Cum fiecare dintre cele trei integrale din (6.70) este de tipul (6.

60), rezultă:
3

C= N


m 2


 2KT 
(6.71)
În acest caz, relaţia (6.69) devine:
3
mv 2 
dN = N  
m
 2KT 
2

 d3 v
  e 2KT
(6.72)
care este distribuţia maxwelliană a vitezelor după componente.
În continuare, se va studia distribuţia vitezelor după modulul lor.

Pentru ca  v să fie cuprinsă între v şi v + dv
trebuie ca extremităţile vectorilor să fie cuprinsă în
stratul sferic de rază interioară v şi rază exterioară v
+ dv (fig. 6.4). Acest volum este:
4 v 3
dV = d = 4v2dv
3
(6.73)
de unde:
3
 1 dN mv 2
F( v )   4 

m
 2KT
2



2KT
v2
N dv   e
(6.74)
care este funcţia de distribuţie maxwelliană a Fig. 6.4
vitezelor după valoarea lor absolută.

Fig. 6.5 Fig. 6.6


Se defineşte viteza cea mai probabilă v p , viteza pentru care funcţia F( v ) are
dF v 

un maxim (fig. 6.5):  0
dv
(6.75)

86
 1

de unde rezultă:vp   2kT  2 (6.76)

 m 


De asemenea, curbele F( v ) depind şi de temperatură. Din fig. 6.6 se observă
că pe măsură ce temperatura scade, valoarea maximă a funcţiei scade,
deplasându-se totodată către valori mai mari ale vitezei.

6.4.3.3 Distribuţia Boltzmann

Aceasta este distribuţia moleculelor unui gaz ideal după poziţie.

Se presupune un gaz ideal monoatomic, format din N molecule, închis
într-un volum finit V, la temperatura T. Trebuie aflată probabilitatea ca o
  
moleculă să aibă poziţia cuprinsă între r şi r +d r , indiferent de poziţiile
celorlalte molecule sau de poziţiile celorlalte molecule sau de viteză.
Se ia în consideraţie energia de interacţiune dintre molecule. În acest
caz, energia totală a unei molecule este:
mv 2
E   U (x, y, z) = H (6.77)
2
Conform teoriei distribuţiei canonice, densitatea de probabilitate este:
 
P ( r , v ) = const  e - H / KT (6.78)
În acest caz, nu interesează poziţia celorlalte molecule şi nici intervalul de
viteză, de aceea se rescrie relaţia (6.78) sub forma:
 U x,y,z 
P( r )= const. 
e KT
(6.79)
Probabilitatea ca molecula să aibă coordonatele cuprinse între (x, x + dx),
(y, y + dy) şi (z, z + dz) este:
U x,y,z 
dP = const.  dx dy dz
e KT
(6.80)
Această relaţie este distribuţia Boltzmann, iar constanta se determină
din condiţia de normare.

6.4.4 Distribuţia macrocanonică

Această distribuţie este corespunzătoare unui sistem deschis (care

poate schimba atât energie, cât şi substanţă cu exteriorul).

i) Determinarea densităţii de probabilitate. Se consideră un sistem izolat, format

dintr-un termostat T, iar în interiorul lui se află subsistemul S, de volum
constant şi prin pereţii căruia poate avea loc transfer de energie şi de substanţă
cu exteriorul (fig. 6.7). Atunci energia şi numărul de particule
ale ansamblului sunt constante:

87
 E = ET + ES = const.
N = NT + NS = const. (6.81)
unde ET/S şi NT/S reprezintă energia şi respectiv numărul de particule ale
termostatului T, respectiv ale subsistemului S.
Fig. 6.7
Pentru cazul în care subsistemul reprezintă doar o mică parte din întregul
ansamblu, rezultă: ES << E şi NS << N.
Probabilitatea ca un punct reprezentativ al subsistemului S să se
găsească într-un domeniu DS este proporţională cu volumul accesibil punctului
reprezentativ al termostatului:
P (qK, pK) T (E - ES, N - NS) (6.82)
Conform relaţiei (6.42) rezultă:
 S T 
k ln(E-ES,N-NS) = ES(E-ESN-NS) = ST(E,N) - ES   E   - NS
  V,N
 S 

 N 
 (6.83)
  V ,E
Cum E este chiar energia internă a sistemului, din relaţia (5.78) se obine relaţia
(6.46), iar în plus, se defineşte potenţialul chimic  :
 S T  

 N    
  V,E T
(6.84)
Atunci, din relaţia (6.83) rezultă:
ES NS
ST (E - ES, N - NS)  ST (E, N)   (6.85)
T T
S T  E  E S ,N  NS 
PS (ES, NS)  exp
k
(6.86)
Cum ST (E, N) este o constantă, relaţia (6.86) se va scrie:
NS  E S
PS (ES, NS) = const  exp (6.87)
kT
unde constanta se obţine din condiţia de normare:
  PS (ES, NS) d (NS) = 1 (6.88)
N D S 
NS ES

de unde: const   e KT
e KT
d (NS) = 1
N D S 
(6.89)

88
 NS ES

~=
Se face notaţia: Z  e KT e KT
d (NS)
N D S 
(6.90)
unde ~ =1/const, reprezintă integrala statistică pentru distribuţia
Z
macrocanonică.
Cum ST (E, N) este o constantă, relaţia (6.86) se va scrie:
 NS  ES
PS (ES, NS) = const  exp (6.87)
kT
unde constanta se obţine din condiţia de normare:
  PS (ES, NS) d (NS) = 1 (6.88)

N DS 

89