Nichelul si aliajele sale

Propietati generale
-Ni este un metal argintiu, ductil, care seamn cu fierul in ceea ce priveste caracteristicile de
rezistenta si tenacitate.
-Din punct de vedere chimic, Nichelul se aseamn cu fierul si cobaltul, fiind moderat reactiv.
-Nichelul se dizolva in acizi concentrai si formeaz sruri.
-Este utilizat in procese de aliere, pentru obinerea depunerilor rezistente la coroziune.
-Ni pur este magnetic, dar prezenta Cr determina pierderea acestei propietati.
-Are ca propietati principale rezistenta la coroziune si la temperaturi inalte.
-Sudabilitatea si comporatarea in exploatare asemanatoare cu a otelurilor inxidabile cu Ni 3035%,
dar cu o vascozitate crescuta ce poate duce la lipsa de patrundere, se rocomanda utilizarea de sanfrene
V; X; U, cu completare la radacina sau sudate pe ambele parti.
-Ni are plasticitate ridicata, motiv pentru care se foloseste si la sudarea fontelor.
- nu se recomnda sudarea fara MA, deoarece se formeaza porozitati din cauza gazelor: O; N; CO etc

Ni nu are modificari alotropice.

Are structura cristalina: CFC.
Punct de topire: 1555C
Densitate: 8,907x103 g/cm3 la 20C

Stare de livrare:
-turnate
-deformate plastic
-forjate
Clasificare conf ISO 15608
Grupa
41
42
43
44
45
46
47
48

Tipuri de nichel i de aliaje de nichel

Nichel pur
Aliaje Ni - Cu cu Ni 45 %, Cu 10 %
Aliaje Ni - Cr (Ni/ Cr/Fe/Mo) cu Ni 40 %
Aliaje Ni - Mo (Ni/Mo) cu Ni 45 %, Mo 32 %
Aliaje Ni - Fe - Cr (Ni/Fe/Cr) cu Ni 31 %
Aliaje Ni - Cr - Co (Ni/Cr/Co) cu Ni 45 %, Co 10 %
Aliaje Ni - Fe Cr-Cu (Ni/Fe/Cr/Cu) cu Ni 45 %
Aliaje Ni-Fe-Co (Ni-Fe-Co-Cr-Mo-Cu) cu 31%Ni45%,
Fe 20%

Exemple de aliaje pe baza de Ni (ASTM):

Cu propietati electrice speciale:
-Ni-Mn (nichel manganos)
-Alumel (1% Si si 2% Al)
-Cromel (8,5%Cr si Al)
Cu propietati magnetice:
-Ni-Fe (permalloy si supermalloy)
-Ni-Fe-Al (alni)
-Ni-Fe-Al-Co (alnico)
-Cu-Ni-Co (cunico)

Cu propietati de coroziune foarte bune (mai ales in medii acide):

-Monel (Ni-Mo-Cu 30%)
-Inconel (Ni-Cr 1417%-Fe 610%)
-Hastelloy (Ni-Mo-Fe-Cr)
-Niconel (Ni-Cr-Fe-Mo)
-Illium (Ni-Cr-Cu-Mo)
-Ni-Si
-Ni-Be
Cu coeficient de dilatare 0:
-Invar 3537%-Fe (pana la 100C nu se dilata)
-Kovar 2037%Ni - 2040%Co Fe (coef 0, chiar negativ)
-Platinit 4244%Ni Fe
Aliaje refractare si rezistente la temp foarte inalte:
Ni-Cr-Fe-W-Mo-Ti
A. Ni commercial pur
-Ni 200
-Ni 201 (cu concentratie de % C scazuta) prezinta rezistenta la grafitizare la temp inalte >315
Grafitizare=apare datorita precipitatiilor intergranulare a C in exces prin expansiune
indelugata in interval 315760 C
Propietati:
-rezistenta la coroziune (conditii moderate)
-rezistenta la temp inalte (cond. moderate)
B. Aliaje consolidate prin solutii solide
B.1 Aliaje Ni-Co:
-rezistenta la coroziune in diferite medii la temp 2001090C
-propietatile imb. Sudate sunt comparabile cu cele ale MB in cazul aliajelor recoapte.
-necesitata pregatirea marginilor cu atentie (din cauza vascozitatii crescute)
-carcateristici termo-fizice (dilatare, conductibilitate) asemanatoare cu ale otelurilor carbon,
iar tensiunile si deformatiile care apar la sudare sunt mai mici ca la otelurile inoxidabile.
- se utilizeaza MA mai inalt aliat decat MB:
-uneori pentru a evita un posibil PWHT
-pentru a obtine rezistenta la coroziune ff mare in imb. Sudata
-supra-alierea duce la probleme de sudare (segregarea in cusatura a elementelor in exces), iar
uneori necesita PWHT de detensionare pentru asigurarea unui nivel de coroziune acceptabil in
medii special.
-sudabilitatea este influentata in mod special de elem chimice reziduale:
-S; Pb; Zr; P; Bi insolubile in Ni si Co
-- formeaza eutectici care duc la fisuri in timpul solidificari.
-Br; Zr se folosesc in cantitati reduse
- imbunatateste caract de rezistenta la temp inalta
- inrautateste sudabilitatea
-pentru legarea sau anihilarea S se adauga Mn sau Nb.
-la sudarea 111 Mn care se pierde prin arderea arcului se compeseaza prin cresterea
% in MA
B.2 Aliaje Ni-Cu (R-405 sau aliaj 400)
- caracteristici ridicate de rezistenta mecanica, tenacitate si rezistenta la coroziune in medii
acide.
-procedee: sudare; brazare; lipire
-MA diferit de MB pt imb sudate cu propietati mecanice ridicate si eliminarea porozitatii
B.3 Aliaje Ni-Fe-Cr (aliaj 800; 800HT)

-se folosesc pntru tempereaturi mari de exploatare, datorita rezistentei de oxidare si carburare.
B.4 Aliaje Ni-Cr
Aliaj 600:-cel mai utilizat
-caracteristici bune de rezistenta mecanica si coroziune la temp ridicate
-rezistenta la coroziunea tenso-fisuranta
Aliaj 601: are si 1,4%Al in plus fata aliaj 600, si se folosete pentru expuneri la temp peste
1200C.
B.5 Aliaje Ni-Mo
-contin 1628%Mo alaturi de cantitati mici de Cr, Fe
-rezistenta buna la coroziune in diferite medii dar nu si la temp inalte
B.6 Aliaje Ni-Cr-Mo
-pentru medii corozive in temp ambiante
-Aliaj 625 9%Mo + 4%Nb
B.7 Aliaje Co-Cr-Ni-W
-ductilitate scazuta a unor aliaje cu o cantitate marita de Co la temp 650980C; datorita
precipitari de carburi intermetalice (afecteaza rezistenta la fisurare)
-la sudare necesita bridare redusa si energie liniara scazuta
- contaminarea cu Cu lichid duce la fisurarea MB
C. Aliaje durificate prin precipitare
-durificarea se face prin controlarea temp la care precipitatele de faza secundara se separa de Solutia
solida suprasaturata
-precipitarea apare in timpul incalzirii solutiei solide subsaturate (obtinuta prin racire rapida)
-ficare aliaj are un ciclu de temp specific pentru TT de imbatranire
-unele aliaje pot fi aduse in starea de imbatranire inca de la turnare
-ex de aliaje: Ni-Al-Ti ; Ni-Cu-Al-Ti ; Ni-Cr-Al-Ti ; Ni-Cr-Nb ; Ni-Fe-Cr-Nb
Sudarea aliajelor de Ni:
-datorita Pb; S; P si alte elem chimice cu temp de topire mai mici decat TsNi; devin sensibile la
fragilizare si predispose la fisurare
-aliajele de Ni au un strat unform de oxid ce trebuie indepartat inainte de sudare, Tsoxid< TsNi care ar
duce la impuritati in baie
- rostul in I nu este indicat decat la grosimi S<2,4mm, unde trebuie sudat pe ambele parti pentru a
asigura o patrundere buna
Probleme ce pot aparea la sudare:
a.tendinta de fisurare la cald din cauza eutecticilor usor fuzibili
b.pericol de formare al porilor din cauza gazelor : O, N, CO
c.pericol de formare a unor precipitate la aliaje de tip Ni-Mo scad rezistenta la coroziune
Elemente de aliere sau insotitoare care influenteaza comportarea la sudare:
Al: mareste rezistenta la fisurare (prin producerea de precipitate)
Cr: la aliajele cu Bi mareste tendinta de fisurare
Mo: nu influenteaza sudarea pana la 0,2% (peste, prezinta risc de fisurare la cald)
Fe: introduce S si P; daca se foloseste trebuie scazut % C
Ti: ca si Al se adauga in MA ca dezoxidant, reduce porozitatea
Si: dezoxidant; pericol de fisurare la cald (in cusatura); mai ales langa Cu sau Cr
Mn: reduce pericolul de fisurare la cald, are afinitate pentru S
S: -formeaza eutecticul Ni-Ni3S2 cu Ts=637C
-fisurant la cald si in ZIT
-limitat la 0,02%
- actiunea lui poate fi anihilata de Mn; Mg; Ti; Nb si Al

1.Precipitare pe limitele de graunte

-limitele de graunte cele mai slabe zone ale materialelor policristaline in timp exploatarii la temp
inlate.
-precipitatele care se formeaza pot avea dimensiuni si compozitii chimice diferite de corpul
grauntelui
-compusii intermetalici (ex:carburile) actioneaza ca o bariera pentru deplasarea limitelor de
graunte ce duce la un efect benefic de crestere a granulatiei.
2.Cresterea granulatiei
- la aliajele cu granulatie fina pericolul de aparitie al defectelor este scazut, datorita repartizarii
relative uniforme a elementelor si lipsa unei concentratii de tensiuni critice care favorizeaza
fisurarea
-in schimb la granulatia grosolana nu se realizeaza acesta, iar la sudare este dificil de obtinut o
granulatie fina
-cresterea granulatiei este predominanta in ZIT
-latimea benzilor de granulatie mare depind de: energia liniara, viteza de sudare, procedeu etc
3.Fisurarea la cald si coroziunea tenso-fisuranta
S; Pb; Zr; P; Bi insolubile in Ni si Co
-- formeaza eutectici care duc la fisuri in timpul solidificari.
Br; Zr se folosesc in cantitati reduse
- imbunatateste caract de rezistenta la temp inalta
- inrautateste sudabilitatea
-pentru evitarea coroziunii tenso-fisurante trebuie luate unele masuri precum: eliminarea factorilor
care introduce tensiuni mecanice suplimentare in imbinare, preincalzirea elementelor. Utilizarea
MA fara sesibilitate de fisurare.
4. Sensibiliatea la aparitia porozitatii
- Cr prezinta afinitate mare pentru gazele care se formeaza la sudare : O; N; H; iar pericolul
aparitiei porilor este diminuat, deoarece gazelle au tendinta de a se dizolva in Cr.
- la aliajele care nu contin Cr se recomnda folosirea unor arzatoare uscate si MA cu elemente
absorbante de gaze ca Ti si Al
- se mai recomnda sudare in maxima curatenie si prevederea unor gaze inerte de protective a
cusaturii sudate (Ar; He sau amestecuri de Ar cu 5-8%H 2)
Tratamente termice inainte si dupa sudare
Preincalzirea in vederea sudarii
-aliajele de Ni se sudeaza de obicei in stare recoapta
-aliajele durificate prin precipitare trebuiesc recoapte inainte de orice operatie care introduce tensiuni
reziduale (deci si sudarea)
-orice semifabricat obtinut prin deformare trebuie revenit inainte de sudare (preincalzire de revenire),
de preferat in atmosfera controlata in scopul limitarii oxidarii
PWHT
-pentru mentinerea sau cresterea rezistentei la coroziune este necesar un PWHT pentru detensionarea
cusaturii sudate, in vederea evitarii durificarii prin imbatranire sau a coroziunii tenso-fisurante pentru
structurile sudate exploatate in medii acide.
-aliajele durificate necesita PWHT de revenire de detensionare, dupa care se aplica o durificare prin
imbatranire