Sunteți pe pagina 1din 12

Laborator L1

1. Analiza macroscopica

1.1 Introducere
Analiza macrografica precede analiza micrografica si reprezinta o
metoda de control calitativ si de cercetare. Analiza se efectueaza cu
scopul punerii in evidenta a:
 tipului de material metalic;
 descoperii defectelor de necompactitate;
 neomogenitatilor chimice si structurale in cazul pieselor si
semifabricatelor.
In urma acestui tip de analiza se obtin indicatii asupra conditiilor,
caracterului si calitatii prelucrarilor mecanice suferite de metal sau
prelucrarilor tehnologice cum ar fi elaborare metalului, turnarea,
deformare plastica, sudare, etc

1.2 Obiective
Dupa parcurgerea acestui laborator cursantul va trebui sa:
 Sa poata sa identifice tipul de material dupa culoare, aspect,
densitate, proprietati magnetice;
 Sa poata sa identifice tipul de otel folosind proba scanteierii;
 Sa identifice caracterul si cauzele ruperii unui material
metalic;
 Sa identifice neomogenităţile chimice, discontinuităţile de
material, liniile de deformare plastică, neomogenităţile
chimice şi structurale introduse de tratamentul termic
sau termochimic, structura şi defectele îmbinărilor
sudate;
 Sa intocmeasca un raport de analiza macroscopica;

1.3 Aspecte teoretice


Analiza macroscopica consta din examinarea cu ochiul liber, cu o
lupa simpla sau bioculara cu marire de pana la 10 x sau in unele cazuri
cu ajutorul microscopului cu marire de pana la 50 x, a aspectului
exterior al pieselor sau al suprafetelor special pregatite.
Analiza macroscopica cere un minim de experienta si pregatire din
partea celui care face examinare. Analiza macroscopica confera
informatii despre:
 natura materialului;

Pag. 1
 particularitatile structurii de turnare;
 caracterul si calitatea prelucrarilor mecanice ce au dat forma si
caracteristicile finale ca: turnare, deformare plastica, aschiere, sudare
tratamente termice sau termochimice;
 caracrerul ruperii si cauzele acesteia.
Analiza macroscopica ne ajuta in vederea alegerii zonelor din
piesa studiata care urmeaza a fi analizei microscopice.
Analiza maroscopica se poate efectua pe suprafete de rupere
(casuri) de solidificare sau pe suprafete slefuite si atacate cu reactiv.

1.4 Analiza macroscopică ale pieselor metalice si a suprafetelor


de rupere
Analiza macroscopica ale pieselor metalice si a suprafetelor de
rupere ne furnizeaza informatii orientative privind:
Natura materialului
 calitatea materialului, ce se poate obţine prin corelarea culorii cu
densitatea acestuia.
 in ceea ce priveste culoarea avem: Cuprul are culoarea rosie
portocalie; alamele cu max. 10% Zn, bronzurile cu Sn, Pb sau Be –
roşiatică; alamele cu mai mult de 10% Zn, bronzurile cu Al – galben,
galben – verzui; aurul – galben auriu; fierul, aluminiul – gri; nichel –
alb cenusiu; otelul gri inchis; zincul – gri albăstrui; titan – alb
argintiu; fonta - albă, staniul – alb argintiu; fontele cenuşii – gri
închis.
 după densitate, materialele metalice pot fi: ultrauşoare
(ρ<2g/cm3): Mg, Be; uşoare (2<ρ<4): Al, Si; semiuşoare (4<ρ<6):
Ge, Ti, V; grele (6<ρ<10): Fe, Cr, Zn, Sn, Mn, Co; foarte grele
(10<ρ<15): Ag, Pb, Hg; deosebit de grele (ρ>15): Pt, Au, Os.
 proprietătile magnetice. După proprietăţile magnetice,
materialele pot fi:
 diamagnetice, slab respinse de câmpul magnetic: Cu, Au, Ag, Zn;
 paramagnetice, slab atrase de câmpul magnetic: Al, Bn, Mg, Pt,
Cr, Ti, otel inoxidabil austenitic, otelul austenitic manganos etc;
 feromagnetice, puternic atrase de câmpul magnetic: Fe, Co, Ni şi
aliajele lor, feritele etc.
 proba de scanteie permite identificarea tipului de otel din care
este confectionat un reper metalic. Pentru aceasta se apasă proba
metalica confectionata din otel pe piatra unui polizor în miscare cu
turatia de 1400-1500 rot/min. Piatra desprinde particule fine de otel
care in contact cu oxigenul atmosferic oxidează rapid sub forma unor
unor explozii sau scântei. Liniile luminoase dau informatii despre gradul
de aliere al otelului, iar scanteile despre conţinutul sau de carbon. O
determinare mai exacta, necesita o trusa cu probe etalon de compozitie

Pag. 2
cunoscută cu care se compara fluxul si aspectul scanteilor obtinute in
cazul probei analizate.

In imaginea anterioara avem la pozitia a. un otel nealiat, cu putin


carbon; b. otel aliat nealiat, cu 0,4 – 0,6 % C; c. otel nealiat cu 0,8 –
1.2 % C; d. otel cu 1% W; e. otel rapid
Caracterul si cauzele ruperii materialelor metalice
Ruperea poate interveni voit pe epruvete pentru incercari
mecanice sau prin avierea unor piese metalice. Analiza macroscopica ne
furnizeaza informatii referitoare la interpretarea comportarii materialului
incercat sau stabilirea cauzelor avariei. Caracterul ruperii este influentat
de compozitia chimica, structura, tratament termic aplicat, starea de
tensiuni, temperatura, etc. Astfel avem:
 Ruperea la suprasarcina care poate fi ductila sau fragila;
- Ruperea ductila este insotita de deformare plastica prealabila si
are un aspect mat, fibros;

Pag. 3
- Ruperea fragila nu prezinta deformare plastica prealabila si are
aspect cristalin, stralucitor, grosier.

 Ruperea prin oboseala care este progresiva sub sarcini mici si


variabile. Suprafetele de rupere sunt relativ netede. Intrucat ruperea
prin oboseala este progresiva sprafata de rupere prezinta urmatoarele
zone distincte:
- Amorsa de fisura care este un concentrator de tensiune,
incluziune nemetalica, neregularitati superficiale microfisuri de calire;
- Zona ruperii in exploatare, mai neteda, cu linii de asteptare, cu
aspect de dune de nisip, care indica propagarea itermitenta a fisurii;
- Zona ruperii statice, cu aspect cristalin mai grosier, fibros.

1.5 Analiza macroscopică pe suprafeţe şlefuite şi atacate cu


reactiv
Analiza macroscopică se execută pe suprafeţe care au fost supuse
unei prelucrări mecanice pentru obtinerea
uir unei suprafeţe plane, Se pot
pune în evidenţă: neomogenităţile chimice, discontinuităţile de material
(porozităţi sufluri, fisuri) structura primară dendritică, liniile de
deformare plastică, neomogenităţile chimice şi structurale introduse de
tratamentul termic sau termochimic, structura si defectele îmbinărilor
sudate, etc.

Pag. 4
Segregatiile.
Neomogenităţile chimice apărute în procesul solidificării
determină neomogenităti de structură şi de proprietăţi. La oteluri
prezintă interes segregaţia carbonului şi a elementelor însoţitoare
dăunătoare: sulful şi fosforul.
 Segregaţia carbonului se evidenţiază prin atac cu reactivul nital
5%. Zonele mai bogate în carbon apar mai întunecate.

 Segregatia sulfului se pune in evidenta cu ajutorul amprentei


Baumann cere presupune fixarea pe hârtie fotografică a segregaţia
sulfului, conform STAS 7839-67.

 Segregatia fosforului se pune in evidenta cu reactivul Oberhoffer.


Proba lustruită este imersată în soluţia de atac până la acoperirea cu un
strat roşu de cupru, apoi este spălată în alcool. Privită în lumină
perpendiculară, prezintă zonele bogate în fosfor galbene strălucitoare pe
fond întunecat.
 Segregatia carbonului si fosforului se poate face si cu ajutorul
reactivul Heyn. După atac, proba se spală pentru înlăturarea cuprului
depus. Zonele bogate în carbon apar întunecate, cele bogate în fosfor
apar cafenii. Se recomandă pentru oţeluri cu mai puţin de 0.6%C. La
creşterea conţinutului de C, depunerea de cupru se îndepărtează greu
de pe probă.
Discontinuităţi de material
Pentru determinarea defectelor care perturbă continuitatea

Pag. 5
materialului semifabricat se folosesc reactivi cu acţiune profundă,
conform anexa 1. Se pun astfel în evidenţă porozităţi, segregaţii,
sufluri, solidificare în straturi, benzi de culoare deschisă, fulgi etc.

Identificarea procedeului de fabricaţie


Neomogenitatea chimică relevată prin macroanaliză permite
identificarea procedeului de fabricaţie al pieselor: turnare, forjare sau
aşchiere. Piesa turnată prezintă structură dendritică specifică. Prin atac
cu o soluţie 5÷10% acid azotic în apă distilată se relevă structura
dendritică de turnare în cazul otelurile cu conţinut redus în carbon,
elemente de aliere şi elemente dăunătoare. Zonele axiale ale dendritelor
sunt atacate mai intens decât cele interaxiale.

Otelul forjat sau laminat relevă o structură fibroasă, ca urmare


a atacării mai intense a zonelor cu segregaţii şi incluziunilor alungite
după direcţia de curgere a metalului.
Piesele obţinute prin deformare plastică au continuitatea fibrajului

Pag. 6
spre deosebire de cele aşchiate la care fibrajul este întrerupt
Deoarece rezistenţa, plasticitatea, tenacitatea sunt ridicate de-a
lungul fibrelor, se urmăreşte ca la piesele se urmăreşte ca la piesele
solicitate dinamic tensiunile maxime din exploatare să fie de-a lungul
fibrelor

Mărimea stratului tratat termic sau termochimic


Prin atac cu nital 5% se evidenţiază mărimea stratului carburat de
culoare mai întunecată, a stratului decarburat sau a stratului călit
superficial de culoare mai deschisă faţă de miezul piesei.

Calitatea îmbinărilor sudate


Epruvete cu secţiune transversală sau longitudinală a cordonului
de sudură, şlefuite, sunt introduse în reactiv Adler sau nital 5÷10%
până la apariţia imaginii cusăturii. Se diferenţiază materialul de bază,
zona influenţată termic la sudare, cordonul de sudură şi eventuale
defecte: pori, fisuri, etc. La sudarea în mai multe straturi se observă
ordinea de depunere a acestora.

Pag. 7
1.6 Aspecte practice
In vederea efectuarii lucrarii de laborator sunt necesare
urmatoarele:
 Echipament de protectie in conformitate cu normele de sanatate si
securitate in munca;
 Dispozitive de prindere si manevrare a pieselor analizate in cazul
in care acestea sunt de dimensiuni mari;
 Substante si materiale consumabile necesare degresarii zonelor
studiate;
 Materiale si dispozitive necesare slefuirii si lustruirii preliminare;
 Reactivi pentru analiza macroscopica, bazine, materiale
consumabile;
 Acces la apa curenta;
 Lupa cu marire de 10 x sau microscop cu marire de pana la 50 x;
 Aparat de fotografiat digital.
Pregatirea preliminara consta intr-o slefuire - lustruire urmata
daca este cazul de atac cu reactivi pentru analiza macroscopica,
prezentati in anexa nr. 1. Atacul chimic se executa fie direct pe piesa
sau semifabricat fie pe sectiuni detasate transversal sau longitudinal
din piesa sau semifabricat.
Inainte de analiza se efectueaza o degresare a suprafetelor prin
stergere cu alcool tehnic sau benzen. Atacul macroscopic cu reactivi se
face prin cufundarea zonelor analizate in baie de reactiv aflata in
recipienti rezistenti la reactiv. Dupa atac probele se spala cu apa calda
si se usuca. Manevrarea probelor se face cu respectarea normelor de
securitate si sanatate in munca.

Pag. 8
La final se intocmeste un raport de analiza macroscopica care va
trebui sa contina:
 Datele de identificare a laboratorului si a persoanei care a
efectuat analiza macroscopica;
 Conditiile in care a fost facuta analiza macroscopica;
 Tipul de reactiv si durata de expunere la acesta;
 Descrierea operatiilor efectuate si a zonei analizate;
 Fotografii ale piesei si a zonei analizate;
 Concluziile care rezulta in urma analizei si masurile care
trebuiesc intreprinse

Teste de autoevaluare

1. Care sunt criteriile de identificare a naturii materialelor metalice?


R: Criteriile de identificare a naturii materialelor metalice sunt culoarea,
densitatea sau proprietatile magnetice.
2. Care din urmatoarele materiale Fe, Cu, Ti, Al, Ni, Sn sunt metalele
feromagnetice?
R: Metale feromagnetice sunt Fe si Ni.
3. Grupati urmatoarele materiale Fe, Mg, Ti, Sn, Al, Hg, Cu, Au, Si,
Pt, Pb in metalele usoare si grele.
R: Metale usoare sunt Al si Si iar metale grele sunt Fe si Sn
4. Ce materiale metalice sunt analizate cu proba de scantei?
R: Cu proba de scanteie sunt analizate otelurile
5. Cum se recunoaşte ruperea ductilă?
R: Ruperea ductila este precedata de deformatie plastica remanenta.
6. Cum se evidenţiază ruperea prin oboseală?
R: Ruperea prin oboseala se evidentiaza prin identificarea celor trei
zone si anume amorsa de fisura, zona ruperii in exploatare si zona
ruperii statice.
7. Ce evidenţiază amprenta Baumann?
R: Amprenta Baumann pune in evidenta segregatia sulfului.

Bibliografie:
1. Radulescu M., Dragan N., Hubert H., Opris C. - Atlas metalografic,
Editura Tehnica, Bucuresti;
2. STAS 4203-74 Metalografie. Luarea şi pregătirea probelor
metalografice
3. STAS 5500-74 Metalografie. Defecte. Terminologie
4. STAS 7626-79 Metalografie. Microstructuri. Scări etalon pentru oţeluri

Pag. 9
5. STAS 7930-67 Metalografie. Metodă de determinare macroscopică a
mărimii grăuntelui austenitei după aspectul rupturii;
6. STAS 11961/1-83 Metalografie. Metode de punere în evidenţă şi
apreciere a macrostructurii oţelurilor

Activitati:

A1
Cerinta: Sa se identifice caracterului si cauzelor deteriorarii unor piese
componete ale utilajelor de constructii.
Etapele desfasurarii activitatii:
1. Se pune la dispozitia studentului o piesa deteriorata sau un set de
fotografii ale unei piese deteriorate.
2. In cazul in care activitatea se desfasoara pentru o piesa reala se
curata suprafata care urmeaza a fi analizata.
3. Se studiaza suprafata deteriorata a piesei cu ajutorul unei lupe. In
cazul in care activitatea se desfasoara prin intermediul unui set de
fotografii se studiaza imaginile care prezinta zona deteriorata a
piesei.
4. Se efectueaza fotografii ale zonei deteriorate ale piesei analizate.
5. Se intocmeste raportul de analiza macroscopica.
Prezentarea rezultatelor:
Se intocmeste un raport care trebuie sa contina urmatoarele
capitole:
- Date de identificare ale studentului si data intocmiri raportului;
- Identificarea piesei deteriorate si a utilajului de unde provine;
- Descrierea cauzelor care au condus la deteriorare sau gasirea
posibilelor cauze care au deteriorat piesa in cazul in care acestea
nu sunt cunoscute;
- Prezentarea fotografiilor cu zona deteriorata;
- Descrierea zonei deteriorate si prezentarea caracterului ruperii;
- Concluzii.
Evaluare: Activitatea este evaluata in baza raportului intocmit. Modul de
punctare a activitati este:
- identificarea piesei - 20 puncte;
- descrierea cauzelor deteriorari - 30 puncte;
- identificarea caracterului ruperii – 30 puncte;
- concuzii - 10 puncte
Punctajul maxim este de 100 puncte si se acorda 10 puncte din oficiu.

Pag. 10
A2
Cerinta: Sa se verifice calitatea imbinarii sudate a doua piese
componete ale utilajelor de constructii.
Etapele desfasurarii activitatii:
1. Se pune la dispozitia studentului o piesa care prezinta un cordon
de sudura sau un set de fotografii ale unui cordon de sudura a
unei piese.
2. In cazul in care activitatea se desfasoara pentru o piesa reala se
pregateste suprafata care urmeaza a fi analizata si se ataca cu
reactiv avand in vedere cele prezentate in subcapitolul “Aspecte
practice”.
3. Se studiaza suprafata pregatita a cordonului de sudura cu ajutorul
unei lupe. In cazul in care activitatea se desfasoara prin
intermediul unui set de fotografii se studiaza imaginile care
prezinta cordonul de sudura.
4. Se efectueaza fotografii ale cordonului de sudura pregatit in
prealabil.
5. Se intocmeste raportul de analiza macroscopica.
Prezentarea rezultatelor:
Se intocmeste un raport care trebuie sa contina urmatoarele
capitole:
- Date de identificare ale studentului si data intocmiri raportului;
- Identificarea piesei si a cordonului de sudura si utilajul de
constructii de unde provine;
- Prezentarea fotografiilor cu cordonul de sudura analizat;
- Descrierea cordonului de sudura;
- Concluzii si observatii.
Evaluare: Activitatea este evaluata in baza raportului intocmit. Modul de
punctare a activitati este:
- identificarea cordonului de sudura - 20 puncte;
- descrierea cordonului de sudura - 40 puncte;
- concuzii si observatii - 30 puncte
Punctajul maxim este de 100 puncte si se acorda 10 puncte din oficiu.

Anexa nr. 1 Reactivi pentru analiza macroscopică


conform STAS 11961/1-83
Nr. Reactiv Condiţii de atac Utilizări
Crt

Pag. 11
1. BAUMANN Hârtia fotografică este imersionată Pune în evidenţă segregaţia
A:H2SO4 (1.84) 2-5% 2 min. în soluţia A, după care se sulfului
Apă distilată rest aşează în contact cu suprafaţa
B: Tiosulfat Na: 200g probei 30s-5min. Apoi se spală, se
Metabisulfat Na: 38g fixează 5min. în soluţia B şi se
Apă 1 l spală 15 min. cu curent de apă.
2. OBERHOFFER Proba lustruită este imersată în Pune în evidenţă segregaţia
Clorură cuprică 1g soluţie până la acoperirea cu un fosforului. In câmp luminos,
Clorură stanoasă 0,5g strat roşu de cupru. După atac se zonele bogate în P apar galbene
Clorură ferică 30ml spală cu alcool şi puţin HCl. strălucitoare pe fond întunecat,
HCl (1,19) 50ml mat. În lumina oblică efectul
Apă distilată 520ml este invers.
Alcool etilic 500ml
3. HEYN Durata de atac 1-5 min. Cuprul depus Pune în evidentă segregaţia P
Clorură cuprică amoniacală 10g se înlătură cu un tampon sub jet de (zone cafenii) si C (zone negre)
Apă distilată 120ml apă.

4. FRY nr. 4 Încălzirea probei 5-30 min. la 200- Pune în evidenţă linii de
Clorură cuprică 90g 250°C lustruire si atac prin alunecare şi urme de deformare în
HCl (1.19) 120ml ştergere. Spălare în alcool sau soluţie oţeluri cu %C scăzut.
Apă distilată 100ml HCl 1:1 pt. înlăturarea cuprului.
5. IATEVICI Temperatura 72-82°C, timp de atac Pune în evidenţă orientarea
HCl 3ml 15-45 min. fibrelor, segregaţii, porozităţi,
incluziuni, strat durificat, pete moi
H2SO4 12ml
la călire, la oţeluri, inclusiv
Apă distilată 50ml inoxidabil.
6. NITAL Durata de atac 1-5 min. apoi proba Adâncimea stratului cementat,
HNO3 (1.4) 5ml se intoduce 1s în soluţie 10% HCl decarburat, călit superficial,
suduri.
Alcool etilic 95 ml
7. ADLER Se dizolvă clorura cuprică, apoi HCl Pune în evidenţă structura şi
Clorură cuprică amoniacală 3g şi la urmă clorura ferică. Atacul zona influenţată termic a
Clorură ferică 15g se face prin imersionare, apoi cusăturilor sudate din oţeluri
HCl (1.19) 50cm spălare şi uscare in aer cald carbon şi slab aliate.
Apă distilată 25ml

8. NISSNER Hârtia fotografică îmbibată în Pune în evidenţă oxizii care se


A: HCl (1.19) soluţia A se aplică pe proba lustruită, colorează albastru închis
B: Ferocianuri de K 20% 2min. Developarea hârtiei în sol. B,
10 min.

9 HNO3 (1.4) 4-10ml Imersionare sau tamponare 5-25 Evidenţiază sufluri, porozităţi,
Apă distilată 90-96 ml min. la 20°C fisuri, fulgi, suduri de oţeluri
carbon şi slab aliate
10 HCl (1.19) 100ml Durata de atac 5-45 min. la 60- Macroanaliza semifabricatelor
Apă 100ml 80°C din oţel. Excepţie cele
austenitice, feritice.

11 HCl (1.19) 100ml Durata de atac: Macrostructura la oţeluri


HNO3 (1.4) 10 sau 100ml 5-10min. la 60-70° rezistente la coroziune şi
refractare, oţeluri austenitice
Apă 100ml
12 HCl (1.19) 40ml Durata de atac: Macrostructura în aliaje de Al
HNO3 (1.4) 40ml 1-10 min. la 20°C
HF 10ml
Apă distilată 150ml
13 Clorură ferică 10ml Durata de atac: Macrostructura în aliaje de Cu
HCl (1.19) 30ml 2-5 min. la 20°C şi Ni.
Apă distilată 120ml

Pag. 12