IMST - INGINERIA SI MANAGEMENTUL SISTEMELOR TEHNOLOGICE

Master IMPSC IMSc

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1. Particularitatile arcului electric de sudare Arcul electric de sudare este o descarcare electrica prin gaz ionizat la valori ale curentului ce depaseste cativa amperi. Arcul electric, ca sursa termica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii generale: - sa asigure atingerea unei temperaturi suficient de inalte pentru a determina topirea si supraincalzirea in faza lichida a metalului de baza din zona de sudare; - sa aiba o putere suficient de mare pentru a determina topirea in unitatea de timp a unei cantitati de metal suficient de mare - sa fie suficient de concentrata, adica sa asigure o densitate de putere suficient de mare; prin aceasta cerinta urmarim marirea randamentului de topire a materialului de baza; - sa asigure o protectie a materialului topit si incalzit in zona de sudare de actiunea vatamatoare a unor elemente nocive din mediu ambiant (oxigen, azot, hidrogen); - sa fie ieftina; - si nu in ultimul rand sa fie nepoluanta.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.1. Zonele caracteristice ale arcului electric Experimental, s-a constatat ca, de indata ce curentul prin arcul electric depaseste o anumita valoare relativa mica, caderea de potential in lungul arcului se repartizeaza intr-un mod neuniform caracteristic, prezentat schematic in figura 1, in care 1 reprezinta electrodul pozitiv (anod), iar 2 electrodul negativ (catod). Curentul electric prin arc a fost notat cu l, U semnifica diferenta de potential dintre electrozi, iar Ua tensiunea arcului. In imediatata vecinatate a anodului, se inregistreaza pe o distanta foarte scurta (la) in zona anodica, o cadere de tensiune (Ua) denumita cadere de tensiune anodica. Urmeaza o zona mult mai extinsa de lungime coloana arcului, pe care se manifesta o cadere de tensiune (Uc) caderea de tensiune pe coloana. Potentialul variind dupa o dreapta pe lungimea coloanei, inseamna ca pe aceasta portiune intensitatea campului electric (E) este constant.

Ua Uc U Uk

la

lc l

lk

IE

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In imediata vecinatate a catodului, pe o distanta foarte scurta (lk) zona catodica, se inregistreaza o importanta cadere de tensiune (Uk) cadere de tensiune catodica. Mentionam cateva valori uzuale: Ua = 2 3 V; Uk > Ua, Uk = 10 20 V; Uc depinde de lungimea arcului; la = 10-4cm; lk = 10-5-10-3 cm lc = 10-1 -100 cm Datorita faptului ca lk + la este foarte mica in raport cu (lc), se poate considera ca (lc) este egala cu lungimea arcului, (l) fiind aproximativ egal cu distanta dintre electrozi. O asemenea reprezentare a tensiunii evidentiaza existenta unor procese diferentiate caracteristice in cele trei zone (catodica, anodica, coloana). La arcuri suficient de lungi ca cele de la sudare, procesele dintr-o zona influenteaza putin in mod direct procesele din zona alaturata asa ca ele pot fi analizate separat.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.2. Procese in coloana arcului In conditiile unui arc electric arzand, ionizarea in coloana este posibila fie ca urmare a ciocnirii particulelor fie prin fotoionizare (introducere de cuante de energie prin fotoni efect neglijabil la sudare). Concomitent cu ionizarea au loc si procese inverse, de deionizare, prin unirea anumitor ioni pozitivi cu electronii intalniti. In conditii de echilibru, numarul ionilor produsi in unitatea de timp este egal cu numarul celor neutralizati in unitatea de timp. Electronii liberi aflati sub influenta campului electric (E) sunt accelerati progresiv, dobandind o energie din ce in ce mai mare pe masura cresterii vitezei lor. Din ciocnirea electronilor accelerati pana la diferite viteze si moleculele gazului prezent pot sa rezulte: - disocierea in forma atomica a gazelor moleculare; - excitarea, adica trecerea unui electron de pe o orbita cu energie inferioara pe o orbita cu energie mai mare; - ionizarea, adica smulgerea unui electron de pe orbita, ce devine astfel liber. Ionizarea este deci un caz limita al excitarii, cand electronul dobandeste o energie mai mare decat aceea corespunzatoare nivelului de excitare maximum posibil. Energia ce trebuie transferata electronului pentru a-l desprinde de atom (pentru a efectua ionizarea) se masoara in V si se numeste potential de ionizare (Ui).

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.3. Procese in zona catodica Zona catodica cat si zona anodica sunt zone de tranzitie deoarece din punct de vedere electric asistam la trecerea din conductorul metalic, unde curentul este exclusiv electronic, la un conductor gazos unde curentul este atat electronic, cat si ionic. Din punct de vedere termic, asistam la trecerea de la un electrod relativ rece in plasma mult mai calda. In zona catodica procesul de baza este emiterea de electroni deoarece cu ajutorul acestor electroni accelerati in campul electric existent se realizeaza procesul de ionizare in coloana. Se cunosc urmatoarele tipuri de emisie electronica: - emisie termoelectronica, specifica electrozilor nefuzibili care se incalzesc intens; - emisie autoelectronica, specifica electrozilor fuzibili; - emisie fotoelectronica stimulata prin incidenta unei radiatii;
-

emisie secundara produsa prin bombardarea catodului de particule grele (atom, ioni) sau chiar fascicol de electroni.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.4. Forme particulare ale arcului electric, functie de materialul catodului In functie de materialul catodului se deosebesc doua forme particulare ale arcului, si anume: - arc cu electrod refractar (figura 2, a cu pata catodica, b fara pata catodica); - arc cu electrod fuzibil. Arc cu electrod refractar Forma particulara a arcului electric in acest caz este prezentata in figura 2, in care: 1 - este contact electric prin intermediul caruia se realizeaza trecerea curentului la electrodul de wolfram; totodata el asigura si racirea electrodului care este cu atat mai intensa cu cat este mai mica lungimea libera, 2 lungimea arcului, 3 pata catodica, 4 material in stare lichida sau pastoasa, 5 aureola luminoasa a arcului. Cazul din figura a), arc cu pata catodica, se intalneste mai ales la curenti de sudare mici, o racire intensa a catodului si la un catod ascutit. Se realizeaza o coloana stransa a catodului, instaurandu-se o densitate de curent mare 105 A/cm2. Rolul preponderent il are in acest caz emisia autoelectronica in pete. Situatia din figura b), arc fara pata catodica apare la curenti de sudare mari, la o racire slaba a catodului si la un catod rotunjit. Odata cu marirea curentului coloana arcului isi mareste diametrul, ajungandu-se la o scadere de 10-100 ori a densitatii de curent in jur de 103 A/cm2, disparand pata catodica distincta. In asemenea conditii creste temperatura catodului astfel incat rolul preponderent il dobandeste emisia termoelectronica.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

Caracteristica statica a arcului electric Reprezinta dependinta functionala a tensiunii arcului in functie de curentul de sudare la o valoare constanta a lungimii arcului. Arc cu catod fuzibil Catodul este realizat din material relativ usor fuzibil, de exemplu aliaje de Fe; rezulta ca temperatura electrodului este sensibil mai mica decat la electrodul refractar, vorbindu-se in acest caz despre un arc cu catod rece. Caracteristicile acestui tip de arc sunt urmatoarele:
-

se realizeaza densitati de curent foarte mari in pata, in jur de 106 107 A/cm2; pot coexista mai multe pete catodice;

- se inregistreaza o miscare a arcului pe suprafata catodica; - suprafata catodului se evapora intens; - caderea de tensiune catodica este mai mare decat in cazul electronilor refractari Influenta campului magnetic Atat pata catodica cat si arcul pot fi deplasate sub influenta unui camp magnetic exterior. Cateodata, la arcul cu catod rece poate sa apara si o miscare pe directia contrara acestei forte. Campul magnetic neuniform din zona petei, probabil si din alte cauze, determina prin fortele ce intervin in cazul arcului cu catod rece, o migrare haotica a petei si chiar o divizare a acesteia. Acest complex de fenomene este denumit criza a petei catodice. Drept urmare a acestor crize, se considera ca arcul cu catod rece are o instabilitate inferioara.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.5. Zona anodica In toate cazurile anodul nu emite ioni pozitivi. Aceasta inseamna ca in zona anodica curentul este pur electronic. Surplusul de electroni care se acumuleaza in zona catodica da nastere unui camp electric suplimentar, aparand astfel caderea de tensiune anodica. Aceasta cadere de tensiune poate fi calculata pe baza energiei necesare pentru crearea de ioni pozitivi in zona anodica.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.6. Interactiunea arc electric camp magnetic In figura a) este prezentata situatia in care electrodul si legatura la masa sunt coaxiale. Curentul prin coloana I1 da nastere unui camp magnetic de inductie B1. Curentul prin piesa I2 da nastere unui camp magnetic de inductie B2. Distributia spatiala a acestora, face ca forta electromagnetica F1 sa fie egala cu forta electromagnetica F2, astfel incat coloana arcului electric e mentinuta verticala.

1 F1=F2 F2 I1 B1 F1 B2 I2 a) 2

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In figurile b) si c) masa electrodului nu este coaxiala cu electrodul. Ia nastere un curent prin pies I2, ce determina un camp magnetic B2 care compunandu-se cu campul magnetic determinat de curentul prin coloan face ca intensitatile campului magnetic sa fie diferite, rezultand forte electromagnetice diferite ce actioneaza de o parte si de alta a coloanei, coloana arcului fiind deviata in partea opusa punctului de legare la masa.

1 F2>F1 F2 I1 B1 F1 2 b) 3 c) F2 I1

1 F1>F2 B1 F1 B2 I2 2

I2 B2

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In figura d) este prezentat cazul sudarii langa o masa feromagnetica 4. Datorita permeabilitatii magnetice mai mari, a fierului fata de aer, campul magnetic ce va inchide prin masa feromagnetica si coloana arcului va fi deviata spre aceasta. Se obtine astfel o abatere a cusaturii fata de axa cusaturii prevazute.

4 Fe 2 d)

In figura e) este prezentata situatia sudarii intr-un rost adanc, cand coloana arcului e deviata catre marginile rostului putand rezulta defectul nepatrundere la radacina.

e)

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In figura f) este prezentata situatia sudarii cu arce gemene in care electrozii sunt alimentati de la aceeasi sursa de curent. Campurile magnetice de inductie B1 si B2, generate de cei 2 curenti se insumeaza si intensitatea campului rezultant e mai mica intre cele doua arce; coloanele arcelor apropiindu-se, se obtine astfel o adancime de patrundere mai mare si o micsoarare a latimii cusaturii.

1 B1 3

1 B2 3 2

I1

I2

f)

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In figura g) este prezentata situatia alimentarii celor doua arce de la surse diferite, rezultand o indepartare a coloanelor celor doua arce, o micsorare a adancimii de patrundere si o marire a latimii cusaturii, situatie folosita indeosebi la placare.

I1 3

I2 3 2

g)
De mentionat faptul ca la sudarea in curent alternativ aceste fenomene cunoscute sub numele de suflaj magnetic sunt mult mai putin intense. Ca atare, suflajul magnetic rezultat ca arc electric camp magnetic prezinta in general efecte nefavorabile, care trebuiesc cunoscute si contracarate prin masuri adecvate.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

1.6.1. Interactiunea arc electric camp magnetic creat de electromagneti exteriori In figura a) este prezentata pendularea longitudinala: 1 material de baza 2 cusatura solidificata 3 baie de metal lichid J densitate de curent P1, P1 poli ai unui electromagnet alimentat cu o tensiune alternativa si frecventa variabila Vs viteza de sudare B1, B2 inductie variabila la alternanta tensiunii de alimentare F1, f2 forte electromagnetice ce actioneaza asupra coloanei

F1 B1 P1 F2 B2 P1 vs

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In situatia in care este valabila inductia B1 asupra coloanei aerului actioneaza forta electromagnetica F1, care penduleaza spre inainte coloana arcului, ceea ce are ca efect o preincalzire locala a materialului de baza. Rezultatele acestei interactiuni le constituie pe de o parte preincalzirea materialului, ce are ca efect micsorarea vitezei racite, si o amestecare mai buna a metalului baii rezultand o granulatie mai fina si o rezistenta mai mare fata de fisurarea la cald. In figura b) este prezentata situatia in care cei doi electromagneti P1 si P1 sunt montati coaxial cu directia de deplasare a arcului, situatie in care fortele electromagnetice rezultante deplaseaza transversal coloana arcului, adica determinand pendularea transversala a acesuia. Nu se mai realizeaza o preincalzire a materialului, dar se realizeaza o marire a latimii cusaturii si o amestecare mai buna a metalului baii cu consecintele aratate anterior.

F1 3

B1 P1 B2 J F2 vs P1 2

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

In figura c) este prezentata situatia in care coaxial cu electrodul se monteaza o bobina (4), un electromagnet, care determina aparitia unei inductii cre determina asa numita pulsare axiala a baii de metal lichid care ocupa succesiv pozitiile 6 si 7. Componenta radiala a inductiei imprima purtatorilor de sarcina si chiar purtatorilor de metal o traiectorie elicoidala care determina o traiectorie mai buna, ceea ce are ca efect o micsorare a granulatiei si o tendinta de reducere a fisuratiei la cald. 1 I 4

5 3 7 6 2

In toate cazurile prezentate, amplitudinea pendularii este determinata de valoarea tensiunii de alimentare a electromagnetilor, iar frecventa de pendulare e determinata de frecventa tensiunii alternative cu care se alimenteaza electromagnetii. Avantajul notabil al acestor metode de pendulare il constituie lipsa maselor in miscare si posibilitatea conducerii coloanei arcului dupa traiectorii complexe si la frecvente si amplitudini variabile.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

2. Arc electric constrans (jet de plasma) De-a lungul timpului, s-a pus accent deosebit pe metodele de crestere a temperaturii arcului electric prin constrangerea fortata a coloanei arcului, realizata in arzatorul de plasma. Temperatura coloanei arcului electric deschis, acoperit sau protejat ajunge la 6000-8000 oC. Cu ajutorul arzatoarelor de plasma se poate ajunge temperatura pana la 30.000 oC si mai mult. Constrangerea arcului poate fi realizata pe mai multe cai. Metoda cea mai raspandita consta in limitarea diametrului coloanei arcului printr-un ajutaj special. Pentru cresterea temperaturii este necesar sa se asigure cresterea puterii intr-un volum constant al arcului electric, ceea ce se obtine prin folosirea arcului constrans. Transferul de caldura este de ordinul a 104-105 W/cm2 suficient pentru a topi aproape orice corp solid, comparativ cu flacara oxiacetilenica care este de ordinul 102-103 W/cm2. Se poate observa in figura cum arcul electric constrans arde intre un electrod central de wolfram 1, legat la polul negativ, si un ajutaj 2, legat la polul pozitiv racit cu apa.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

Gazul protector (plasmagen), care se trimite in arzator, iesind din ajutaj, constrange suplimentar coloana arcului, izolandu-l de peretii ajutajului si elimina gazele incalzite pana la temperaturi inalte adica plasma in afara arzatorului. Pentru ca ajutajul sa nu se topeasca, el se executa dintrun material cu o conductibilitate termica ridicata (indeosebi din cupru) si este racit cu apa. Gazul se incalzeste la temperatura inalta, se ionizeaza, se dilata mult si iese din ajutaj sub forma unul jet de plasma stralucitor si foarte cald, care se foloseste in diferite scopuri tehnologice, precum sudare, taiere. Unul din multiplele avantaje de mare importanta ale acestui arc este posibilitatea larga de alegere a regimului de lucru in comparatie cu procedeele obisnuite de lucru cu arc electric. Pentru crearea jetului cu inalta temperatura, la sudarea cu electrod de wolfram se folosesc gazele argon, heliu; uneori se utilizeaza amestecul acestor gaze cu hidrogen si azot. Adaugarea hidrogenului ridica brusc tensiunea arcului si tensiunea lui de aprindere, ceea ce duce la necesitatea

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

ridicarii tensiunii de mers in gol a surselor de alimentare cu curent (200 400 V). Deosebirea pe care o are caracteristica statica a arcului constrans fata de arcul ce arde liber nu necesita proprietati speciale de la sursele de alimentare cu curent, insa tensiunea lor de mers in gol este mult mai mare. Se folosesc mai ales sursele de alimentare cu caracteristicile externe brusc coboratoare, pentru ca variatia spatiului arcului de lucru ale arzatorului propriu sa nu se modifice. In figura este reprezentata schema electrica de principiu pentru legarea unul arzator de plasma: 1 convertizor de curent continuu; 2 generator de inalta frecventa; 3 electrod de wolfram, 4 argon + hidrogen; 5 ajutaj racit cu apa; 6 piesa

Se deosebesc 2 forme de jet de plasma: un jet care se suprapune cu coloana arcului si al doilea jet care se degaja in primul. In primul caz, arcul arde intr-un canal ingust intre electrodul de wolfram (catod) si piesa (anod) si se numeste arc direct sau transferat; in al doilea caz, arcul arde intre electrodul de wolfram si ajutaj (anod) si se numeste arc pilot de plasma.

VINTIL Nicu Alin Master an 1 - IMST

Bibliografie Bazele Proceselor de Sudare V. Miclosi, Gh. Solomon, Bucuresti, 1993 Utilajele sudarii electrice Vl. Popovici, 1968 A. Ivancenco, Bucuresti,