9/17/13

Frane cu saboti

Aeronautica

Comunicatii

Constructii

Electronica

Navigatie

Tehnica
mecanica

Tehnica mecanica

Tehnica mecanica

Panouri Informare Afisaj

KroneMag.com

Search

Stalp Panou Informare, Directionare Indicator Metalic Orientare,Ghidare

Auto

Index inginerie Tehnica mecanica

Frane cu saboti

Desen tehnic

Frane cu saboti
Frane cu saboti
1. Constructia franelor cu saboti
Franele cu saboti se compun dintr-o roata de frana, montata
pe unul din arborii mecanismului (in mod obisnuit pe arborele
motor), doi saboti, avand suprafata de lucru cilindrica, de raza
egala cu raza rotii de frana, elementul de franare (greutate sau
arc), un sistem de parghii si aparatul de defranare (electromagnet
sau ridicator electrohidraulic). Dimensiunile principale ale franelor
sunt standardizate.
In continuare sunt prezentate constructiile catorva tipuri de
frane cu saboti.
Franele cu saboti, cu contragreutate si electromagnet cu
cursa lunga (fig. 6.6), se compun dintr-o roata de frana 1, sabotii 2
si 3, parghiile portsabot 4 si 5, tija 6 filetata la capete, triunghiul
rigid 7, tija 8, parghia 9, contragreutatea 10, electromagnetul 11,
suruburile de reglaj 12 si 13 si piulitele de reglaj 14 si 15.
Cand electromagnetul este deconectat, parghia 9, sub actiunea greutatii proprii, a greutatii armaturii
electromagnetului si a contragreutatii, se roteste in jurul articulatiei A, tragand in jos tija 8. Aceasta transmite
triunghiului 7 o rotatie in sensul acelor de ceasornic. Ca urmare, parghia portsabot 5 se roteste in jurul articulatiei
inferioare spre stanga, iar parghia 4, prin intermediul tijei 6, este rotita in jurul articulatiei inferioare spre dreapta,
strangand sabotii pe roata de frana. Slabirea franei se realizeaza conectand electromagnetul. Astfel, miscarile descrise
anterior se produc in sens invers, sabotii departandu-se de roata de frana. Suruburile de reglaj asigura indepartarea
ambilor saboti prin reglarea cursei parghiilor portsabot. Reglarea franei se face cu ajutorul piulitelor de reglaj.

Incercari la solicitari ciclice

APLICATII ALE AMF - EDUCAREA
ALIAJELOR CU MEMORIA
FORMEI
BARA SIMPLU REZEMATA
ACTIONATA DE UN SISTEM DE
n FORTE CONCENTRATE
COORDONAREA LUCRARILOR
DE UNGERE A SISTEMELOR
TEHNICE
Tehnologia Presarii la Rece
DETECTAREA DEFECTELOR IN
EXPLOATARE,INTRETINEREA
PLANIFICATA SI EXPLOATAREA
TEHNICA A SISTEMULUI DE
FRANARE CU ACTIONARE
PNEUMOHIDRAULICA
Instructiune pentru realizarea
probei foliei la instalatia de
tratament termic
Redresor pentru substatii
electrice de tractiune metrou
825 V - 2500A - SCHEMA
ELECTRICA DE PRINCIPIU
TENSIUNI ( ASPECTUL STATIC AL
PROBLEMELOR DE REZISTENTA
MATERIALELOR )
PROIECT ALGORITMI EVOLUATI
DE REGLARE - MODELAREA
DINAMICA A AMORTIZOARELOR
SEMI-ACTIVE CU FLUID
ELECTRO-/MAGNETOREOLOGIC

Franele descrise au o constructie simpla si sunt sigure in exploatare. Au insa un randament scazut, datorit numarului
mare de articulatii. Uzura relativ rapida a articulatiilor produce un joc mare al parghiilor si ca urmare apare o utilizare
incompleta a cursei armaturii mobile a electromagnetului. Datorita cursei lungi a electromagnetului, franarea este lenta.

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

1/8

9/17/13

Frane cu saboti

Franele cu saboti, cu arc si electromagnet cu cursa scurta (fig. 6.7) se compun din roata de frana 1, sabotii 2 si 3,
parghiile portsabot 4 si 5, bratara 6, tija 7, care strabate bratara si ambele parghii portsabot, electromagnetul 8, fixat
pe parghia portsabot 4 si avand armatura mobila montata articulat, arcul principal 9, montat comprimat intre bratara 6
si saiba 10, fixata prin piulitele 11 pe tija 7, arcul auxiliar 12, surubul de reglaj 13 si piulitele de reglaj 14.
La deconectarea electromagnetului, arcul principal se destinde si prin tija 7 roteste parghia portsabot 5, iar prin
bratara, parghia portsabot 4 strange sabotii pe roata de frana, indeparteaza armatura electromagnetului si comprima
arcul auxiliar. La conectarea electromagnetului, armatura mobila, rotindu-se in jurul articulatiei sale, comprima arcul
principal, incetand actiunea acesteia asupra parghiilor portsabot. Parghia portsabot 4, sub actiunea greutatii
electromagnetului, se roteste spre dreapta, departand sabotul 3 de roata de frana. Parghia portsabot 5, sub actiunea
arcului auxiliar care se destinde, se roteste spre stanga, departand sabotul 2 de roata de frana. Cursa sabotilor este
limitata de surubul 13.
Acest tip de frane dau o franare mai rapida, au un randament mai bun si o durabilitate mai mare.
Ele se folosesc insa numai la momente de franare mici si mijlocii (Mf < 500 Nm) deoarece au un raport mic de
transmitere la sistemul de parghii.
La

franele

cu

saboti,

cu

arc

si

ridicator

electrohidraulic

(fig.

8)

franarea

se

realizeaza prin destinderea arcului, inglobat in interiorul ridicatorului, intre pistonul si carcasa acestuia iar defranarea
de face prin comprimarea arcului de catre pistonul ridicatorului, tija pistonului ridicatorului actionand direct atat la
franare, cat si la defranare, asupra triunghiului rigid al franei. Franele cu ridicatori electrohidraulici, permit o frecventa
foarte mare a conectarilor (pana la 600 conectari pe ora) si o reglare automata a momentului de franare, necesita
cheltuieli de exploatare reduse, dar sunt mai scumpe decat cele cu electromagneti.

Franele semiautomate sunt dimensionate pentru sarcina nominala. La valori mai mici ale acesteia, conducatorul
macaralei nu poate interveni in desfasurarea procesului de franare, iar oprirea mecanismului se produce mai repede,
ceea ce da nastere la suprasolicitari in elementele mecanismului si ale constructiei metalice a macaralei.
O franare lina si exacta se poate obtine numai prin frane comandate. Acestea insa nu pot fi utilizate in
mecanismele de ridicare, la care, pentru siguranta, este necesar montarea franelor normal inchise.
Franele comandate, normal deschise, sunt utilizate in mecanismele de translatie si de rotatie, in special la
macaralele cu motor unic de antrenare.
Schema unei frane comandate este data in figura 6.9. Strangerea franei se realizeaza prin apasarea pedalei 1,
care actioneaza asupra pistonului cilindrului de presiune, montat in rezervorul tampon 2. Uleiul sub presiune este
impins prin conducta 3 in cilindrul de lucru 4, al carui piston actioneaza asupra sistemului de parghii al franei 5. Slabirea
franei se realizeaza prin arcul 6, la incetarea actiunii asupra pedalei. Aceasta este readusa in pozitia initiala de catre
arcul 7. La incetarea actiunii asupra pedalei, uleiul revine in rezervorul tampon al cilindrului de presiune.
Instalatia de frana este prevazuta cu un rezervor de ulei 8.

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

2/8

9/17/13

Frane cu saboti

2. Organele franelor cu saboti

Ca roata de frana se foloseste in mod curent cuplajul elastic dintre motorul si reductorul mecanismului, frana
montandu-se pe jumatatea cuplajului dinspre reductor. In cazul in care frana este montata pe celalalt capat al arborelui
electro-motorului, se folosesc roti de frana construite din otel turnat cu o duritate a suprafetei de lucru de cel putin 300
HB.
Sabotii se construiesc din fonta si se captusesc pe suprafata de lucru cu un material special, care se fixeaza pe
sabot prin suruburi sau nituri cu cap inecat. Sabotii se pot monta rigid sau articulat pe parghiile portsabot. Raspandire
mai larga au capatat -o sabotii montati articulat, deoarece in cazul unui montaj mai putin corect rotirea sabotului in jurul
articulatiei asigura contactul captuselii cu roata de frana pe intreaga suprafata, micsorand astfel uzura si permitand o
franare buna.
Rotirea arbitrara a sabotului in jurul articulatiei (sub actiunea greutatii proprii) in timpul slabirii franei, ca si cea
data de forta de frecare la franare, este impiedicata de un surub montat in parghia portsabot (fig. 6.10 a), sau de un
dispozitiv cu frecare, montat in corpul sabotului (fig. 6.10 b) sau al parghiei portsabot (fig. 6.10 c).

Captuseala sabotilor este confectionata din ferodou, material realizat dintr-o tesatura de fire de azbest si sarma de
cupru sau alama, impregnata cu bitum. Coeficientul de frecare intre ferodou si otel sau fonta, in cazul frecarii uscate,
este = 0,37, pentru temperaturi pana la 200C. Pentru valori mai mari ale temperaturii, valoarea coeficientului de
frecare scade sensibil. Pentru o durabilitate normala a ferodoului, este necesar ca presiunea dintre sabot si roata de
frana sa nu depaseasca valorile pa = 0,6 MPa, pentru franele de oprire, si pa = 0,3 MPa, pentru franele de coborare.
Ferodoul poate fi inlocuit cu un material realizat prin presare din fibre de azbest si, cauciuc, acest material realizand un
coeficient de frecare = 0,42 la temperaturi pana la 220C, cu aceleasi presiuni admisibile. De asemenea, se pot utiliza
captuseli metalo-ceramice, care au un coeficient de frecare (in contact cu otelul) = 0,60,76 si o presiune admisibila pa
= 0,8 MPa la o viteza tangentiala v = 20 m/s. Materialele metalo-ceramice sunt destul de rezistente la uzura si prezinta
avantajul ca temperatura nu are influenta asupra coeficientului de frecare.
Parghiile si tijele franei se executa din otel lat sau rotund, iar uneori din otel turnat. Parghiile executate din otel
turnat sant mai scumpe, dar mai rigide. Pentru calcul, tensiunea admisibila la incovoiere poate fi luata a = 4080 MPa,
iar la tractiune a = 3050 MPa, valorile mici utilizandu-se la frane de dimensiuni mai mici.
Bolturile articulatiilor se executa din OLC 45 sau OLC 60, cu o duritate a suprafetei de lucru de 300350 HB.
Presiunea dintre bolturi si elementele montate pe ele nu trebuie sa depaseasca valoarea pa = 3 MPa.
Contragreutatile franelor cu franarea prin greutate se executa din Fc
OO. Arcurile franelor cu franarea prin arc se executa din otel special pentru
arcuri Arc 3 sau Arc 4.
Comanda franelor semiautomate se realizeaza prin electromagneti
(cu cursa lunga sau cu cursa scurta) si prin ridicatori electrohidraulici.
Electromagnetii cu cursa lunga, de curent alternativ trifazat (fig. 6.11),
se compun dintr-o armatura 1, care la conectarea electromagnetului este
atrasa de cele trei bobine 2 si executa o miscare de translatie. La armatura
este fixata tija 3. Armatura si bobinele sunt inchise in carcasa 4, prevazuta
cu cutia cu cleme 5. Electromagnetul dispune de un amortizor pneumatic 6,
pentru micsorarea socurilor la conectare si deconectare. Forta de tractiune
este de 2002400 N, iar cursa armaturii de 2550 mm.
Electromagnetii cu cursa scurta, de curent alternativ monofazat (fig.
6.12), se compun din placa de fixare 1, jugul magnetic 2, armatura mobila 3
si bobina fixa 4. La conectarea electro-magnetului, armatura mobila, atrasa
de bobina, executa o miscare de rotatie in jurul articulatiei O. Forta de
actionare asupra arcului este de 120240 N, cursa armaturii de 6 mm, iar
unghiul de rotire de 58.

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

3/8

9/17/13

Frane cu saboti

Ridicatorul electrohidraulic (fig. 6.13) se compune din cilindrul hidraulic cu simpla actiune 1, pistonul 2, pompa 3,
electromotorul 4, tija 5 a pistonului, carcasa 6 si arcul de franare 7. Carcasa este umpluta cu ulei de transformator,
folosit ca lichid de lucru pentru cilindrul hidraulic si ca mediu de racire pentru motor. La conectarea motorului, pompa,
antrenata de motor, aspira uleiul din spatiul de deasupra pistonului si il refuleaza, sub presiune, sub piston. Acesta,
ridicandu-se, prin tija sa, actioneaza asupra triunghiului rigid al franei, in sensul defranarii. in acelasi timp, pistonul
comprima arcul de franare.
La deconectarea motorului, arcul de franare destinzandu-se readuce pistonul in pozitia initiala, iar acesta, prin
tija sa, actioneaza asupra triunghiului rigid al franei, in sensul franarii. In acelasi timp, lichidul de lucru este trimis din
spatiul de sub piston, in cel de deasupra lui.

Forta de tractiune a ridicatoarelor electrohidraulice tipizate este de 400 2100 N, iar cursa tijei de 5060 mm.
5.2.3. Calculul franelor cu saboti
La strangerea sabotului pe roata de frana, presiunea nu se repartizeaza in mod uniform in lungul sabotului,
legea de repartitie a presiunii depinzand de modul de montare a sabotilor pe parghiile portsabot.
In cazul sabotului montat articulat la parghia portsabot, presiunea p intr-un punct oarecare are valoarea:
,

(6.3)

in care: pmax' este presiunea maxima care apare in punctul determinat de intersectia rotii cu dreapta care uneste
centrul rotii cu articulatia sabotului; pmax' - presiunea maxima care apare in punctele decalate cu 90 fata de dreapta
care uneste centrul rotii cu articulatia sabotului; - unghiul format de raza care trece prin punctul considerat, cu
dreapta care uneste centrul rotii cu articulatia sabotului.

In figura 6.14 a este aratata distributia presiunii pe semicircumferinta, iar in figura 6.14 b - distributia presiunii pe
lungimea sabotului.
Adoptarea legii de distributie a presiunii conform relatiei (6.3) conduce la faptul ca fortele N (rezultanta fortelor
normale elementare) si T = N (rezultanta fortelor de frecare elementare) sunt aplicate in interiorul sabotului, in
punctul A, la distanta L de centrul rotii, iar dreapta OA este decalata in sens invers miscarii cu unghiul x (fig. 6.15).
Unghiul x este dat de relatia:

(6.4)

Distanta L are valoarea:

(6.5)

Rezultanta S a fortelor N si T trece prin articulatia sabotului, ceea ce

corespunde conditiei de echilibru.
Cercetarile referitoare la distributia presiunii in lungul sabotilor au aratat
caracterul procesului de franare, rezultatele obtinute fiind verificate de practica
exploatarii franelor. Totusi, valorile mici ale unghiului x (x=36) si ale distantei L
(L=1,061,12R), fac ca in practica de proiectare sa nu se utilizeze metoda exacta a
calculului franei, mult mai laborioasa, ci metoda aproximativa, bazata pe repartitia
uniforma a presiunii in lungul sabotului si pe aplicarea fortelor N si T in punctul de
intersectie al rotii cu dreapta care uneste centrul rotii cu articulatia sabotului.

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

4/8

9/17/13

Frane cu saboti

Rezultatele obtinute pe baza acestei metode, mai simple, sunt pe deplin

acceptabile, deoarece diferentele date de variatia coeficientului de frecare in timpul
exploatarii sunt comparabile cu corectarile pe care le introduce utilizarea metodei
exacte de calcul.
In continuare se exemplifica metoda aproximativa de calcul pentru tipurile de
frana utilizate mai frecvent.

La frana cu saboti fixati articulat pe parghiile portsabot, cu franare prin greutate si defranare prin electromagnet cu
cursa lunga (fig. 6.16), la deconectarea electromagnetului, sub actiunea contragreutatii G, a greutatii Gp a parghiei
acesteia si a greutatii Ga a armaturii mobile a electromagnetului, in tija verticala apare forta S. Aceasta roteste
triunghiul rigid, in articulatiile acestuia actionand fortele T si R. Forta T se transmite prin tija, parghiei portsabot din
stanga, iar forta R actioneaza asupra parghiei portsabot din dreapta. Sub actiunea componentelor orizontale H (egale
intre ele) parghiile portsabot se rotesc, strangand sabotii pe roata de frana. Ca urmare, intre saboti si roata de frana
apar fortele normale N1 si N2 si fortele de frecare F1 = N1 si F2 = N2 , unde este coeficientul de frecare dintre saboti
si roata de frana.
Fortele normale N actioneaza de la sabot spre roata, iar fortele de frecare F, in sens invers sensului de rotatie al
rotii. Reactiunile normale N ale rotii actioneaza de la roata spre sabot, iar reactiunile fortelor de frecare F asupra
sabotului actioneaza in sensul rotirii rotii de frana. Datorita montarii articulate a sabotilor la parghiile portsabot, fortele
normale se transmit in articulatiile sabotilor.
Introducand in articulatiile fiecarui sabot doua forte de sens contrar, paralele si egale cu F1 , respectiv F2, fortele
barate F1 si respectiv F2 formeaza cupluri, care tind sa roteasca sabotii fata de articulatiile lor, rotire impiedicata de
dispozitivele prezentate in figura 6.10. Fortele nebarate F1 respectiv F2 , actioneaza asupra parghiilor portsabot.
Din conditia de echilibru a parghiei portsabot din stanga
rezulta:
,
de unde:

(6.6)

Din conditia de echilibru a parghiei portsabot din dreapta

rezulta:

de unde:

(6.7)

Momentul de franare va fi:

(6.8)
Momentul de franare trebuie sa fie mai mare decat momentul de torsiune la arborele franei, adica:
,
sau:
,

(6.9)

in care este un coeficient de siguranta la franare in functie de regimul de functionare al mecanismului ( = 1,52).
Din relatia (6.8) rezulta:

.
Din conditia de echilibru a triunghiului rigid rezulta:

(6.10)

Din conditia de echilibru a parghiei contragreutatii rezulta valoarea contra-greutatii:

(6.11)

Forta de tractiune Z a electromagnetului rezulta din conditia de echilibru a parghiei contragreutatii (pentru S=O):

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php
.
(6.12)

5/8

9/17/13

Frane cu saboti
.

(6.12)

Pentru a tine seama de frecarile din articulatii, valorile G a contragreutatii si Z a fortei de tractiune se maresc cu
aproximativ 10 % fata de cele rezultate din calcul.
Cursa h a armaturii mobile a electromagnetului trebuie sa asigure deplasarea radiala a fiecarui sabot cu distanta
fata de roata de frana ( 1 mm).
Admitand o crestere de 10 % pentru preluarea jocurilor din articulatii si a elasticitatii sistemului de parghii si tije al
franei, cursa armaturii va fi data de relatia:

(6.13)

Pe baza fortei de tractiune si a cursei armaturii mobile, electromagnetii se aleg din catalog.
La strangerea sabotilor pe roata de frana, rezultantele fortelor care
actioneaza asupra acesteia vor fi (fig. 6.17):

Fortele U1 si U2 sunt paralele. Daca se introduc in centrul rotii de

frana cate doua forte de sens contrar, paralele si egale cu U1 si respectiv
U2 , fortele barate U1 si respectiv U2 formeaza cuplurile de franare, iar
arborele rotii de frana va fi solicitat la incovoiere de forta:

(6.14)
Eforturile care actioneaza in barele, si articulatiile franei sunt (fig. 6.16):

;
;
;

;
;

.
Daca la frana considerata parghiile portsabot sunt indreptate astfel incat distanta b sa fie nula, fortele normale
pe cei doi saboti N1 si N2 devin egale, iar ca rezultat, arborele nu mai este solicitat la incovoiere (U = 0).
Roata de frana, respectiv cuplajul elastic, se alege in functie de momentul de franare cerut, facandu-se calcule de
verificare a franei la presiune si la incalzire.
Verificarea la presiunea admisibila se face cu ajutorul relatiei:

(6.15)

in care: N este cea mai mare dintre cele doua forte normale; A - suprafata de frecare dintre sabot si roata.
Suprafata de frecare este data de relatia:

(6.16)

in care: D este diametrul rotii de frana; B - latimea rotii; - unghiul de infasurare a sabotului (frecvent 90, mai rar
70).
Verificarea franelor la incalzire este deosebit de importanta pentru buna functionare a mecanismului. In literatura
de specialitate sunt indicate diferite metode pentru calculul exact al incalzirii franelor. O metoda aproximativa, care da
rezultate bune in practica, este cea prin care se limiteaza valoarea produsului pv, unde p este presiunea efectiva
dintre roata si sabot, exprimata in MPa, iar v - viteza periferica a rotii de frana, exprimata in m/s. Pentru franele de
oprire produsul pv este limitat la 5 MPas, iar pentru cele de coborare la 2,5 MPas.
La frana cu saboti articulati, cu franarea prin arc si defranarea prin electro-magnet cu cursa scurta (fig. 6.18), in
cazul cand electromagnetul este deconectat, greutatea Ga a armaturii mobile produce un moment fata de articulatia A.
Acest moment este echilibrat de momentul reactiunilor H, care apar in punctele A si B de sprijin (trasate punctat in
figura). Greutatea armaturii da, in concluzie, nastere in articulatiile superioare ale parghiilor portsabot (punctele A si C)
la doua forte H (trasate cu linie continua in figura), care tind sa slabeasca frana. Arcul principal, montat comprimat, face
ca in punctele C si D sa apara fortele K in sensul strangerii franei, iar arcul secundar da nastere fortelor kmax, aplicate in
aceste puncte, in sensul slabirii franei. La contactul dintre saboti si roata de frana apar fortele N1 N2 si F1 , F2 care se
transmit in articulatiile sabotilor la parghiile portsabot.

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

6/8

9/17/13

Frane cu saboti

Din conditia de echilibru a parghiei portsabot din stanga rezulta:

sau

.
Deoarece:
,
rezulta:

(6.17)

Din conditia de echilibru a parghiei portsabot din dreapta rezulta:

,
sau:
.

(6.18)

Momentul de franare are expresia:

(6.19)

Din relatia (6.19) rezulta:

.
Dar:

si deci:

(6.20)

Valoarea kmax a arcului auxiliar se alege in limitele 2080 N.

Electromagnetul cu cursa scurta se alege pe baza momentului dezvoltat si a unghiului de rotatie al armaturii
mobile.

La conectarea electromagnetului, arcul principal sufera o comprimare suplimentara, valoarea fortei dezvoltata de el
crescand la Kmax, iar arcul auxiliar se destinde, forta dezvoltata de el scazand la k (fig. 6.19). Ambele forte actioneaza
in tija franei, avand sensuri contrare. Forta Kmax tinde sa indeparteze armatura mobila.
Din conditia de echilibru a acesteia rezulta valoarea necesara a momentului electromagnetului:
.

(6.21)

Valoarea unghiului de rotatie a armaturii mobile este data de relatia:

(6.22)

Cursa sabotului e se alege sub 1 mm. Valorile de catalog ale momentului si unghiului de rotatie trebuie sa fie mai
mari decat cele rezultate din calcul, pentru a se tine seama de frecarile din articulatii si de uzura captuselii sabotilor.
Valorile fortelor Kmax si k se calculeaza pe baza caracteristicilor arcurilor respective. Din figura 6.20 rezulta:

(6.23)
Valoarea comprimarii suplimentare este data de relatia:
.

(6.24)

La frana cu franare prin arc si defranare prin ridicator electrohidraulic (fig. 6.8), forta de calcul a arcului, respectiv
forta de tractiune a ridicatorului se determina cu relatia (6.10). Cursa tijei pistonului ridicatorului este data de relatia:

(6.25)

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

7/8

9/17/13

Frane cu saboti

C opyright 2 0 1 3 - T oate drepturile rezervate

www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/Frane-cu-saboti82.php

8/8