STIINTA

MATERIALELOR
CURS 10
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
CUPRUL SI ALIAJELE CU BAZA CUPRU
ALTE ALIAJE NEFEROASE
ALUMINIUL
- Al treilea element ca raspandire (dupa O si Si)
- Cel mai utilizat metal dupa Fe

- Extractie: din compusi (bauxita), in final electrolitic

Ex. Metoda Bayer: bauxita >>> (rafinare) alumina

 ALUMINIUL – Metoda Hall -Héroult

electroliza ignee: Al [catod] + O [anod, reactie cu C]

electrolit: Na3AlF6
ALUMINIUL
Metal usor – ρ = 2.7 x 103 kg/m3, grupa III

Ttopire = 660˚C, c.f.c. (a = 0.404 nm) fara transformari alotropice

>>> f. ductil

Foarte bun conductor

electric (dupa Ag, Cu, Au) ρel ≈ 0.23 μΩ m
termic (dupa Ag, Cu, Au)

Impuritati: Fe (Al3Fe la limitele de graunti)

Si (ca impuritate, dizolvat)

Proprietati mecanice:
E = 66 - 69 GPa; Rm = 50-180 MPa
(in functie de grad de ecruisare si continut de impuritati)
 ALUMINIUL – Modulul de elasticitate

Maserati A6GCS/53 Pinin Farina

Sasiu tubular din otel (E = 210 GPa)

ALUMINIUL – Modulul de elasticitate
ALUMINIUL

Proprietati la temperatura ambianta

Stare Proprietati mecanice

Puritate
[%] Rm Rp0.2 A HB
[MPa] [MPa] [%]
99.997 Recopt 50 20 60 14
Ecruisat 130 90 10 43
dur
99.3 Recopt 80 40 42 20
Ecruisat 180 150 5 47
dur
 ALUMINIUL – Rezistenta la coroziune
Afinitate mare fata de oxigen; formeaza oxizi amfoteri
In atmosfera: protejat complet de pelicula oxidica
aderenta/ impermeabila/ stabila chimic;
aprox. 10 nm grosime

Rezista: atmosfere corozive, acizi organici, apa (si de mare),

H2SO4 fumans !!!

Intre 0-100˚C nu se corodeaza in apa

(se formeaza pelicula de boehmit = Al2O3 x H2O)
Peste 100˚C grosimea boehmit-ului creste
>>> exfoliere (+ intergranular)

ATENTIE: cuplu electrolitic cu alte metale!!!

Imbunatatire: anodizare (eloxare) – creste si rezistenta la uzare

ALUMINIUL – Eloxarea
ALUMINIUL – Lipirea pentru evitarea
coroziunii electrochimice

Al / Oţel
ALUMINIUL
Utilizare tehnica (nu aliat)

- placare pe aliaje mai putin rezistente la coroziune (duralumin)

- industria chimica
- cabluri electrice, folii,…
- armaturi condensator, oglinzi telescop, vase,…
ALIAJE DE ALUMINIU PLACATE PRIN DIFUZIE
Five-hundred-meter Aperture Spherical Telescope
(FAST) - China
 ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU. CLASIFICARE
Dupa tehnologia de obtinere a produselor
de turnatorie
deformabile - nu se intaresc prin TT
- se intaresc prin TT

Aliajele de turnatorie complexe: cantitate maxima / nr. maxim de elemente

de aliere

1 – deformabile la rece;
2 – deformabile la cald;
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
Aliaje de turnatorie
Au fluiditate buna si contractie mica de solidificare
Cea mai buna turnabilitate: Al – Si (siluminuri)

Aliaje hipoeutectice: α + E

Aliaje hipereutectice:
Si (foarte fragil) + E

Modificare: eutectic fin

(fibre in loc de lamele)

Modificator: Na (NaF, NaCl)

sub 0.02%

Efect secundar:
eutecticul la 13 – 14%
Diagrama Al - Si
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
Aliaje de turnatorie

Silumin eutectic nemodificat Silumin hipoeutectic (9% Si) modificat

12% Si: Rm = 180 – 200 MPa; A = 5 – 8 %

Prin aliere (Cu, Mg) aliajele se pot trata termic :

Aliaje Al-Si-Mg : compusii Mg2Si si Al8Mg5 in urma TT

Ex. pt. auto / aero: 7%Si, 0.3%Mg, rest Al :Rmmin=280MPa; Amin=10%;

Al – Si – Cu: Cu creste rezistenta mecanica prin TT, aschiabilitatea

Scade rezistenta la coroziune !!!
 ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
Aliaje de turnatorie
Aliaje Al-Mg: densitate mica, rezistenta buna la coroziune Aliajele industriale
intre 3 – 12%Mg, auto / aero
Avantaje: Rmmax = 500 – 520MPa; Amax = 20 – 25%
Dezavantaje: turnabilitate scazuta, OMOGENIZARE LUNGA !!!

Aliaje Al-Zn: rezistenta mare la coroziune, aschiabilitate buna

Aplicatii: in industria chimica (si eloxare), hidraulica, …

Aliaje Al-Cu: 4 – 14%Cu, in general nu binare (turnabilitate scazuta)

REZISTENTA SLABA LA COROZIUNE !!!

Al-Cu-Mg: compusi ternari cresc rezistenta la cald (+Ni)

>>> pistoane Diesel, chiulase racite cu aer (vechi)

Al-Cu-Ni (aliaje Y) – [Hiduminium Y]

Rezistenta la coroziune + temp. inalte >>> pistoane solicitate intens
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
B. Aliaje deformabile
B.1 Aliaje deformabile
care nu se intaresc / durifica prin TT

Aliaje monofazice (in general), cu plasticitate f. buna

(profiluri laminate, piese extrudate / ambutisate, ...):
Al tehnic, Al – Mn (max. 1.6%), Al – Mg (max. 7%)
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
B.2 Aliaje deformabile care se intaresc / durifica prin TT
Aliaje in care la echilibru se formeaza compusi secundari
care la cald se dizolva in solutia solida.

Tratamentul termic dublu:

1. calire pentru punere in solutie
(aducerea solutiei solide la temperatura ambianta);
2. imbatranire
(intarire / durificare prin precipitarea de faze in dezechilibru)
naturala – la temperatura ambianta
artificiala – prin incalzire;
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
B.2 Aliaje deformabile care se intaresc / durifica prin TT
Duraluminurile – aliaje tipice
Aliaje Al – Cu – Mg – Mn:
2 – 5.2% Cu; 0.2 – 1.8% Mg; 0.2 – 1.2% Mn

Efectul elementelor de aliere:

Cu – cresterea rezistentei prin TT dar scaderea rezistentei
la coroziune
Mg – cresterea rezistentei prin TT dar si a duratei de
omogenizare
Mn – eliminarea efectului negativ al Fe
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
B.2 Aliaje deformabile care se intaresc / durifica prin TT

Pentru TT: compusi solubili in α

Θ – Al2Cu
Fazele cu Mg

Calire: structura α
(plasticitatea maxima),
stabila in primele 2-3 ore

Diagrama de echilibru Al - Cu

Imbatranire: se formeaza pre-precipitate (zone Guinier-Preston)

→ tensiuni in retea → rezistenta / duritate

Prin incalzire se pierd tensiunile - SUPRAIMBATRANIRE

→ pierderea rezistentei / duritatii
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
B.2 Aliaje deformabile care se intaresc / durifica prin TT

Analiza imbatranirii:
curbe de imbatranire
Dezavantajele duraluminurilor:
- rezistenta mica la coroziune
(sub tensiuni)
- fragilitate la sudarea prin topire
-tensiuni reziduale mari dupa TT

Aliaje care nu au ac. dezavantaje:

Al – Zn – Mg
Al – Mg – Si
Curbe de imbatranire pentru duralumin cu 4%Cu
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
Standardizarea aliajelor de aluminiu
SR EN 1780-1:2003 Simbolizarea lingourilor de aluminiu nealiat si aliat
pentru retopire, a prealiajelor si a pieselor turnate.
Sistem numeric de simbolizare

EN A B xxxxx
C
M
B – brut (pt. retopire); C – piese turnate; M – prealiaj

Prima cifra: 1 – Al nealiat; 2 – Cu; 4 – Si; 5 – Mg; 7 – Zn;

Daca prima cifra 1: cifra 2 = 0; cifrele 3,4 = zecimalele cont. de Al

Pt. aliaje: a doua cifra = grupa de aliaje

Ex. 41xxx = Al-Si-Mg-Ti; 42xxx = AlSi7Mg; 43xxx = AlSi10Mg

Cifrele 3,4 – nu semnificatie speciala

Cifra 5 = 0 – aplicatii generale; ≠ 0 – lingou cu aplicatii speciale
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
Standardizarea aliajelor de aluminiu
SR EN 573-1:2005 Simbolizarea aluminiului si aliajelor de aluminiu
deformabile. Simbolizarea numerica

EN AW-xxxx (X)

Prima cifra: 1 – Al nealiat (identic al. de turnatorie); 2 – Cu; 3 – Mn; 4 –

Si; 5 – Mg; 6 – Mg si Si; 7 – Zn; 8 – alte elemente; 9 – serii neuzuale

A doua cifra : modificarile aliajului

Daca prima e 1 – modificari in limitele de impuritati sau microalieri
Cifrele 3, 4 – nu semnificatie speciala (nu seria 1)
A, B, … - variante nationale

Ex. EN AW-5052; EN AW-5154 A

(SR EN 573/2:1995 Sistem de simbolizare bazat pe simboluri chimice

SR EN 573/3:2004 Compozitia chimica)
ALUMINIUL SI ALIAJELE CU BAZA ALUMINIU
Standardizarea aliajelor de aluminiu
SR EN 515:1994 Simbolizarea starilor pentru aliajele de aluminiu destinate
deformarii
F – Brut de fabricatie
O – Recopt (rezistenta cea mai mica)
H – Ecruisat
H1, 2, 3, 4 x – Ecruisat [+ tratament in volum / de suprafata]
x – indica gradul final de ecruisare: 8 – cel mai dur; 4 – ½ intre O si Hx8
W – calit pentru punere in solutie
(numai pt. aliajele care se imbatranesc natural)
T – tratat termic pt. obtinerea unor stari stabile diferite de F, O sau H
T1,2,3,4 – T.T cu imbatranire naturala
T5,6,7,8 – T.T. cu imbatranire artificiala
CUPRUL SI ALIAJELE CU BAZA CUPRU
Cuprul : metal rosiatic,
foarte bun conductor electric / termic, foarte plastic

Densitate: 8950 kg/m3

Temperatura de topire: 1083°C
Sistem de cristalizare: c.f.c.
Foarte bun conductor electric (dupa Ag) ρel ≈ 0.015 Ω m
termic (dupa Ag)
Rezistenta mecanica: 200 – 240 MPa (recopt, in functie de puritate)
Rezistenta la coroziune: buna in atmosfera, apa (si de mare)
CUPRUL SI ALIAJELE CU BAZA CUPRU
Alamele = aliaje Cu – Zn
Alamele tehnice: max.45% Zn

Structura α – pana la 39% Zn

α + β’ – peste 39% Zn
(β’= solutie / comp. CuZn)

Turnabilitate buna, deformabilitate f. buna (monofazice)

Se introduce Pb pentru aschiabilitate
CUPRUL SI ALIAJELE CU BAZA CUPRU
Bronzuri = aliaje in care predomina cuprul (cu exceptia alamelor)

Bronzurile cu Sn – cele mai vechi aliaje utilizate

Tehnice: max. 25% Sn
Structura α – pana la 5-6% Sn - plastice
α + (α +δ) – dure, rezistente la uzare
Rezistenta max.: 400 – 500 MPa
Rezistenta la coroziune: buna in apa (si de mare), solutii neutre
slaba in HCl, HNO3

Bronzuri cu Al – Rm > 560 MPa, rezistenta la coroziune > decat Cu-Sn

Bronzuri cu Si – ieftine, fluide, rezistente la coroziune si eroziune
Bronzuri cu Be – Rm > 700 MPa, antiscantei, elastice
Simbolizarea cuprului si aliajelor de cupru

SR EN 1412: 1997 Cupru si aliaje de cupru.

Sistem european de simbolizare numerica

[1 2 3 4 5 6]
1= C
2= B – lingou pentru retopire
C – produs turnat
F – adaos pentru lipire / sudare
M – prealiaje
R – Cu brut rafinat
S – materii prime recirculabile
W – produs deformat
X – nestandardizat

3, 4, 5 = cifre fara semnificatie speciala

Simbolizarea cuprului si aliajelor de cupru
6 = grupa de aliaje
A, B – Cu tehnic
C, D – Cu slab aliat (≤5%)
E, F – aliaje diverse (≥5%)
G – aliaje Cu-Al
H – aliaje Cu-Ni
J – aliaje Cu-Ni-Zn
K – aliaje Cu-Sn
L, M – aliaje Cu-Zn
N, P – aliaje Cu-Zn-Pb
R, S – aliaje Cu-Zn complexe
Magneziul
Metal usor: ρ = 1738 kg / m3
Ttop = 651˚C, h.c., fara transf. alotropice;

Foarte activ chimic: reduce oxizi / descompune hidroxizi / carbonati ai

metalelor alcaline / alcalinopamantoase;

>>> se autoaprinde in aer in stare pulverulenta (si aliajele)

+ umiditate / CH3CH2OH >>> exploziv

Proprietati mecanice nealiat: Rmax = 250 MPa (ecruisat)

A = 3 – 17 %
< 50 HB
E = 45 GPa
Aliaje cu baza Mg
Clasificare I. turnatorie
II. deformabile
III. cu proprietati (pt. aplicatii) speciale

I. Aliaje de turnatorie
a. cu rezistenta mecanica ridicata: RM >300MPa dupa T.T.
b. refractare: max. 400˚C (timp scurt)

II. Aliaje deformabile

a. rezistenta mecanica mare: Rm > 340MPa, Mg-Al-Zn-Mn (Elektron)
b. refractare: max. 250 – 300˚C pt. durate lungi
c. superusoare: Mg-Li (1140 – 1570 kg / m3) – sateliti

III. Aliaje cu aplicatii speciale Ex. Conductori acustici pt. ultrasunete

Intrebari de autoevaluare
1. Care este temperatura de topire a aluminiului? Ce sistem de
cristalizare are?
2. Care sunt caracteristicile aluminiului?
3. Cum se comporta aluminiul la coroziune?
4. De cate tipuri sunt aliajele aluminiului?
5. Care aliaje de aluminiu au cea mai buna turnabilitate?
6. De ce se efectueaza modificarea siluminului? Cu ce se realizeaza?
Care este efectul structural al modificarii? Dar asupra prorietatilor?
7. Care sunt etapele tratamentului termic al aliajelor de aluminiu care se
intaresc astfel?
8. Ce sunt duraluminurile? Care este rolul fiecaruia dintre elementele de
aliere?
9. Care sunt avantajele si dezavantajele imbatranirii artificiale a
duraluminurilor?
10. Care sunt dezavantajele duraluminurilor? Ce aliaje nu prezinta aceste
dezavantaje?
11. Ce tip de aliaje sunt 3003 si 6100? Se preteaza vreunui tratament
termic?
Intrebari de autoevaluare
12. La ce temperatura se topeste cuprul? Care sunt sistemul de
cristalizare si densitatea lui?
13. Ce sunt alamele?
14. Care sunt constituentii structurali in alamele de uz industrial?
15. Ce structura au cele mai rezistente alame? Dar cele mai ductile?
16. Care este diferenta intre intervalele de cristalizare ale alamelor si
bronzurilor cu staniu? Care este consecinta acesteia asupra
structurii de turnare?
17. Care sunt constituentii structurali in bronzurile cu staniu de uz
industriali?
18. Care este structura bronzurilor celor mai rezistente la uzare?
19. Care sunt caracteristicile generale ale bronzurilor cu Al, Si sau Be?
20. Care sunt caracteristicile magneziului?
21. De cate tipuri sunt aliajele de magneziu?