IA SIM

OSCILATII SI UNDE
NOTE DE CURS

UNDE ELASTICE-II

MIRELA STANESCU
Propagarea undelor elastice

Undele longitudinale se propagă și în solide

și în fluide.

Undele transversale se propagă doar în

solide.
Fluidele nu au forte elastice de forfecare ( de
alunecare a unui strat față de altul, care să
permită transmiterea oscilațiilor).
UNDELE LONGITUDINALE

Vom calcula deformația relativă în unda longitudinală ε (x, t) in P (x) la momentul t.

Fie P (x) și un alt punct apropiat Q(x+dx)
Pozițiile de repaus sunt x și x+dx, stratul PQ având lungimea nedeformată dx.
 În urma propagării undei longitudinale, elongațiile (deplasările) ξ (x , t) vor fi:
pentru P(x) noua poziție va fi în P’ (x +ξ) și pentru Q( x+dx) în Q’ (x+dx +ξ + dx)

Stratul PQ=dx devine acum P’ Q’ = dx + dx

Astfel că alungirea absolută este P’ Q’- PQ= dx

și deducem alungirea (deformația) relativă

’ ’
ε (x, t) = =
Cealaltă derivată partială a elongației este viteza de oscilație

u= = ξ̇
 Pentru o bară elastică se știe că este
valabilă legea lui Hooke
( , )
σ (x,t) = = Eε (x,y)= E

σ (x,t) = efort unitar

Stratul infinitezimal dx are masa dm=ρ0S0dx= ρ0dV, unde dV elementul de volum

care în absența undei va fi supus forței date de legea lui Hooke dF = dx

Conform principiului fundamental

dm∙ a = dF
dm∙ =dF sau ρ S dx ∙ =S dx

ρ ∙ = =E

E= modulul de elasticitate longitudinal (Young)

De unde rezultă prin împărtire la ρ

= ∙
Prin comparare cu ecuația generală a undelor în care Ψ=ξ

v= = vlong
Formula lui Newton pentru viteza de propagare a undelor longitudinale
În lichide propagarea undei elastice se produce asemănător cu cazul solidelor.
Viteza de propagare se obține înlocuind modulul de elasticitate E cu coeficientul
de compresibilitate
K=−V

v= = vl
Pentru gaze deosebim două cazuri

1. proces adiabatic (dacă frecvenţa undei este foarte mare, în propagare nu are
loc un transfer de căldură între gaz şi mediul înconjurător).
Ecuația pentru transformarea adiabatică este

pV = const ; γ =exponent adiabatic

Diferențiem și obținem prin împărtire cu V

Vdp+γpdV=0
Din care scriem

=−γ
Rezultă K = γp iar viteza devine

v= = vlong
Din ecuația termică a gazului ideal pV=νRT
Unde ν=m/μ cu μ=masa molară
Putem scrie

v= = vlong
2. proces izoterm (dacă frecvenţa undei este mică, în propagare temperatura
rămâne constantă).
Ecuația pentru transformarea izotermă este

pV= const
Diferențiem și obținem
Vdp+pdV=0

=−
Rezultă K = p , iar viteza devine

v= = vlong
Din ecuația termică a gazului ideal pV=νRT
Unde ν=m/μ cu μ=masa molară
Putem scrie

v= = vlong
 Undele transversale

Vom calcula deformația relativă în unda transversală γ (x, t) in P (x) la momentul t.

Fie un alt punct apropiat Q(x+dx)
Coordonatele de repaus sunt x și x+dx, stratul PQ având lungimea nedeformată dx.
În urma propagării undei transversale, elongațiile (deplasările) vor fi perpendiculare pe
direcția de propagare.

Noile poziții pentru P(x, 0) și pentru Q( x+dx, 0) vor fi

P (x,. ξ) și Q (x+dx, ξ + dx)
Unghiul de forfecare (alunecare) γ se poate calcula cu ajutorul

tg γ= ≅ γ (ptr valori mici ale lui γ exprimat in radiani)

Cu RQ = dx și RP =dx rezultă

γ=
Deformația elastică de forfecare ( alunecare) este derivata parțială a elongației în
raport cu coordonata.
 Putem scrie în cazul mediului elastic legea lui Hooke

τ = Gγ = G

τ este efortul unitar τ= iar G este modulul de forfecare (transversal)

Pentru un element infinitezimal dS forța datorată forfecării devine

dF = dx dS
Legea fundamentală

dm∙ = dF sau ρ S dx ∙ =S dx

ρ∙ = =G

Prin împărtire la ρ

=
Prin comparare cu ecuația generală a undelor în care Ψ=ξ

=
 v= = vt
Formula lui Newton pentru viteza de propagare a undelor transversale

Pentru o coardă elastică l

v= = vt

unde F este tensiunea elastică în coardă, μ=m/l masa liniară, m masa și l lungimea

Deoarece G< E rezultă vt < vl

În general vt ≅ 0,62 vl
În seismologie, determinarea poziției epicentrului se
bazează pe valorile diferite ale vitezelor de propagare
pentru cele două tipuri de unde seismice.
Întâi soseşte unda longitudinală, care apare ca o
vibraţie (trepidaţie) a podelei, apoi, după un anumit
timp (câteva zeci de secunde), soseşte unda
transversală care apare ca o vibrație orizontală
(legănare).
 Clasificarea undelor elastice

 Infrasunetele sunt undele mecanice cu frecvenţe cuprinse între 0 și 20 Hz;

 Sunetele (undele sonore sau acustice) sunt undele elastice cu frecvenţa în

intervalul 20 - 20000 Hz; sunt singurele percepute de urechea umană.

 Ultrasunetele au frecvenţele în intervalul 20000 -1010 Hz;

 Hipersunetele au limita superioară a frecvenţei la 1014 Hz.

https://phet.colorado.edu/en/simulation/legacy/sound
Teme de studiu facultativ

Sonarul
Efectul Doppler. Efectul Cherenkov
Analiza Fourier. Wavelet.
Resurse orientative

1. A. Hristev – Mecanica si acustica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982

2. A. Arya – Introduction to Classical Mechanics, Prentice Hall, 1990 (ed. I) si 1998 (ed. II).
3. D. Halliday, R. Resnick – Fizica vol I, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
4. F.W. Sears, M. Zemanski – Fizica generala, Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 1983.
5. C. Plăviţu si altii, Probleme de mecanică fizică şi acustică, Editura didactica si pedagogica Bucureşti, 1981.
6. http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Nicoleta_Eseanu_-_Fizica_TET_Anul_1_(2014)/Cap.II.Oscilatii.pdf
7. https://www.feynmanlectures.caltech.edu/
8. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/4/4c/Electromagneticwave3D.gif
9. https://phet.colorado.edu/en/simulation/legacy/sound
10. https://en.wikipedia.org/wiki/Seismic_wave
11. https://www.youtube.com/watch?v=fnUBaBdl0Aw