri,
necoroziv, avand un randament de depunere ridicat, de 25 % ( 26 27 % ). Acest
procedeu poate fi utilizat cu succes pentru inlocuirea procedeului clasic de cromare
dura cata si a procedeului cu catalizator mixt sulfat - fluoruri, fara a prezenta insa
problemele acestora.
AVANTAJE
CONSUMURI
CRODA NF-RC
PREPARAREA BAII
Anhidrida cromica
CRODA NF-RC
250 g/l
25 ml/l
ECHIPAMENT
CUVA DE CROMARE
Se poate utiliza o cuva din otel placata cu Koroseal sau PVC flexibil, cuvele placate
cu plumb nu sunt recomandate.
ANOZI
Se recomanda utilizarea anozilor staniu-plumb, 7% staniu si 93 % plumb, cu o
sectiune suficienta pentru a permite trecerea curentului electric fara incalzire.
Raportul suprafetelor anod/catod : 0,5 1.
Nota: Daca se utilizeaza anozi auxiliari, acestia pot fi din plumb sau acoperiti cu
plumb, insa nu otel.
Mentinerea anozilor
In timpul lucrului pe anumite tipuri de anozi se formeaza un film gros, persistent.
Acest film trebuie eliminat prin periere pentru a asigura o buna distributie a densitatii
de curent. Pe anozii din aliaj plumb-staniu se formeaza un film minim in timpul
2
lucrului. Daca anozii sunt pasivi ei pot fi curatati usor cu un produs de curatire
DESCROMSID de la firma SIDASA.
Pentru o perioada de inactivitate mai lunga se recomanda scoaterea anozilor din
electrolit.
ECHIPAMENT AUXILIAR
Pentru procedeul CRODA NF-RC este recomandat sistemul uzual de ventilatie, de
control al temperaturii, barele conductive precum si restul echipamentului auxiliar
utilizat pentru cromarea obisnuita. Se recomanda controlul automat al temperaturii
precum si un sistem de incalzire si racire adecvat.
Este de preferat ca serpentinele si schimbatoarele de caldura sa fie confectionate din
tantal. De asemenea poate fi utilizat teflonul si Pyres. Plumbul nu este recomandat
deoarece este atacat incet. Senzorul de control al temperaturii si schimbatoarele de
caldura trebuie izolate de sursa de vapori si de linia de apa rece prin intermediul
conexiunilor de cauciuc. De asemenea orice material conducator de pe cuva trebuie
izolat de contacte exterioare pentru a nu avea curenti paraziti.
Pentru omogenizarea solutiei si prevenirea stratificarii se recomanda utilizarea unei
agitari cu aer cu presiune joasa.
REDRESOR
Se utilizeaza o sursa de curent continuu de 9 18 V care sa asigure o densitate de
curent de pana la 75 A/dm2. Unda alternativa reziduala este nedorita si trebuie
mentinuta totdeauna sub 5%.
Toate elementele implicate in conducerea curentului electric trebuie astfel
dimensionate in cat sa nu se produca incalzirea lor.
MENTINEREA SOLUTIEI
Controlul solutiei se poate face cu densimetrul si prin determinarea continutului de
sulfat. Se recomanda totusi ca periodic sa se faca o analiza chimica completa a
electrolitului.
Densitatea B se va determina zilnic pentru a evalua continutul de acid cromic.
Valorile densitatii functie de continutul de acid sunt date in Tabelul I.
TABELUL I
METODA DE ANALIZA A ACIDULUI CROMIC
REACTIVI
- Acid clorhidric 50 %
- Bifluorura de sodiu
- Iodura de potasiu 10%
- Tiosulfat de sodiu 0,1 N
3
- Amidon, indicator
MOD DE LUCRU
Se preleveaza 10 ml solutie de cromare si se aduce cu apa distilata la volumul de 500
ml intr-un balon cotat.
Se iau 10 ml din aceasta solutie si se introduc intr-un Erlenmeyer de 250 ml.
Se adauga 30 ml acid clorhidric 50%, 2 grame bifluorura de sodiu si 10 ml iodura de
potasiu 10%.
Se titreaza cu tiosulfat de sodiu 0,1 N in prezenta de amidon ca indicator, pana la
disparitia culorii albastre.
A ml tiosulfat de sodiu 0,1 N consumati la titrare.
CALCUL
A x 8,60 = g/l crom hexavalent
Continutul de sulfat se poate determina folosind o centrifuga gravimetrica. In acest
caz eprubetele trebuie calibrate inainte de analiza. Calibrarea se face folosind o
solutie etalon cu concentratie de acid sulfuric cunoscuta pentru a evita erorile.
Daca continutul de acid sulfuric este prea mic se poate adauga acid sulfuric de
densitate 66 B in proportie 10 ml/100 l de solutie pentru a creste continutul de sulfat
cu 0,184 g/l. Pentru a reduce sulfatul, se poate adauga carbonat de bariu. Daca se
adauga 15 g carbonat la 100 l solutie, continutul de sulfat se reduce cu 0,075 g/l.
Cand se adauga carbonatul de bariu acesta este descompus si formeaza sulfat de
bariu. Reactia are loc complet in 24 ore.
ATENTIE : Este important sa nu se adauge nici un alt material in baie pentru a
pastra caracteristicile electrolitului, ci numai produse SIDASA.
COMPORTAREA LA COROZIUNE
CRODA nu corodeaza otelul in zonele in care nu este acoperire de crom si se
comporta ca o baie clasica de cromare.
Timpul pentru atac anodic inainte de cromarea dura, ca si pentru depunerea de crom
peste crom, este acelasi ca si in cazul bailor cu sulfat.
CONSUMUL DE ENERGIE SI COSTURI
Se realizeaza o reducere de 30 %.
Acest avantaj este marit cu cresterea productivitatii prin dublarea randamentului de
curent si a vitezei de depunere, in aceleasi conditii de lucru.
RANDAMENTUL DE CURENT
Randamentul de curent este cu 70 % mai mare decat in cazul cromului conventional
si este comparativ cu cel al electrolitilor cu catalizator mixt sulfat-fluoruri.
4
DENSITATEA DE CURENT
Domeniul de densitati este 20 90 A/dm2. Valoarea in fiecare caz depinde de
temperatura electrolitului, forma geometrica a piesei, forma dispozitivelor ca si de
asezarea pieselor in baie.
Densitatea anodica de curent trebuie sa fie mai mare de 20 A/dm2, altfel se va
produce o distrugere considerabila a anozilor.
PROPRIETATILE DEPUNERII
Depunerile obtinute cu acest procedeu sunt mai lucioase decat depunerile
conventionale. Acest luciu este datorat puterii de nivelare reale relizate cu adaosurile
folosite.
CONTINUTUL DE CROM TRIVALENT
Continutul de crom trivalent este de pana la 3 g/l.
Cand acesata valoare este depasita se face oxidarea Cr3+ prin marirea suprafetei
anodice, micsorarea suprafetei catodice si electroliza cu densitati mari de curent.
Acest lucru se va face in timpul pauzelor de lucru.
CONTAMINARI METALICE
FIER
Continutul in fier nu trebuie sa depaseasca 10 g/l. Continutul de fier creste greu
deoarece introducerea lui are loc numai daca se face atac anodic in baie. Se
recomanda ca atacul anodic sa se faca intr-o baie separata.
CLORUL
Concentratia sa nu este la fel de critica ca in cazul bailor cu catalizator mixt, dar
pentru o eficienta maxima se recomanda utilizarea de apa demineralizata.
Se recomanda evitarea oricarei contaminari a solutiei de cromare prin transportul
prin antrenare a solutiilor speciale de activare, decapare, bai de atac sau alte solutii
straine.
MANIPULARE
Se va evita contactul cu ochii, pielea si imbracamintea cand se lucreaza cu materiale
continand acid cromic sau cromati. Lucratorii care nu se protejaza pot sa se
contamineze si sa apara pe piele arsuri si ulceratii.
5