Coroziunea metalelor şi aliajelor

Protecţia împotriva coroziunii

DEFINIŢIE: Coroziunea este un proces de degradare lentă şi progresivă a

materialelor metalice de la suprafaţă spre interior sub acţiunea mediilor chimice active.

Clasificare.
1. După modul în care sunt atacate metalele:
a) coroziunea supeficială – constă în corodarea întregii suprafeţe a mertalului şi
poate fi uniformă, dacă se produce pe aceeaşi grosime în toată suprafaţa sau neuniformă dacă
adâncimea de corodare este inegală;
b) coroziunea locală - cuprinde anumite zone din întreaga suprafaţă a metalului
formând puncte, pete şi adâncituri ;
c) coroziunea intercristalină – constă în pătrunderea coroziunii pe marginea
grunţilor cristalini.
Coroziunea superficială şi intercristalină au ca efect reducerea grosimii pieselor şi prin
urmare reducerea rezistenţei mecanice datorită reducerii secţiunii
Coroziunea locală micşorează capacitatea de deformare plastică a metalului
2. După factorii care produc coroziunea:
a) coroziunea chimică - se produce prin reacţii chimice între agentul coroziv şi
metarialul metalic. Agenţii corozivi sunt gaze uscate sau lichide ce nu conduc curentul electric.
Coroziunea sub acţiunea gazelor uscate se produce prin reacţia dintre metale şi oxigen în
absenţa totală a umidităţii.În urma acestei reacţii pe suprafaţa metalului se formează o peliculă de
oxid care dacă este densă şi aderentă apără metalul de o coroziune ulterioară. Acest fenomen se
numeşte pasivare. Dacă pelicula de oxid este poroasă şi neaderentă oxigenul continuă să atace
metalul, fenomenul de coroziune accetuându-se.
Coroziunea sub acţiunea lichidelor ce nui conduc curentul electric (uleiuri, benzină ,
motorină) se datoreşte dizolvării metalelor fără formare de peliculă protectoare.
Coroziunea chimică este favaorizată de creşterea temperaturii
b) coroziune electrochimică – are loc atunci când metalele vin în contact cu
substanţe lichide care conduc curentul electrci numite electroliţi.Electroliţii sunt soluţii de apă şi
săruri(umiditate atmosferică, ceaţă, aburi).
c) coroziunea atmosferică – se produce pe cale electrochimică deoarece în
atmosferă există întotdeauna umiditate.Este mai accentuată iarna decât vara în zonele industriale
şi în oraşe decât la sate, pe litoralul măriilor şi oceanelor decât în zonele montane.

Protecţia împotriva coroziunii

Pentru ca metalele să fie ferite de coroziune se folosesc diferite metode de protecţie a

acestora.
Prin protejarea suprafeţelor metalice se urmăresc mai multe scopuri :
- apărarea de distrugere a pieselor din oţel
- împiedicarea formării de oxizi de vasele din cupru
- obţinerea unui aspect frumos, prin acoperirea metalelor cu un strat subţire dintr-un alt
metal.
Metodele folosite la protejarea metalelor sunt :
- acoperirea unui metal cu un strat dint-un alt metal
- acoperirea suprafeţei metalice cu materiale nemetalice anorganice
 - acoperirea metalelor cu materiale nemetalice organice

1. Acoperirea unui metal cu un strat dint-un alt metal

a)cositorirea- reprezintă acoperirea pieselor metalice cu un strat decositor
Pentru a face această operaţie trebuie ca piesele să fie bine curăţate şi degresate.Apoi
piese se introdcu în baie de cositor topit unde se acoperă cu un strat subţire din metalul de
protecţie.La fel se procedeaza la acoperirea pieselor cu zinc, plumb sau alt metal de protecţie.
Cositorirea metalelor (spoirea) se face deobicei la vase fabricate din cupru..
b)galvanizarea – reprezintă acoperirea unui metal cu un strat din alt metal folosind o soluţie
electrolitică şi curent electric.Piesa pe care o dorin să o galvanizăm se curăţă bine de oxizi.Apoi
se introduce în baia de galvanizare.
Baia de galvanizare cuprinde :
- un pol pozitiv (anod) la care se leagă metalul acoperitor (zinc, cupru, nichel)
- un pol negativ numit catod la care se leagă piesa de acoperit
- un electrolit format dintr-o soluţie apoasă a unei sări a metalului acoperitor
Procesul tehnologic al galvanizării constă în descompunerea de către curentul electric a
electrolitului şi depunerea acestuia la catod, pe suprafaţa piesei.
Cele mai folosite galvanizări sunt zincarea, stanarea, cuprarea, nichelarea, cromarea şi
argintarea.