au capacitate bună de turnare în condiţiile unei tendinţe reduse de a forma defecte de contracţie.

Din
acest punct de vedere fontele cu grafit coral se apropie de fontele cu grafit lamelar eutectice.
Fontele cu grafit coral au tendinţa de albire mult mai redusă faţă de celelalte fonte modificate, o
tendinţă de a forma retasură scăzută şi prelucrabilitate superioară Fgn şi Fgv/c.

4.2.2.5. Fonte maleabile

Fonta maleabilă (fonta cu grafit în cuiburi) este primul aliaj feros cu C > 2% la care au fost
obţinute proprietăţi de ductilitate şi tenacitate. În sec.18 (1722) R.A.F de Reamur (Franţa) a pus
bazele obţinerii aşa numitei fonte maleabilă albă produsă prin recoacerea de grafitizare a unei fonte
albe cu carbon ridicat (peste 3%) în mediu oxidant (tehnica denumită ulterior procedeul european).
În sec.19, în SUA au fost puse bazele unei noi tehnici de producere a fontei maleabile (procedeul
american) prin recoacerea grafitizantă a fontei albe cu carbon scăzut (sub 3%) în mediu neutru. Fonta
obţinută a fost denumită fontă maleabilă neagră iar în prezent aceasta reprezintă aproape în
totalitate producţia de fontă maleabilă pe plan mondial, estimată la cca 2% din producţia totală de
piese din fontă.

4.2.2.5.1.Particularităţi structurale şi ale compoziţiei chimice

Din punct de vedere al compozitiei chimice, structurii şi tehnicii de recoacere, fontele maleabile
se clasifică în două grupe: 1) fontă maleabilă cu inimă albă; 2) fontă maleabilă cu inimă neagră şi
fontă maleabilă perlitică (tab.4.162).

Tabelul 4.162. Particularităţile structurale şi ale compoziţiei chimice ale fontelor maleabile
Tehnica de recoacere/tipul fontei
Procedeu european Procedeul american
Caracteristica Fontă maleabilă cu inimă albă Fontă maleabilă cu Fontă maleabilă
(Fma) inimă neagră perlitică
(Fmn) (Fmp)
De la gri-argintiu în exteriorul De la negru la gri
Aspectul macro Negru sau negru cu inel
secţiunii şi până la negru, în specific, cu sau fără
(ruptură) exterior argintiu.
centrul secţiunilor groase. inel exterior argintiu.
Microstructura : a) Sectiuni subţiri:
P+(F)+Gc
F-ferită F+P+Gc
F+(P)+Gc (% Ferita poate să
P-perlită b) Sectiuni masive:
* (% Perlită, la nivel de varieze între 0…80%
Gc-grafit de -zona superficială: F
urme) în funcţie de marca
recoacere (în -zona intermediară: P+F+Gc
fontei)
cuiburi) -zona centrală: P+(F)+Gc
C = 2,2 - 3,0; Si = 0,8 - 1,4;
C = 2,5 - 3.25; Si = 0,5 - 0,7;
Compoziţia chimică Mn* = 0,3 - 0,5%; P = max.0,15;
Mn = 0,3 - 0,5; P - max.0,2;
(limite), % S = max.0,15; C r= max.0,05;
S = max.0,15; Cr = max.0,05
*La Fmp; % Mn ajunge la 1,25%

79
 Fig.4.159. Structuri tipice de fonte maleabile: a) fonta maleabilă cu inima albă (marginea
secţiunii); b) fontă maleabilă cu inima albă (centrul secţiunii); c) fontă maleabilă cu inima
neagră; d) fontă maleabilă perlitică.

Compoziţia chimică a fontelor se stabileşte astfel încât, în funcţie de condiţiile de răcire la

solidificare (grosime de perete, tipul formei, istoricul fontei) să se asigure obţinerea în piese a unei
structuri de fontă albă, fără urme de grafit lamelar iar după tratamentul de recoacere grafitizantă să se
obţină caracteristicile mecanice impuse.
În cazul fontelor maleabile cu grafit compact/nodular obţinute prin adaosuri de Mg, Y, Te, PR,
Bi, B, S etc. în fonta lichidă, datorită efectului antigrafitizant al acestor elemente, conţinuturile de C
şi/sau Si pot fi mărite, cu avantajul îmbunătăţirii proprietăţilor de turnare şi cantităţii de grafit în
structură fără a fi afectate proprietăţile mecanice (tabelul 4.163).

Tabelul 4.163. Compoziţia chimică şi structura fontelor maleabile cu grafit compact/nodular

Regimul
Nr. Smax Pmax Modificator
C,% Si,% Mn,% Al Structura de
crt % % %
recoacere
F+Gn de Stadiile
1 2,6-2,8 1,8-2,0 0,3-0,5 0,03 0,12 0,010 0,30 Mg
recoacere I si II
(F sau F+P) + G
0,10 Mg
(compact + Stadiile
2 3,2-3,6 1,0-1,3 0,3-0,4 0,03 0,08 0,010 sau 0,10
nodular) de I si II
Ce
recoacere
F+P+Gn Stadiile
3 3,3 – 4,0 0,7-0,9 0,4-0,6 0,03 0,12 0,010 0,20 Mg
de recoacere I si II
F+G compact şi
Stadiile
4 2,6-2,8 1,0-1,2 0,4-0,5 0,03 0,12 0,01 0,10 Y nodular de
I si II
recoacere
F+G (compact şi
0,15 Y Stadiile
5 2,8-3,0 1,2-1,5 0,4-0,5 0,03 0,12 0,010 nodular) de
0,003 Te I si II
recoacere
P+Gn de Stadiile
6 3,10-3,30 0,7-0,9 < 0,50 0,50 0,18 0,010 0,003 B
recoacere I si II
P+F+G compact Stadiile
7 3,10-3,30 0,7-0,9 0,30-0,45 0,18 0,18 0,010 0,003 B
de recoacere I si II

80
 Structura fontelor maleabile este influenţată de compoziţia chimică, regimul de tratament termic
primar şi secundar, tratamentul de modificare în stare lichidă şi gradul de aliere.
Caracteristicile grafitului (compactitate, dimensiuni, densitate de separări) variază în funcţie de
tratamentele preliminare aplicate în stare lichidă (supraîncălzirea, modificarea) sau în stare solidă
(menţineri la temperaturi joase sau înalte, călirea înainte de turnare) respectiv, tratamentul de
grafitizare. Tratarea fontei lichide cu Mg, Y, PR şi alierea cu sulf permit obţinerea formelor de grafit
inclusiv grafit nodular.
Masa metalică depinde de regimul de răcire după stadiul I de grafitizare (de la 100% Ferită până
la 100% Perlită), de gradul de aliere şi tratamentul ulterior recoacerii de grafitizare (călire, călire +
revenire, călire izotermă etc). Pentru finisarea/globulizarea perlitei şi creşterea călibilităţii Fm se pot
alia cu Ni (0,1 - 2,0%), Cu (0,3 - 1,7%), Mo (0,3 - 1,3%), Al (1,1 - 1,4%), Mn (0,6 - 1,5%), Si (1,5 -
2,0%) în diverse combinaţii, în funcţie de caracteristicile dorite.
În tabelul 4.187 sunt date efectele asupra structurii masei metalice ale diferitelor elemente care
pătrund în fonta ca elemente reziduale, adaosuri de modificare sau aliere.

Tabelul 4.164. Influenţa diferitelor elemente asupra structurii masei metalice în Fm

Elementul Efectele asupra structurii
Cr, W, Mg, Mn (peste 1% faţă de Mn legat în • Efect antigrafitizant-contribuie la formarea carburilor
MnS), Mo (> 0,5%), Ce, La, Se, N, V, H, Bi, Te eutectice şi creşterea proporţiei de perlită.
S (peste limita de echilibru cu Mn) • Mărşte proporţia de perlită.
Be, Ca, C, Al, P, Si • Favorizează grafitizarea şi mareşte cantitatea de
ferită.
Cd, Co, Ni • Favorizează grafitizarea şi măreşte proporţia de
perlită.
B, Ti, U, Zr, Ta, Al • La adosuri mici au efect de grafitizare (modificare).

Procesul de recoacere grafitizantă al fontelor este puternic influenţat de conţinutul de crom. La

Cr > 0,08% procesul de grafitizare este îngreunat iar la un conţinut de 0,2 - 0,3%Cr nu este posibilă
obţinerea Fm feritice.
Pentru a contracara (micşora) efectul negativ al Cr se apelează la adaosuri suplimentare de Si
şi microalierea cu Al, B, N, Sb etc (Sb formează compuşi cu Cr pe care-l scoate din soluţie).
Modificarea fontei albe cu adaosuri mici de Al, B, Al+Bi, B+Bi, Al+B+Bi accelerează procesul
de grafitizare în stare solidă, adaosul de Al+S favorizează obţinerea structurii perlitice cu grafit
compact iar modificarea cu Mg, Y, PR este utlizată la obţinerea structurilor feritice cu grafit compact
sau nodular. În fig. 4.160 este prezentă influenţa modificării cu Al+B+Bi asupra structurii grafitului de
recoacere în fonta maleabilă.

Fig.4.160 Influenţa modificării asupra structurii grafitului de recoacere în fonta maleabilă:

a -fontă maleabilă nemodificată; b - Fm modificată cu Al+B+Bi; c - Fm modificată cu Al+B+Bi
şi menţinută la 400oC; 150:1, atac Nital.

81
4.2.2.5.2.Proprietăţile fizico-mecanice

Caracteristicile mecanice standardizate ale Fm sunt prezentate în tabelul 4.165 (fonte

maleabile cu inimă albă) şi tabelul 4.166 (fonte maleabile cu inimă neagră şi perlitice), după SREN
1562.

Tabelul 4.165 Caracteristicile mecanice ale fontei maleabile cu inimă albă (SREN 1562)
Simbolizare material Diametrul Rezistenţa Limita de Duritatea
Alungirea
Alfanumerică Numerică nominal al la curgere Brinell
A3,4 %
epruvetei, d, tracţiune, RP0,2, (informativ)
(min)
mm Rm, MPa MPa HB
0 1 2 3 4 5 6
6 270 -1) 10
2) 9 310 - 5
EN-GJMW-350-4 EN-JM 1010
12 350 - 4 230
15 360 - 3
6 280 -1) 16
2) 9 320 170 15
EN-GJMW-360-12 EN-JM 1020 200
12 360 190 12
15 370 200 7
1)
6 300 12
9 360 200 8
EN-GJMW-400-5 EN-JM 1030 220
12 400 220 5
15 420 230 4
1)
6 330 12
9 400 230 10 220
EN-GJW-450-7 EN-JM 1040
12 450 260 7
15 480 280 4
1)
6 - -
9 490 310 5 250
EN-GJW-550-4 EN-JN 1050
12 550 340 4
15 570 350 3
1) Se stabileşte între producător şi beneficiar
2) Material care se poate suda

4.2.2.5.3. Domenii de utilizare

Fontele maleabile concurează fontele cu grafit nodular din punct de vedere al proprietătilor
fizico-mecanice cu unele avantaje importante cum sunt rezilienţa, etanşeitatea, tenacitatea ciclică,
fiind însă inferioare din punct de vedere al ductilităţii şi în special, al proprietăţilor de turnare.
Multe din domeniile de aplicare specifice Fm în secolele trecute au fost prelucrate de Fgn în a
doua jumătate a secolului 20 dar, există încă domenii în care Fm este superioară cum sunt: piese
solicitate la uzură şi oboseală pentru industria agricolă şi industria textilă, piese solicitate la presiune
pentru industria sanitară şi în domeniul hidroaparaturii, piese care lucrează la temperaturi joase (cape,
console etc. pentru industria energetică) etc.
Caracteristicile de rezistenţă şi duritate ale fontelor maleabile pot fi îmbunătăţite substanţial
dacă sunt supuse tratamentului de călire izotermă în condiţiile unei alieri adecvate cu Ni-Mo sau Cu-
Mo (tabelul 4.167).
În tabelul 4.168 sunt prezentate caracteristicile mecanice nestandardizate iar în tabelul 4.169
principalele proprietăţi fizice ale fontelor maleabile negre şi fontelor maleabile perlitice.

82
 Tabelul 4.166 Caracteristicile mecanice ale fontei maleabile cu inimă neagră (SREN 1562)
Simbolizare material Diametrul Rezistenţa Limita de Alungirea Duritatea
nom. epruv1) Tracţ., Rm, curgere, A3,4,% Brinell
Alfanumerică Numerică
d,mm Mpa (min)* RP0,2,Mpa(min) (min) (inf.) HB
EN-GJMB-300-6 2) EN-JM11102) 12 sau 15 300 - 6 max.150
EN-GJMB-350-10 EN-JM1130 12 sau 15 350 200 10 max.150
EN-GJMB-450-6 EN-JM1140 12 sau 15 450 270 6 150…200
EN-GJMB-500-5 EN-JM1150 12 sau 15 500 300 5 165…215
EN-GJMB-550-4 EN-JM1160 12 sau 15 550 340 4 180…230
EN-GJMB-600-3 EN-JM1170 12 sau 15 600 390 3 195…245
EN-GJMB-650-2 EN-JM1180 12 sau 15 650 430 2 210…260
EN-GJMB-700-2 EN-JM1190 12 sau 15 700 530 2 240…290
EN-GJMB-800-1 EN-JM1200 12 sau 15 800 600 1 270…320
1)
De comun acord se pot accepta şi epruvete cu diametrul de 6mm dacă acestea sunt reprezentative
pentru grosimea de perete determinată; 2) Material destinat în special pentru aplicaţii la care etanşeitatea
este mai importantă decât rezistenţa la tracţiune sau o ductilitate ridicată.

Tabelul 4.167 Caracteristici mecanice comparative ale fontelor maleabile

Tipul fontei maleabile Masa ** Caracteristici mecanice
metalică Rm, MPa A, % HB
Fontă maleabilă cu inima albă (Fma) F+P 350…600 4…8 170…240
Fontă maleabilă cu inimă neagră (Fmn) F+max.20%P 300…400 6…15 120…160
Fontă maleabilă perlitică (Fmp) Min.80%P;Max.20%F 450…750 2…10 200…280
Fontă maleabilă bainitică/ ausferitică (FmB) BS+AR 700…1000 3…8 250…330
BI+AR+(M) 1000…1450 0.5…3 330…500
*Compoziţia chimică a FmB este, în %: C = 2,35 - 2,6; Si = 1,4 -1,6; Mn = 0,4 - 0,6; Pmax = 0,08; Smax = 0,08;
Mo = 0,5 - 0,7; Cu (sau Ni) = 1,4…1,7; Bi=150…200ppm ; **F - ferită; P - perlită; BS - bainită (ausferită)
superioară; Bi - bainită (ausferită) inferioară; M - martensită; AR -austenită reziduală

Tabelul 4.168. Caracteristicile mecanice nestandardizate principale ale Fm

Caracteristica Tipul fontei
Fmn Fmp
Tracţiune
- Modulul de elasticitate, E, 103 MPa 155-170 176-185
- Rezistenţa la oboseală, R-1, MPa 80-105 110-140
Compresiune
- Rezistenţa la rupere, Rc, Mpa 900-1200 1100-1800
- Coeficientul Poisson 0,28-0,29 0,28-0,29
Incovoiere
- Rezistenţa la rupere, Rc, MPa 600…750 900-1300
- Săgeata fcoo, mm >30 15-30
- Rezistenţa la oboseală, R-1I, MPa 100-160 180-220
- Rezilienţa, J/cm2
- Proba necrestată, K 60-200 20-80
- Proba crestată KCU 13-25 5-16
- Temperatura de tranziţie, oC -50 la -100 -50 la +30
Torsiune
- Rezistenţa la rupere, MPa 320-400 460-720
- Rezistenţa la oboseală, MPa 110-130 180-210
Vibraţie
-Capacitatea de amortizare, δ 30 x 10-4 5 x 10-4

83
 Tabelul 4.169. Proprietăţi fizice principale ale Fm
Tipul fontei
Proprietăţi
Fmn Fmp
Densitatea, γ, g/cm3 7,2 - 7,24 7,3 - 7,5
Coeficientul de dilatare liniară, α10020, 10-6/oC 10,5 - 11 10,3 - 10,8
Conductivitate termică λ10020, W/m·K 54 - 63 50 - 54
Caldură specifică C1002 , J/g,oC 0,46 - 0,51 0,53 - 0,54
Rezistivitate electrică g, μ·Ω·cm 30 - 38 40 - 45
Permeabilitatea magnetică maximă, μmax, Gs/Oe 1500 - 2300 300 - 800
Inducţia remanentă, Br, Gs 5500 - 7000 6000 - 7500
Câmpul coercitiv, Hc, Oe 1,6 - 3,5 4 - 10

4.2.3. FONTE CU GRAFIT ÎN STRUCTURĂ ALIATE

4.2.3.1. Fonte rezistente la coroziune

Comportarea la coroziune a fontelor cu grafit în structură este influenţată atât de

caracteristicile grafitului cât şi de cele ale masei metalice. Astfel, Tab.4.157 evidenţiază viteza de
corodare iar Fig. 4.153 pierderile în greutate ale fontelor cu grafit lamelar, vermicular şi nodular, într-o
soluţie de 5 % H2SO4. În general creşterea compactităţii grafitului este favorabilă comportării la
coroziune, ca şi a raportului perlită/ferită. Alierea masei metalice rămâne însă factorul hotărâtor în
conferirea unei rezistenţe la coroziune ridicate, îndeosebi în medii agresive.
Fontele cu rezistenţă ridicată la coroziune sunt înalt aliate, tradiţional, cu Ni, Si sau Cr. Piesele
turnate din aceste fonte sunt utilizate în medii agresiv-corozive, precum apa de mare, acizi organici şi
anorganici, alcalii etc. Capacitatea bună de turnare a acestor fonte ca şi posibilitatea uşoară de
prelucrare a unora dintre ele le fac atractive pentru utilizări în industria chimică, rafinarea ţiţeiului,
industria navală, industria alimentară.

A. Fonte înalt aliate cu nichel

Acest grup de fonte, bine cunoscut sub denumirea de Ni-Resist, este produs de mult timp
pentru aplicaţii ce presupun rezistenţă la coroziune. Sunt fonte cu grafit în structură, lamelar sau
nodular, repartizate în mai multe mărci după diferite standarde des utilizate (Tab. 4.170, 4.171), cu
compoziţii chimice (Tab. 4.172, 4.173) şi proprietăţi mecanice şi fizice (Tab. 4.174 – 4.177) bine
definite. Compoziţia chimică generală include 12 - 37% Ni şi 0,5 - 6,0% Cr , cromul fiind favorabil
îmbunătăţirii rezistenţei la eroziune şi coroziune. Fontele austenitice cu grafit lamelar pot include şi
cantităţi mari de cupru, respectiv 3,5 - 7,5% Cu (cele mai mari în domeniul fontelor), dar acest element
este limitat în cele cu grafit nodular la max.0,5% Cu, datorită interferenţei sale cu elementele
nodulizante.
Conţinutul ridicat de nichel favorizează obţinerea unei mase metalice austenitice stabile,
inclusiv atunci când compoziţia chimică include şi cantităţi mari de crom. Rezistenţa la tracţiune este
direct determinată de morfologia grafitului, respectiv 170 -240 MPa în cazul celor cu grafit lamelar şi
370-500MPa pentru cele cu grafit nodular, la valori variabile ale durităţii (120-250HB), funcţie de
specificul alierii, respectiv fazele incluse în matricea austenitică. Fontele cu grafit nodular austenitice
au cel puţin aceeaşi rezistenţă la coroziune ca şi cele cu grafit lamelar, dar au în plus caracteristici
superioare de rezistenţă, ductilitate şi tenacitate, necesare pentru multe aplicaţii.
Domeniile de utilizare ale fontelor austenitice sunt diverse, aceste materiale fiind capabile de
comportări bune inclusiv la solicitări complexe, direct determinate de asocierile elementelor în
compoziţia chimică (de la raportul nichel/crom până la adaosul suplimentar de alte elemente).
Conţinutul scăzut de nichel, specific tipurilor 1 şi 1b-Ni-Resists (12 - 18%Ni) cu grafit lamelar,
este compensat cu adaosul mare de cupru pentru stabilizarea austenitei şi conferirii rezistenţei la

84