IA SIM

OSCILATII SI UNDE
NOTE DE CURS

OSCILATII AMORTIZATE

OSCILATII FORTATE
MIRELA STANESCU
http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/permot.html#permot
 Datorită interacţiunii cu mediul in care efectuează oscilaţii, particula pierde
continuu energie prin radiaţie sau prin frecare. Deoarece energia oscilatorului este
proporţională cu pătratul amplitudinii, amplitudinea scade cu timpul, iar oscilaţiile se
sting, se amortizează.

Disiparea energiei oscilatorului datorită interacţiunii sale cu mediul nu este un

proces pur mecanic şi poate fi explicată pe baza altor fenomene fizice ( din
termodinamica, fizica statistică, electrodinamica).
In multe cazuri efectul mediului poate fi descris fenomenologic printr-un
model de forţă de rezistenţă.

De exemplu, în cazul unui mediu vâscos, în regim laminar de curgere, forţa de

rezistenţă (frecare) poate fi considerată proporţională cu viteza particulei (Stokes), pe
când în regim turbulent forţa de rezistenţă este proporţională cu pătratul vitezei.

Pentru frânarea datorită radiaţiei electromagnetice forţa de rezistenţă (de frânare) este
proporţională cu derivata acceleraţiei; în cazul frecării solid-solid, forţa de frecare este
constantă în modul, schimbându-şi doar semnul.
Vom studia mai jos numai cazul forţei de frecare( de rezistență)
proporţională cu viteza particulei, ca, de exemplu, în cazul unui
pendul gravitaţional sau elastic aflat într-un mediu vâscos.

https://phet.colorado.edu/sims/html/masses-and-springs/latest/masses-and-springs_en.html

https://en.wikipedia.org/wiki/File:Animated-mass-spring-faster.gif
https://www.walter-
fendt.de/html5/phro/springpendulum
_ro.htm

https://www.walter-fendt.de/html5/phro/pendulum_ro.htm

https://www.walter-fendt.de/html5/phro/springpendulum_ro.htm
https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/a/a5/Oscillatory_motion_acceleration.ogv/Oscillatory_motion_acceleration.ogv.480p.vp9.webm
Forţa de rezistenţă a mediului micşorează viteza particulei, fiind orientată in sens
opus vitezei :
= − ̇ , unde =kg/s
Dacă asupra corpului acționează și forța elastică
=−
Ecuația de mișcare devine
̈ =− − ̇
Sau
̈+ ̇+ =
unde δ este coeficientul de amortizare: δ= (s-1 )

Și = pulsaţia proprie a oscilațiilor( neamortizate)

Ecuaţia caracteristică ataşată celei diferenţiale este
+ + =

Aceasta are rădăcinile , =- ± −

 Deosebim trei situații în matematică, în funcție de natura rădăcinilor și trei tipuri de mișcări
fizice:

a) δ > , rădăcini reale

Legea de mişcare este dată de

= ( t)+ ( t)
= ( − + − −

Mişcarea este aperiodică , elongaţia tinde asimptotic

către zero, corpul poate trece cel mult o singură data prin
poziţia de echilibru, în funcţie de condiţiile iniţiale
b) δ = . rădăcini reale egale , =-

= ( + )

Mişcarea este aperiodică critică- un caz particular al amortizării aperiodice

Comportarea sistemului în funcție de valoarea ζ

ζ= raport de amortizare
ζ=1 amortizare critică
c) rădăcini complexe δ < .ζ<1

, =- ± −

Fie pulsația mișcării amortizate = −

Legea de mişcare este dată de

= ( t)+ ( t)
= ( + −

Obtinem soluții reale dacă şi constantele ș sunt complex conjugate între ele

= ; =
 = ( + −

= ( +

= +

Mişcarea este oscilatorie armonică amortizată cu pulsaţia

= −
şi amplitudinea descrescătoare exponenţial în timp

= +

ș rezultă din condițiile inițiale.

 Mărimi caracteristice oscilatorului liniar armonic amortizat

1. pulsaţia oscilatorului amortizat (pseudopulsaţia): = − <

Dacă δ ≪ rezultă că ≅ .

2. amplitudinea (pseudoamplitudinea):

3. durata de relaxare (τ) sau timpul de viață este timpul după care amplitudinea
scade de e ori;
= / rezultă că τ=1/ δ

Timpul de înjumătățire τ 1/2 este timpul in care amplitudinea scade de două ori
/ =
4. decrementul logaritmic D este logaritmul natural al raportului dintre amplitudinea la
momentul t şi amplitudinea la momentul t+T:
D=ln

Inlocuind obținem D= δT=

Ptr. amortizare mică δ ≪ D=

5. factorul de calitate (Q), ce măsoară gradul de atenuare energetică a oscilaţiei, egal
cu raportul dintre energia oscilatorului (E) şi energia disipată prin frecare într-o
perioadă (Ed ), raport multiplicat cu 2π:

= =

Pentru oscilatorul liniar armonic liber, energia este direct proporţională cu pătratul
amplitudinii , proprietate care se menţine şi la oscilatorul liniar armonic amortizat:
~

din expresia amplitudinii

=

unde = energia inițială

= =
 OSCILAŢIILE FORŢATE

Din cauza forţei de frecare = − ̇ care consumă

din energia oscilatorului, oscilaţiile sunt amortizate.

Pentru a întreţine oscilaţiile trebuie să intervenim cu o

forţă din afară asupra sistemului oscilant pentru a
compensa pierderile de energie.
Transferul de energie trebuie să fie periodic, de aceea
asupra particulei acţionează o forţă periodică (cazul
cel mai interesant practic):

=
− pulsația fortei exterioare care impune oscilația
Experienţa arată că după trecerea unui regim
tranzitoriu, se stabileşte regimul permanent în care
https://www.compadre.org/Physlets/waves/illustration16_4.cfm
particula(sistemul) efectuează oscilaţii întreținute de
amplitudine constantă şi cu frecvenţa forţei periodice
exterioare
oscilaţii forţate.
Ecuaţia diferenţială devine
̈ =− − ̇+
Sau
+ + =
Matematica ne arată că soluţia generală a ecuaţiei anterioare se compune
din soluţia generală a ecuaţiei omogene corespunzătoare (fără partea dreaptă), plus o
soluţie particulară a ecuaţiei complete.

Soluţia generală a ecuaţiei omogene, fără membru drept, reprezintă ecuația oscilaţiilor
libere (proprii)

= +

Soluţia particulară a ecuaţiei complete reprezintă tocmai oscilaţiile forţate care rămân
în regimul permanent, după stingerea oscilaţiilor proprii, datorită factorului exponenţial
descrescător .
Soluţia particulară se obține uşor din metoda de compunere a oscilaţiilor
sinusoidale.

Deoarece membrul drept este periodic cu frecvenţa , trebuie ca şi membrul stâng

să fie periodic cu aceeaşi frecvenţă, de aceea căutăm soluţia particulară de forma

= +
daca derivăm
̇ = + + /

̈ =− +
Introducem în ecuație și avem
− + +2 + + + + =

1
( − ) + +2 = + +
2
În membrul stâng aplicăm formula de compunere a oscilaţiilor sinusoidale
( − ) + ∙ + =
faza rezultantă trebuie să fie nulă ca în membrul drept
dacă descompunem trigonometric în stânga și identificăm

( )
0= =
( )

( )
1=cos =
( )
Iar pentru amplitudine si defazaj

= ș = <
( ) ( )

Deci ∈ 0, −

cos =
( )

pentru < cos >0 ∈ (0, − )

pentru > cos <0 ∈ (− , )
În final
=
−

Soluţia generală completă va fi dată de suprapunerea oscilaţiilor proprii cu oscilatiile

forţate.

= + + +
OSCILAŢII FORŢATE . REGIMUL PERMANENT

Regimul tranzitoriu se termină după un timp suficient de lung (ca ordin de mărime
după timpul de relaxare τ=1/ δ, când primul termen care descrie oscilaţiile proprii
devine neglijabil.

Dupa stingerea oscilaţiilor proprii amortizate rămâne regimul permanent. Vom

studia mai jos oscilațiile forţate.
= +
Viteza particulei este

= ̇ =− + = + + /
Iar viteza maximă

Vmax=V0= =
( )
 Observatii
- frecventa oscilatiilor forţate in regim permanent este egală cu frecvenţa fortei exterioare
;
- amplitudinea şi defazajul oscilatiilor forţate depind de structura sistemului oscilant (k,
m) şi de frecventa forţei exterioare şi nu depind de condiţiile intiale;

Dependenta amplitudinii oscilatiilor fortate in functie de frecventa relativa si de ζ

- oscilatiile forţate nu sunt amortizate, deşi în sistem există forţe de frecare (care
influențează valoarea amplitudinii oscilatiilor forţate).
 Oscilatorii parametrici

Un oscilator parametric este un

oscilator armonic intretinut în
care energia de antrenare este
furnizată prin modificarea
parametrilor oscilatorului, cum ar
fi forța de amortizare sau de
restabilire.

 Un exemplu familiar de oscilație parametrică este „transmiterea energiei ” unui

leagăn .
 O persoană aflată în mișcare poate crește amplitudinea oscilațiilor leagănului fără
a fi aplicată nicio forță externă, schimbând momentul de inerție a leagănului prin
balansare înainte și înapoi sau alternativ în picioare și ghemuit, în ritm cu
oscilațiile leaganului.
 Variatia parametrilor influenteaza comportarea sistemului.
 Aprofundare în cursul următor...
Tema de studiu facultativ
Ipoteza de conectare neuronală afirmă că semnalele
neuronale sunt împerecheate prin oscilații sincronizate
ale activității neuronale care se combină și se recombină
pentru a permite o mare varietate de răspunsuri la
stimuli dependenți de context.
in cursul urmator

Rezonanta oscilatiilor in sistemele fizice.

Aplicatii in biologie
.................
Resurse orientative
1. A. Hristev – Mecanica si acustica, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1982
2. A. Arya – Introduction to Classical Mechanics, Prentice Hall, 1990 (ed. I) si 1998 (ed. II).
3. D. Halliday, R. Resnick – Fizica vol I, Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1972.
4. F.W. Sears, M. Zemanski – Fizica generala, Editura didactica si pedagogica, Bucureşti, 1983.
5. C. Plăviţu si altii, Probleme de mecanică fizică şi acustică, Editura didactica si pedagogica
Bucureşti, 1981.
6. http://www.physics.pub.ro/Cursuri/Nicoleta_Eseanu_-_Fizica_TET_Anul_1_(2014)/Cap.II.Oscilatii.pdf
7. https://www.feynmanlectures.caltech.edu/
8. https://en.wikipedia.org/wiki/Harmonic_oscillator
9. https://en.wikipedia.org/wiki/File:Animated-mass-spring-faster.gif
10. https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/transcoded/a/a5/Oscillatory_mot..
11. https://phet.colorado.edu/sims/html/masses-and-springs/latest/masses-and-springs_en.html
12. http://www.esa.int/Our_Activities/Human_Spaceflight/Lessons_online
13. http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/
14. https://www.youtube.com/watch?v=fnUBaBdl0Aw