Etapele de proiectare a sistemelor tehnologice

Pentru proiectarea si realizarea (sinteza) unui sistem tehnologic se

parcurg următoarele etape:
1. Cercetarea preliminară;
2. Cercetarea de laborator;
3. Cercetarea de dezvoltare;
4. Proiectarea sistemelor de productie.

1. Cercetarea preliminară

După stabilirea obiectivului procesului de sinteză al unui sistem

tehnologic pentru un anumit proces este necesară o serioasă
documentare de specialitate şi tehnico -economică la zi. Documentarea
tehnică trebuie să ţină seama de următoarele aspecte:
 Tipul de sinteză urmărit;
Alegerea drumului chimic aferent (se ştie că un produs chimic se poate
obţine prin mai multe metode);
Concepţia procesului tehnologic;
•Alegerea utilajelor;
•Studiu de marketing;
•Studiul de fezabilitate;
•Analiza economică;
•Exploatarea instalaţiei;
•Măsuri de protecţia muncii;
•Protecţia mediului etc.

Studiul de marketing este un studiu de piaţă care urmăreşte evoluţia

producţiei , dinamica consumului şi a preţului de vânzare a produsului
urmărit într-o anumită zonă sau chiar pe plan mondial. Dacă se urmăreşte
asimilarea unui produs existent, studiul se va orienta asupra capacităţilor de
producţie aflate în exploatare, a cantităţilor existente pe piaţă, a cursului
preţului de vânzare şi a teritoriilor deficitare în acesta.
 Ca surse de documentare se pot utiliza:
• reviste de specialitate cu pondere economică;
• publicaţiile instituţiilor de statistică;
• bursa de valori;
• publicaţiile instituţiilor de statistică;
• publicaţiile agenţiilor economice interne şi internaţionale;
•publicaţiile firmelor.
Analizând informaţiile disponibile se apreciază oportunitatea abordării
obiectivului propus într-un anumit interval de timp în funcţie de necesităţile
pieţii.

Studiul de fezabilitate

Dacă rezultatele studiului de marketing au fost convenabile se trece la

elaborarea studiului de fezabilitate pe baza căruia se formulează cererile de
ofertă. Se face analiza tehnico-economică a procedeului propus comparativ cu
alte procedee disponibile pentru a estima rentabilitatea şi profitul care s-ar
putea obţine.
Acest studiu conţine şi o analiză preliminară a posibilităţilor de a realiza
produsul dorit şi instalaţia industrială în condiţiile concrete ale unei anumite
zone geografice. Un asemenea studiu conţine:
• date asupra oportunităţii fabricării produsului în condiţiile asigurării cu
materie primă;
• estimarea tehnologiilor existente;
• estimarea consumului intern şi a posibilităţilor de desfacere pe piaţă;
• descrierea tehnologică şi funcţională a instalaţiei;
•Date privind forţa de muncă ocupată cu realizarea investiţiei.

Studiul de specialitate

Printr-o documentare temeinică se pot selecta informaţii utile realizării

produsului dorit, se resping soluţiile nepracticabile şi se elimină posibilitatea
redescoperirii soluţiilor cunoscute.
Sursele de informaţii referitoare la fabricarea unui anumit produs chimic
sunt:
• enciclopediile de chimie şi de tehnologie chimică;
• reviste de referate;
• articole din reviste de specialitate;
• patente;
•Tratate de specialitate ( tehnologie chimcă, tehnologia fabricării unei
anumite game de produse);
• Monografii;
• tabele cu proprietăţi fizico –chimice ale produsului ce urmează a fi
fabricat;
•Prospectele firmelor producătoare;
•Rapoarte interne de cercetare, proiectare şi exploatare a instalaţiilor
aferente fabricării produsului dorit ;
Documentarea la firme de profil.
 În urma documentării se sistematizează etapele care vor interveni în
procesul tehnologic, date termodinamice, constante cinetice pentru reacţiile
chimice care intervin , scheme de flux tehnologic, consumuri specifice etc.

Cercetarea de laborator

Are ca scop elaborarea procesului tehnologic de laborator care

constituie prima încercare de transpunere în viziune industrială a
modului în care se obţine un anumit produs. Cercetarea de laborator
se efectuează în aparatură de sticlă , cu încălzire electrică , la presiune
scăzută . Se obţin câteva grame de produs pe oră. De obicei reactanţii
sunt substanţe pure, procesate în instalaţii discontinue, cu multe
operaţii manuale. Solidele sunt transportate manual, iar fluidele prin
tuburi de sticlă sau cauciuc. Au loc pierderi de materiale şi de căldură.
Din acest motiv, nu se poate face un bilanţ corect de materiale , iar
consumul de energie nu se poate evalua.
 Dacă datele experimentale specifice procesului studiat au un anumit
grad de noutate ele se pot proteja printr-un brevet de invenţie.
Când se constată că invenţia prezintă importanţă economică, autorii
culeg cât mai multe informaţii practice asupra procesului, parametrilor
tehnologici, a operaţiilor succesive şi simultane astfel încât pe baza lor să
se sintetizeze un proces tehnologic de laborator. În urma cercetării de
laborator nu se poate aprecia corect fezabilitatea tehnică a procesului.
Se elaborează o schemă de aparatură şi se menţionează parametri
tehnologici şi modul de operare. Datele experimentale specifice
procesului elaborat au un grad de credibilitate mult mai ridicat decât cele
culese din literatură şi pot fi utilizate pentru proiectare.
Informaţia definitivă, verificată şi garantată corespunzătoare
conceperii unui proces tehnologic se vinde şi se cumpără ca orice marfă
sub denumirea de know how.
 Cercetarea de dezvoltare

Cercetarea de dezvoltare constă în conceperea unei instalaţii pilot ,

colectarea de date tehnologice care sunt utilizate în etapa de
proiectare.
Dacă datele experimentale rezultate în cercetarea de laborator sunt
considerate nesatisfăcătoare pentru proiectarea instalaţiei industriale,
atunci este necesară o cercetare la scară tehnică. Instalaţiile
intermediare între scara de laborator şi cea industrială sunt denumite
instalaţii sau staţii pilot. Ele pot fi de diferite dimensiuni:
• micropilot în care se efectuează cercetarea de proces;
• pilot sau staţie pilot;
• instalaţie semiindustrială.
Ultima se utilizează doar când se are în vedere proiectarea unei
instalaţii de mare tonaj , în special pentru un produs nou.
Cercetarea pe micropilot

Micropilotul se deosebeşte de instalaţia de laborator prin următoarele:

•Implică o echipă complexă de culegere şi prelucrare a informaţiei;
•Procesează materii prime care conţin impurităţi.
•Volumul reactorului este de 1-10 litri.
•Instalaţia industrială este constituită din aceleaşi materiale ca ale pilotului
şi ale instalaţiei industriale.
•Separarea produşilor de reacţie se face în coloane cu umplutură.
•Se utilizează mantaua de încălzire pentru a evita pierderile de căldură în
mediul exterior.
• Conducerea procesului este manuală, automată sau asistată de un
calculator de proces, în funcţie de situaţie.
•Debitele curenţilor de materiale sunt măsurate cu aparate de măsură
standardizate.
Cercetarea pe micropilot oferă informaţii suplimentare comparativ cu
cercetarea de laborator a procesului, şi anume:
• permite calculul mai exact al bilanţului de materiale;
•Oferă datele pentru întocmirea unui bilanţ termic;
•Precizează operaţiile necesare la scară industrială;
• se stabilesc domeniile în care variază parametri tehnologici
(concentraţie, temperatură, presiune);
•Se stabileşte domeniul de lucru al catalizatorului ( în care acesta are
activitate catalitică corespunzătoare).
•Se precizează aparatele necesare şi caracteristicile lor.
•Se stabilesc materiile prime şi cele auxiliare.
•Permite o evaluare economică preliminară.
•Propune noi scheme tehnologice: calitativă, cantitativă şi de aparatură.
 Cercetarea pe pilot

După cercetarea pe micropilot, echipa decide asupra oportunităţii de a

proiecta şi construi o instalaţie pilot.
Pilotul se proiectează pe baza informaţiilor obţinute pe micropilot şi
reprezintă un model la scară redusă (1/25 - 1/ 30 ) al instalaţiei industriale
care va fi proiectată. Pilotul este de fapt, o instalaţie experimentală
construită cu scopul cercetării şi al achiziţiei de date necesare proiectării
instalaţiei industriale.
Capacitatea de producţie variază între 10- 100 kg produs pe oră,
cantitate care va fi folosită pentru verificarea proprietăţilor fizico - chimice
ale produsului şi pentru testarea pieţii.

În urma cercetărilor pe pilot se obţin următoarele informaţii:

Precizări asupra bilanţului de materiale şi de energie
Precizări asupra condiţiilor de lucru şi a vieţii catalizatorului;
Precizări asupra materialelor de construcţie şi a problemelor de
coroziune etc.
 Stabilirea modalităţilor de măsură şi de reglare sau de utilizare a
calculatorului de proces;
Elaborarea schemei de montaj a utilajelor;
Elaborarea manualului de operare.

Cercetarea pe pilot conduce la un proces bine definit, care poate prezenta

modificări importante faţă de procesul tehnologic de laborator. În urma
cercetărilor efectuate pe pilot se elaborează modelul matematic al sistemului,
important pentru proiectare, simulare , exploatare şi optimizare de sistem.
Datele experimentale obţinute în urma cercetărilor pe pilot permit sinteza
procesului tehnologic şi stabilirea parametrilor tehnologici necesari pentru
proiectarea procesului tehnologic.
În general, pilotul se amplasează în curtea uzinei şi are următoarele
sarcini după intrarea în funcţiune a instalaţiei industriale:
• serveşte pentru pregătirea personalului de exploatarea a instalaţiei
industriale;
• este baza de cercetare pentru perfecţionarea procesului de fabricaţie;
•Oferă informaţia principală care arată cum se obţine produsul , “know how”.
 Datele precizate în “know how” sunt:
•Bazele teoretice ale procesului;
•Schema de aparatură;
•Parametri de lucru;
•Controlul fabricaţiei;
•Modul de remediere al defecţiunilor.

Dacă la “know how” se adaugă bilanţul de materiale şi de energie,

dimensionarea tehnologică a utilajelor şi materialul de construcţie al
acestora precum şi schema de montaj, se obţine proiectarea iniţială sau
“basic design” .
Datele din “know how” la care se adaugă datele de proiectare “basic
design” permit trecerea la proiectarea procesului de fabricaţie al unui
produs, respectiv la proiectarea ‘engineering process”.
Pe baza informaţiilor achiziţionate în urma cercetării de laborator şi a
cercetării de dezvoltare se stabileşte procesul de fabricaţie al unui anumit
produs.
 Cercetarea ecologică

În cadrul uzinelor şi a instalaţiilor chimice trebuie să se respecte

legile privind poluarea mediului.
În general , efluenţii obţinuţi din procesele de fabricaţie sunt diverşi şi
se găsesc sub toate stările de agregare. Poluanţii trebuie eliminaţi prin
evacuare, stocare, ardere sau distrugere. Gazele reziduale sunt dirijate
către coşuri de dispersie sau instalaţii de ardere cu faclă (în cazul
gazelor combustibile).
Apele rezultate din proces sunt, de regulă, dirijate spre instalaţiile de
epurare chimică sau biologică în funcţie de componenţii toxici care
urmează a fi prelucraţi şi apoi eliminaţi ca substanţe inofensive.
Reziduurile solide sunt depozitate în containere de plastic , închise
ermetic , până la prelucrare.
 Proiectarea sistemului tehnologic

Pe baza cercetării de dezvoltare se analizează informaţiile şi se

trece la proiectarea propriu –zisă .
Proiectarea unui sistem tehnologic se execută de către o echipă de
specialişti dintr-un institut de cercetare – proiectare sau un
compartiment de cercetare-dezvoltare al unei uzine. Rezultatul
proiectării este licenţa sistemului ( totalitatea cunoştinţelor necesare
cumpărătorului pentru a realiza produsul dorit).