Cuprins 1.Formularea temei.2 2.Analiza produsului4 3.Defecte posibile.8 4.Metode de examinare posibile..21 5.Metode optime de examinare...28 6.

Integrarea controlului in fluxul de fabricatie.34 7.Intocmirea planului de examinari nedistructive..36 8.Intocmirea documentatiei de control si inspectie..38

1.Formularea temei

Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie a produsului Pod Grozavesti in conditiile implementarii in organizatie a unui sistem de management al calitatii conform standardului SR EN ISO 9001:2000.

Produsul ce urmeaza a fi sudat este constructia metalica a unui pod, peste raul Dambovita, fiind constituit dintr-o structura metalica compusa din grinzi (drepte sau in forma de arc), traverse, contravantuiri si tiranti.

EDOLO

CEDEGOLO

PARAPETTO

M ARCIAPIEDE

CARREGGIATA

PARAPETTO

M ARCIAPIEDE

Precizarile referitoare la structura sunt: rolul functional, componenta produsului, material folosite, tehnologia de fabricatie, cerintele special ale beneficiarului. Toate aceste precizari vor fi detaliate in capitolul 2.

2.Analiza produsului

Rolul functional al piesei

Aceasta structura este benefica orasului datorita faptului ca dupa realizarea sa se va permite fluidizarea traficului. Structura sudata este un pod destinat traficului urban: 2 linii de tramvai, 4 benzi pentru circulatia autovehiculelor si doua trotuare pietonale. Solicitarile ce apar in timpul exploatarii sunt solicitari dinamice, generate, in primul rand, de traficul autovehiculelor.

Componenta produsului
Produsul ce urmeaza a fi controlat este constructia metalica a unui pod, peste raul Dambovita, fiind constituit dintr-o structura metalica compusa din grinzi (drepte sau in forma de arc), traverse, contravantuiri si tiranti.

Materiale folosite
Otelul cu granulatie fina S335J2N Simbolizarea Otelului S335J2N (marca S335, clasa de calitate JN, 335 reprezinta limita de curgere, in MPa) Otelul S335J2N face parte din categoria otelurilor cu destinatie generala si este utilizat la elementele portante pentru constructii metalice sudate sau imbinate prin alte procedee, constructia de masini, puternic solicitate din punct de vedere mecanic.

Compozitie chimica
Material C Si Mn P S Ce min. 0.45 max. 0.20 0.55 1.60 0.035 0.035

Caracteristici mecanice ale oelului S335J2N

Operatii pregatitoare in vederea realizarii structurii sudate

1. Debitarea cu jet de plasma a semifabricatelor ce urmeaza a fi sudate 2. Prelucrarea marginilor tablei in vederea realizarii rostului pentru sudare conform documentatiei de executie(deschidere de 50o si umar de 3 mm); 3. Pozitionarea si prinderea prin puncte de sudura a subansamblelor, cu asigurarea unui rost de 3mm(MAG cu sarma tubulara, miez rutilic, echipament FitWeld 300) ; 4. Sudarea primelor doua straturi 5. Intoarcerea structurii 6. Craituirea cu jet de plasma(nu este ecologic cu electrozi de grafit) 7. Control cu lichide penetrante 8. Resudarea radacinii 9. Control nedistructiv(RX)

Materialul de adaos Prezentarea caracteristicilor materialului depus(din fisa materialului de adaos) Material de adaos ales : Sarma Elgasaw 103Si
Elgasaw 103Si C 0.1 Si 0.3 Mn 1.65 Mo Ni EN756 S3Si AWS/SFA A5.17 EH12K

Elgasaw Limita de curgere Limita de rupere Alungirea, A5 Rezilienta, CV, J 00C -20oC -40oC

103Si 480 570 28 103Si 120 90 60

Flux Elgaflux 251B este un flux aglomerat basic, asigurand o combinatie optima intre caracteristicile de lucru si o rezistenta foarte buna la rupere, pana la -40oC. Am ales acest flux datorita faptului ca la noi in tara, temperaturile din timpul iernii nu depasesc -40oC. La sudarea sub flux alegerea cuplului sarma-flux se face astfel incat in cusatura de sudura sa rezulte insusirile corespunzatoare de rezistenta si plasticitate, in conditiile formarii corespunzatoare a cordonului de sudura, in prezenta tensiunilor interne si a reactiilor chimice si metalurgice care au loc in procesul de solidificare si racire.

3.Defecte posibile
3.1 Defecte specifice materialelor folosite Sudabilitatea oelurilor cu granulaie fin rezulta din ncadrarea produselor realizate din aceste oeluri n clase de calitate. Comportarea la sudare si dupa sudare depinde nu numai de material, ci si de concepia constructiva, de conditiile de executie si de exploatare a elementelor de constructie. Se poate verifica comportarea la sudare prin omologarea procesului de sudare, respectiv a tehnologiei de sudare. Aprecierea susceptibilitatii la fisurare Ca urmare a efectului conjugat al tensiunilor din material (imbinare sudata) si al capacitatii limitate de deformare, provocate de fragilizarea materialului, pot aparea fisuri. Datorita pericolului de rupere a structurii sudate, fisurile sunt considerate ca defectele cele mai grave ale imbinarii sudate. Fisurarea imbinarii sudate poate sa se produca in timpul sau dupa operatia de sudare, fisurile localizandu-se in zona influentata termic sau cusatura. In functie de mecanismul de aparitie al lor, fisurile se pot grupa in: fisuri la cald; fisuri la rece; fisuri la reincalzire; fisuri prin destramare lamelara.

Fisurile la cald sunt fisuri care apar in timpul cristalizarii, aparitia fisurilor fiind legata de crearea unui film lichid intergranular supus actiunii tensiunilor proprii, rezultate mai ales din contractia la racire, putandu-se produce o dezlipire intre lichid si solid. La sudare, fisurarea la cald se poate produce in cusatura sau in portiunea din ZIT in care are loc topirea unor faze (licuatie). Un rol important in promovarea fisurarii la cald il au eutecticii usor fuzibili creati in urma unor procese de segregare sj plasati la marginea grauntilor. Sub acest aspect, actiunea cea mai defavorabila o au elementele carbon, sulf si fosfor. Susceptibilitatea otelurilor slab aliate fata de fisurarea la cald poate fi estimata cu indicele de fisurare HCS, definit cu relatia:

HCS=

( )

Se considera ca daca HCS > 4 materialul este inclinat spre fisurare la cald. Materialul de fata nu este in pericolul de a fisura la cald. Pentru reducerea pericolului de fisurare la cald se recomanda urmatoarele masuri: reducerea intervalului de solidificare a materialului; micsorarea tensiunilor; reducerea coeficientului de participare a metalului de baza la formarea cusaturii; realizarea unei suduri cu coeficient de forma 1-3. In general, aceste deziderate pot fi obtinute prin: sudare cu energie liniara mica, Tn primul rand prin utilizarea unui curent de sudare de valoare redusa; alegerea unor materiale de sudare cu un continut scazut de C, P si S.
9

Fisurile la rece se produc cu ocazia racirii sudurilor la temperaturi sub 200C, cel mai des dupa racirea la temperatura ambianta. Ele pot avea un caracter intarziat si sa apara la ore sau zile de la terminarea sudarii. Fisurile se localizeaza, mai ales, in zona influentata termic. Aparitia fisurilor la rece in cazul otelurilor carbon sau slab aliate se datoreaza actiunii corelate a urmatorilor factori: -fragilizare prin constituent structurali duri; -acumulare de tensiuni ridicate ca urmare a procesului de sudare sj a rigiditatii structurii sudate; -prezenta hidrogenului. Pentru estimarea susceptibilitatii la fisurarea la rece a materialelor au fost elaborate o serie de criterii sub forma unor expresii de tip carbon echivalent sau parametru de fisurare. Dintre acestea se mentioneaza cele mai des utilizate: - pentru oteluri slab aliate cu mangan se calculeaza carbonul echivalent:

Materialul nu este susceptibil la fisurare la rece daca Ce<0,33% Materialul de fata este predispus pentru fisurarea la rece

10

-pentru otelurile slab aliate,se calculeaza parametrul de fisurare Pcm:

Pcm= Pcm=

Materialul este cu atat mai putin sensibil la fisurare la rece cu cat marimea Pcm are valori mai mici. Verificarea parametrului de fisurare la rece
PNB C PNB I Si Mn Cu Cr Mo 20 10 20 30 20 0,55 1,60 0 0 0 0,20 0,38% 0,25% 20 10 20 30 20

exist pericolul fisurrii la rece se recomanda prenclzire indiferent de grosime Tendinta de fisurare la rece se apreciaza pe baza urmatorilor indici: indicii de fisurare la suprafata IFSSB si IFSST in sudura:

IFSSB

l f SBi
i 1

100%

IFSST

l
i 1

f STi

100%

indicii de fisurare la suprafata IFSZB si IFSZT in Z.I.T.:

100% IFSZT 100% L L indicele de fisurare in sectiunea transversala IFts in sudura:
i 1 i 1

IFSZB

l
n

f SZi

f SZi

IFtS

l
i 1

tSi

100% L1 L2 indicele de fisurare in sectiunea transversala IFtZ in Z.I.T.:

11

IFtZB

l
i 1

tZBi

L1 L2

100%

IFtZT

l
i 1

tZTi

L1 L2

100%

Metoda de incercare pe imbinari in cruce se executa pe epruvete de forma si dimensiunile. Tablele se fixeaza in pozitie perpendiculara cu ajutorul unor cusaturi laterale de prindere, folposind curentul maxim pentru MA ales. Cusaturile de incercaree se executa in pozitia orizontala in jgeab, intr-o singura trecere, fara intreruperea arcului. Probele astfel pregatite se lasa cel putin 72 de ore in aer liber dupa care se examineaza cu lichide penetrante pentru a evidentia prezenta eventualelor fisuri. Se taie epruvete perpendicular pe cusaturile de incercare si se supun apoi controlului metalografic la o putere de marire de cel putin 100 ori.

Tendinta de fisurare se determina cu ajutorul unui indice de fisurare, IF:

100% 3k k= cateta cusaturii, in milimetri

IF

l
i 1

fi

Fisurile prin destramare lamelara sunt defecte care apar in zonele influentate termic la suduri din table laminate cu grosime mare (peste 15 mm), solicitate pe directia grosimii materialului. Cauza destramarii lamelare o constituie anizotropia laminatelor, determinate de procesul de laminare si de cantitatea de incluziuni din sjrurile de laminare. Influenta cea mai nociva o are, in acest sens, sulful. Tendinta de fisurare prin destramare lamelara poate fi estimata cu ajutorul gatuirii la rupere, Z, masurate pe epruvete extrase in directia grosimii, respectiv al continutului de sulf din materialul de S < 0,012% se apreciaza ca materialul(otelul) este rezistent fata de destramarea lamelara. Materialul este partial susceptibil daca Z = 10-25% si S = 0,012- 0,022% si susceptibil fata de destramarea lamelara daca Z < 10% si S > 0,022%.
12

Pentru combaterea pericolului de destramare lamelara este necesara alegerea corespunzatoare a materialului de baza si reducerea, pe cat posibil, a solicitarilor in sensul grosimii materialului prin: inlocuirea sudurilor de colt cu suduri cap la cap; alegerea convenabila a rostului; alegerea convenabila a ordinii de sudare;

3.2 Defecte introduse de tehnologia de fabricatie Influenta gazelor si a elementelor de aliere la sudare Gazul de protecie Gazul de protecie are n principal rolul de a asigura protecia bii metalice i a picturii de metal topit din vrful srmei electrod sau la trecerea acesteia prin coloana arcului mpotriva interaciunii cu gazele din atmosfer, oxigen, hidrogen, azot, etc. n acelai timp ns gazul de protecie are o mare influen asupra desfurrii procesului de sudare n ansamblul lui, acionnd asupra stabilitii arcului, parametrilor tehnologici de sudare, transferului picturii de metal topit prin coloana arcului, reaciilor metalurgice la nivelul bii i picturii de metal, transformrilor structurale, proprietilor mecanice i de tenacitate ale mbinrii, formei i geometriei custurii sudate, stropirilor, productivitii la sudare, etc. Aceste influene complexe sunt determinate de proprietile termo-fizice i de activitatea chimic a gazelor de protecie, care difer mult de la un gaz la altul. Prin urmare pentru alegerea corect a gazului de protecie este necesar cunoaterea acestor proprieti i efectele pe care acestea le au n procesul de sudare. Principalele proprieti termo-fizice i chimice ale gazelor de protecie utilizate la sudarea MIG/MAG sunt: - potenialul de ionizare; - energia de disociere-recombinare; - conductibilitatea temic; - densitatea; - activitatea chimic; - puritatea. Aciunea i efectele acestor proprieti n procesul de sudare sunt prezentate n cele ce urmeaz.
13

Potenialul de ionizare. Acioneaz asupra condiiilor de amorsare i a stabilitii arcului electric, respectiv asupra puterii arcului. Un potenial de ionizare de valoare redus (argonul) uureaz amorsarea i crete stabilitatea arcului reducnd stropirile, pe cnd un potenial de ionizare de valoare ridicat (heliul) mrete puterea arcului cu efecte asupra productivitii la sudare (creterea ptrunderii, respectiv a vitezei de sudare). Energia de disociere recombinare. Este specific gazelor biatomice CO2, H2, O2. Influeneaz n mod favorabil bilanul termic n coloana arcului electric prin mbuntirea transferului de cldur spre componente cu efect asupra geometriei custurii, vitezei de sudare, etc. Conductibilitatea termic. Este proprietatea fizic cu cele mai cuprinztoare efecte i influene asupra desfurrii procesului tehnologic de sudare. Conductibilitatea termic a gazului de protecie acioneaz asupra modului de transfer a picturii prin coloana arcului (este factorul principal care determin modificarea tipului de transfer, globulal sau prin pulverizare), repartiiei cldurii n coloana arcului i la suprafaa componentelor, conductibilitii electrice a arcului, parametrilor tehnologici de sudare (tensiunea arcului), puterii arcului (lungimea arcului), stabilitii arcului, temperaturii maxime i repartiiei acesteia n coloana arcului, formei i geometriei custurii, stropirilor, etc. Variaia conductibilitii termice cu temperatura pentru principalele gaze de protecie folosite la sudare este prezentat n figura 8. Se observ c argonul are conductibilitatea termic cea mai sczut fiind denumit n tehnica sudrii gaz cald, n timp ce dioxidul de carbon are conductibilitatea termic mult mai mare fiind denumit gaz rece. Cea mai mare conductivitate o are hidrogenul. Diversitatea influenei conductibilitii termice asupra procesului de sudare este uor de neles dac analizm distribuia gradientului de temperatur n coloana arcului n cazul argonului, respectiv dioxidului de carbon. Conductibilitatea termic sczut a argonului determin un gradient mic de temperatur n arcul electric ceea ce conduce la repartizarea liniilor de curent din arc pe o seciune mrit a coloanei acestuia (vezi poriunea nnegrit), figura 9.a, avnd drept consecin creterea conductibilitii electrice a coloanei arcului electric (conductibilitatea electric este invers proporional cu conductibilitatea termic).

14

Densitatea. Influeneaz nivelul de protecie a arcului electric i a bii de metal topit, respectiv producerea fenomenului de microsablare la sudarea n mediu de gaze inerte. n tabelul 10 se prezint caracteristicile gazelor utilizate la sudare. Densitatea heliului mult mai mic dect a argonului (de 10 ori), respectiv mai mic dect a aerului determin o protecie slab a arcului i a bii metalice, heliul avnd tendina de ridicare reduce gradul de protecie la sudare. Prin urmare pentru a asigura un nivel de protecie corespunztor se impune creterea (dublarea) debitului de heliu n comparaie cu debitul de argon cu efecte majore asupra costului gazului de protecie. Pe de alt parte heliul fiind mult mai uor dect argonul nu produce fenomenul de microsablare (ndeprtarea peliculei de oxizii greu fuzibili de pe suprafaa metalelor i aliajelor uoare), ionii de heliu mult mai uori dect ionii de argon nu au energie suficient de mare pentru dislocarea peliculei de oxizi. Activitatea chimic. Prin reaciile chimice ce au loc n coloana arcului i la nivelul bii metalice activitatea chimic a gazului de protecie influeneaz comportarea metalurgic. Din acest punct de vedere la sudarea MIG/MAG se disting dou categorii de gaze. Gazele inerte sunt gazele care nu reacioneaz chimic cu elementele din coloana arcului i din baia metalic. Din aceast grup fac parte argonul i heliul. Gazele active sunt gazele care reacioneaz chimic cu elementele din arc i din baia de metal. Cel mai utilizat gaz din aceast grup este dioxidul de carbon, la care se mai adaug i oxigenul.
15

n acest caz n coloana arcului i la nivelul bii au loc urmtoatele reacii chimice: - disocierea dioxidului de carbon la T > 1600C (disocierea este complet la T > 4000C): CO2 = CO + O -reaciile de oxidare i reducere: Fe + O = FeO FeO + Mn = MnO + Fe Si + 2O = SiO2 2FeO + Si = SiO2 + 2Fe Mn + O = MnO 2FeO + Ti = TiO2 + 2Fe Ti + 2O = TiO2 FeO + C = CO + Fe Puritatea. Gazele utilizate la sudare trebuie s aib o puritate foarte nalt. Caracterizarea succint a gazelor de protecie Prezentarea succint a gazelor de protecie utilizate la sudarea MIG/MAG din punctul de vedere al activitii chimice i al proprietilor termo-fizice permite nelegerea facil a aciunilor i efectelor pe care acestea le au n procesul de sudare. Cele mai utilizate gaze de protecie la sudarea MIG/MAG sunt: argonul, heliul, dioxidul de carbon, oxigenul, hidrogenul, azotul. Argonul (Ar): gaz inert nu reacioneaz cu materialul; mai greu ca aerul protecie bun a bii de metal; potenial de ionizare sczut amorsare uoar a arcului; produce microsablarea suprafeelor; Heliul (He): gaz inert, respectiv nu reacioneaz cu hidrogenul; mai uor ca aerul necesit debite de gaz mai ridicate pentru protecia bii metalice; potenial de ionizare ridicat amorsare dificil a arcului, tensiune mai mare a arcului, aport de cldur mai mare; conductibilitate termic mare aport de cldur mai ridicat; aport de cldur ridicat - umectare mai bun, ptrundere adnc i lat, suprafa mai neted, vitez de sudare mrit; Dioxidul de carbon (CO2): gaz activ, cu efect oxidant, reacioneaz cu hidrogenul;
16

mai greu ca aerul protecie bun a bii topite; conductibilitate termic mare amorsare mai dificil, tensiune mai mare a arcului, transport de cldur mbuntit; disociaz n spaiul arcului CO2 = CO + O prin creterea volumului de gaz se mbuntete protecia bii reducnd sensibilitatea la formarea porilor; component de baz la sudarea n amestecuri de gaze reduce sensibilitatea la formarea porilor; recombinarea n zona materialului 2CO + O2 = 2CO2 + Q transfer intens de cldur, ptrundere mai lat i mai sigur (fr defecte de legtur); tensiune de arc mai mare plus tansfer de cldur ptrundere mare, viteze de sudare ridicate; tensiunea crete o dat cu creterea coninutului de CO2 stropire mai intens, n special la sudarea cu arc lung; efect oxidant formeaz zgur pe suprafaa custurii (oxizi de Mn i Si), intensificndu-se o dat cu creterea proporiei de CO2; stabilizeaz arcul electric. Oxigenul (O2): gaz activ, cu efect puternic oxidant; (de 2-3 ori mai intens ca la CO2) efect stabilizator al arcului electric; reduce tensiunea superficial a picturii de metal i a bii topite: transfer fin a picturii, stropire extrem de redus, suprafa lat i plat; tensiune superficial redus baia metalic curge rapid n faa arcului la sudarea vertical descendent (rezult defecte de legtur); gaz foarte sensibil la formarea porilor; potenial de ionizare sczut tensiune redus a arcului, aport termic diminuat. Hidrogenul (H2): gaz activ, cu efect reductor; potenial de ionizare ridicat i conductibilitate termic mare - aport termic extrem de ridicat n metalul de baz; concentreaz arcul electric crete densitatea energiei arcului; prin disociere i recombinare - mbuntete transferul de cldur al arcului ctre componente; aport termic i arc concentrat creterea ptrunderii sau a vitezei de sudare; riscul formrii porilor la oeluri nealiate n anumite condiii; creterea proporiei de H2 creterea riscului de formare a porilor la sudarea oelurilor inoxidabile austenitice.

17

Azotul (N2): gaz reactiv reacioneaz cu metalul la temperatur ridicat, inert la temperatur redus; formeaz pori n oeluri; determin durificarea materialului, n special la oeluri cu granulaie fin; stabilizeaz austenita, reduce proporia de ferit. Materiale de sudare Materialele utilizate la sudarea ST sunt srma electrod n cazul sudrii cu srm tubular cu autoprotecie, respectiv srma electrod i gazul de protecie la sudarea cu srm tubular cu protecie suplimentar. Srma electrod Se prezint sub forma unei teci metalice umplute cu un miez pulverulent, n urmtoarea gam de diametre: 1,0; 1,2; 1,4; 1,6; 1,8; 2,0; 2,4; 2,8, (3,2). nveliul metalic se execut n general dintr-un material nealiat caracterizat prin proprieti bune de ductilitate pentru a permite laminarea i trefilarea uoar a tecii, grosimea acesteia avnd valori sub 0,2 mm. Alierea custurii cnd este cazul se face n general prin miez. nveliul metalic (teaca) are urmtoarele roluri: asigur prin topire cantitatea de material de adaos pentru realizarea mbinrii sudate sau ncrcarea prin sudare; asigur contactul electric i realizeaz nchiderea circuitului electric de sudare ntre vrful srmei i pies; pstreaz i protejeaz miezul de pulbere mpotriva umiditii; Miezul este un amestec de substane similare nveliului electrozilor i fluxurilor de sudare. Dup rolul pe care l au n procesul de sudare substanele din miez se mpart n: substane zgurifiante pentru protejarea metalului topit; substane gazeifiante pentru protecia spaiului arcului mpotriva ptrunderii aerului; substane dezoxidante i de rafinare a bii metalice; substane ionizatoare pentru mbuntirea stabilitii arcului; substane (elemente) de aliere pentru alierea n arc.

18

3.3 Defecte induse de exploatare Defectele ce pot aparea ulterior si afecta, partial sau total, buna functionare a produsului sunt: deformatiile grinzilor sudate, lipsa de planeitate a pieselor, abaterile de la pozitia reciproca corecta a suprafetelor care impiedica asamblarea.

3.4 Listarea defectelor

Denumirea defectului Incluziuni

Simbolul i standardul SR EN ISO 6520-2/99

Caracterizarea sumar Defect de interior

Cauzele apariiei Acest defect apare de obicei n suduri care necesit trece mai multe i exist o slab suprapunere ntre sudurilor. Incluziunea reprezinta un corp solid incorporat n masa de metal depus. Golurile ( pori si sufluri ) reprezinta cavitati umplute cu gaze n materialul depus. Fisura reprezinta

Probabilit atea de apariie mic

Neptrunderi

SR EN ISO 6520-1/99

Defect de interior

Pori

SR EN ISO 6520-2/99

Defect de suprafata

Fisuri

SR EN ISO 6520-2/99

Defect de interior
19

discontinuitatea care se produce fie n timpul racirii ( fisura la cald ), fie ulterior acesteia ( fisura la rece ) . Ea poate sa apara n sudura, ZIT, sau MB.

20

4.Metode de examinare posibile

4.1 Metode de examinare distructiva

Duritatea metalelor se determin prin mai multe metode: -Brinell -Vickers -Rockwell -Poldi Metoda Brinell de determinare a duritii const n apsarea, cu o sarcin F, un tipm dat, pe presa de ncercat, a unei bile de oel de diametrulD i msurarea diametruluid al urmei lsate de bil dup ndeprtarea sarcinii. Metoda Vickers const n apsarea cu o sarcin F, un tipm dat, pe presa de ncercat, a unui penetrator piramidal drept, cu baza ptrat, avnd prescris unghiul la vrf i n msurareadiagonaleid a urmei lsate pe suprafaa piesei de ncercare, dup ndeprtarea sarcinii. Metoda Rockwell const n apsarea unui penetrator (con de diamant sau bil de oel) sub o sarcin iniial F0 i apoi o suprasarcin F1 i msurarea adncimii remanente de ptrunderee, dup ndeprtarea suprasarcinii, meninndu-se sarcina iniial aplicat. Duritatea Rockwell este diferena dintre adncimea convenional dat i adncimea ptrunderii remanente a penetrometrului sub o sarcin F1; adncimea se msoar fa depoziia penetratorului sub sarcina iniial F0. Metoda Poldi este o metod dinamic de determinare a duritii. Duritatea unei piese se face n funcie de duritatea cunoscut a unei bare etalon, prin raportul dintre diametrelecelor dou amprente pe care o bil le las n cele dou piese. Cu ajutorul unui dispozitiv bilaeste presat ntre cele dou piese prin batere cu ciocanul. Reziliena sau rezistena la ncovoiere prin oc Reprezint raportul dintre lucrul mecanic consumat pentru ruperea epruvetei i ariaseciunii din dreptul crestturii unde se produce ruperea. Reziliena se determin pe epruvete de 100x100x550 mm sau de 50x100x550 mm.

21

ncercarea la ndoire Este o ncercare tehnologic i servete la aprecierea capacitii de deformare plastica epruvetelor. ncercarea const n deformarea plastic a unei epruvete rectilinii cu seciuneplin (circular sau poligonal) prin ndoire lent i continu. ncercarea se poate face: -ntr-un dispozitiv cu role; -ntr-o matri; -sau prin ndoire complet

4.2 Metode de examinare nedistructive Controlul nedistructiv reprezint modalitatea de control al rezistenei unei structuri, piese etc fr a fi necesar demontarea, ori distrugerea acestora. Este un ansamblu de metode ce permite caracterizarea strii de integritate a pieselor, structurilor industriale, fr a le degrada, fie n decursul produciei, fie pe parcursul utilizrii prin efectuarea de teste nedistructive n mod regulat pentru a detecta defecte ce prin alte metode este fie mai dificil, fie mai costisitor. Alegerea metodei de control nedistructiv utilizat se face n funcie de diferite criterii legate de utilitatea piesei de controlat, materialul din care este fabricat piesa, amplasament, tipul de structur, costuri etc. Cele mai utilizate metode de control nedistructiv sunt: Radiaii penetrante Metoda de examinare cu radiaii penetrante sau radiografic const din interaciunea radiaiilor penetrante cu pelicule fotosensibile. Se poate efectua cu raze X sau raze gamma. Examinare cu raze X

Fig. 4.1 Generator de raze X

22

Examinarea cu raze X const n bombardarea piesei supuse controlului cu radiaii X, obinndu-se pe filmul radiografic imaginea structurii macroscopice interne a piesei. Generatoarele de raze X, n funcie de energia ce o furnizeaz i de domeniul lor de utilizare pot fi: generatoare de energii mici (tensiuni < 300 kV) pentru controlul pieselor din oel de grosime mic (< 70 mm), generatoare de energii medii (tensiuni de 300...400 kV) pentru controlul pieselor din oel de grosime mijlocie (100...125 mm) generatoare de energii mari (tensiuni de peste 1...2 MV i betatroane de 15...30 MV) pentru controlul pieselor din oel de grosime mare (200...300 mm). Examinare cu raze gamma (gammagrafie)

Gammagrafia const n iradierea piesei supuse controlului cu radiaii gamma, dup care se obine pe filmul radiografic imaginea structurii macroscopice interne a piesei respective, prin acionarea asupra emulsiei fotogafice. Creterea permanent a parametrilor funcionali ai instalaiilor industriale moderne (presiune, temperatur, solicitri mecanice, rezisten la coroziune), au impus examinarea cu raze gamma ca o metod modern de control cu grad ridicat de certitudine. Elementul de baz al gammagrafiei este sursa de radiaii gamma care datorit proprietilor sale (energie ridicat, mas de repaus nul, sarcin electric nul), o fac deosebit de penetrant. Principala surs de radiaii folosit n gammagrafie o constituie izotopii radioactivi de Cobalt-60, Iridiu-192, Cesiu-137, Cesiu-134, Tuliu-170 i Seleniu75, obinui prin activare deoarece au un pre de cost mai sczut i avantajul obinerii unor activiti mari. Aceti izotopi sunt utilizai astfel: Cobalt-60 pentru oeluri cu grosime mare (>80 mm), Iridiu-192 pentru oeluri cu grosime mijlocie (10-80 mm), iar Tuliu-170 pentru oeluri cu grosime mic (<10 mm).

23

Magnetoscopie Metoda permite detectarea defectelor materialelor feromagnetice. Un material este considerat ca fiind feromagnetic atata timp cat este supus la un camp continuu de 2400 A/m si prezinta o inductie de cel putin 1 tesla. Poate fi efectuat cu pulberi magnetice sau band magnetografic. controlul cu pulberi (particule) magnetice const n supunerea zonei de controlat la aciunea unui cmp magnetic continuu sau alternativ. Se creeaz astfel un flux magnetic intens n interiorul materialului feromagnetic. Defectele ntlnite n calea sa determin devierea fluxului magnetic genernd un cmp magnetic de dispersie la suprafaa piesei. Cmpul de dispersie generat este materializat prin intermediul unei pulberi feromagnetice (particule colorate sau fluorescente) uscate sau n suspensie liuchid foarte fine pulverizate pe suprafaa de examinare i atras n dreptul defectelor de ctre forele magnetice. Aceasta furnizeaz o semnatur particular ce caracterizeaz defectul. Principalul avantaj al acestei metode este obinerea de rezultate immediate. metoda magnetografic utilizeaz o band feromagnetic flexibil care se aeaz peste sudura ce trebuie examinat. Prin aplicarea unui scurt puls magnetic de aproximativ 15 ms, prin intermediul unui acumulator ce magnetizeaz un jug, cmpurile de distorsiuni sunt puse n eviden prin imprimarea lor pe band. Banda este examinat cu ajutorul unui traductor magneto-electric, dup forma indicaiilor putndu-se aprecia natura defectelor din mbinarea sudat. Echipamentul const din jugurile pentru diferite geometrii ale mbinrilor sudate, sursa de curent, banda feromagnetic, magneii de fixare ai benzii i traductorii magnetoelectrici. Cureni turbionari

Metoda curenilor turbionari este folosit ca o alternativ sau extensie a controlului nedistructiv cu particule magnetice, fiind utilizat, n special, pentru controlul evilor cu diametrul exterior de maximum 140 mm. Sensibilitatea metodei este maxim la grosimi de perete de pn la 5 mm. O dat cu creterea grosimii pereilor, scade eficiena metodei de evideniere a defectelor interne, ea rmnnd eficace pentru evidenierea defectelor de suprafa i din imediata apropiere a acesteia. Metoda const n inducerea unor cureni turbionari n pereii evii controlate.

24

Cmpul magnetic al curenilor turbionari indui, datorit prezenei unor discontinuiti i neomogeniti n material, modific impedana bobinei de msurare, ceea ce afecteaz amplitudinea i faza curenilor turbionari. Amplitudinea, defazajul i adncimea de ptrundere a curenilor turbionari, depind de amplitudinea i frecvena curentului de excitaie, de conductibilitatea electric, de permeabilitatea magnetic a materialului, de forma piesei controlate, de poziia relativ a bobinelor fa de pies, precum i de omogenitatea materialului controlat. Metoda mai este denumit i a curenilor Foucault dup numele fizicianului francez Lon Foucault care a descoperit fenomenul n anul 1851. Ultrasunete

Fig 4.2 Aparat cu ultrasunet Metoda este bazat pe undele mecanice (ultrasunete) generate de un element piezo-magnetic excitat la o frecven cuprins de regul ntre 2 i 5 Mhz. Controlul presupune transmiterea, reflexia, absorbia unei unde ultrasonore ce se propag n piesa de controlat. Fasciculul de unde emis se reflect n interiorul piesei i pe defecte, dup care revine ctre defectoscop ce poate fi n acelai timp emitor i receptor. Poziionarea defectului se face prin interpretarea semnalelor. Metoda prezint avantajul de a gsi defectele n profunzime datorit unei rezoluii ridicate, ns este lent datorit necesitii de scanare multipl a piesei. Uneori este necesar executarea controlului pe mai multe suprafee ale p iesei. Metoda de control prin ultrasunete este foarte sensibil la detectarea defectelor netede.

25

Lichide penetrante

Fig 4.3 Examinare cu lichide penetrante. 1-Defect nevizibil; 2-Aplicarea penetrantului; 3-ndeprtarea excesului de penetrant; 4-Defect vizibil Const n aplicarea unui lichid capilar activ penetrant pe suprafaa de examinat, ndeprtarea penetrantului rmas n afara discontinuitilor i aplicarea unui material absorbant, ce absoarbe penetrantul aflat n discontinuiti punnd astfel n eviden, prin contrast, defectele existente; aceast metod se aplic pentru depistarea defectelor de suprafa. Se pot pune de asemenea n eviden fisurile de oboseal i de coroziune. Pentru control trebuie curtat i pregatit suprafaa de examinare. Metoda este aplicat cu success mbinrilor sudate, dar se poate face i nainte de sudur (pentru efectuarea unui control al tuturor suprafeelor nainte de a fi sudate). Controlul visual Orice tip de investigare trebuie s fie precedat de o examinare vizual a supafeei. Procedeul este simplu dar indispensabil, examinarea vizual presupune respectarea condiiilor de claritate satisfctoare a suprafeelor materialelor, echipamentelor i sudurilor lund n considerare caracteristicile i proprietile acestora. Pentru control vizual se folosesc diferite ustensile optice cum ar fi endoscop, lupe, lmpi etc. Prin control visual sunt furnizate o serie de indicii legate de aspectul suprafeei metalului precum i estimarea unor defecte interne (recipiente metalice, butelii de gaze, conducte, tuburi etc) Odat cu controlul visual se pot determina i dimensiuile defectelor de mbinare, grosimile recipientului sudat, dimensiunile cordonului sudat etc.
26

Metoda de control Examinare cu raze X Examinare cu raza Gamma Magnetoscopie Curenti turbionare Lichide penetrante Ultrasunete Control vizual Examinare etanseitatii Examinarea prin emisie acustica Examinare prin termografiere in infrarosu

Calificativ Aplicabil cu restrictii Aplicabil cu restrictii Aplicabil Aplicabil Foarte bun Foarte bun Foarte bun Foarte bun Aplicabil Aplicabil cu restrictii

27

5. Metode optime de examinare

Se vor folosi urmatoarele criterii de optimizare a metodelor de examinare nedistructiva: - aplicabilitatea metodei - sensibilitatea metodei de examinare nedistructiva - echipamentele necesare - calificarea personalului operator - materiale consumabile - productivitatea - amenajarile special

Optimizarea este si o problema de stapanire a costurilor Cheltuielile aferente controlului au urmatoarea structura: - cheltuieli cu echipamentele, inclusive cele cu verificarea metrological - cheltuieli cu manopera - cheltuieli cu materialele - cheltuieli cu regia Deoarece costurile aplicarii diferitelor metode de examinare variaza in timp, acestea sunt greu de precizat. In tabelul urmator sunt indicate costurile necesare efectuarii examinarilor luand ca baza documentul ISCIR RT CR 1.

28

Pozitia 1.

Tipul examinarii sau incercarii Examinarea cu ultrasunete a imbinarilor sudate cu unul sau mai multe unghiuri de incidenta, cu incidenta normal pentru zonele adiacente de palpar, pe ambele fete si ambele parti ale imbinarii sudate: a) efectuata in lab. ISCIR

Tariful (mii lei)

570/ml* b) efectuata pe instalatii sau componente 670/ml 2. Examinarea cu ultrasunete a tablelor pe caroiaj cu dimensiuni de 200*200mm: a) efectuata in lab. ISCIR 670/m2 950/m2

b) efectuata pe instalatii sau componente

3.

Masurarea grosimilor cu ultrasunete: a) efectuata in lab. ISCIR

13/punct de mas. 25/punct de mas.

b) efectuata pe instalatii sau componente 4. Examinarea cu LP a imbinarilor sudate: a) efectuata in lab. ISCIR 190/ml 285/ml

b) efectuata pe instalatii sau componente 5. Examinarea cu LP pe suprafata: a) efectuata in lab. ISCIR

475/ml2 670/ml2

b) efectuata pe instalatii sau componente 6. Examinarea cu PM a imbinarilor sudate: a) efectuata in lab. ISCIR

285/ml 670/ml

b) efectuata pe instalatii sau componente

7.

Examinarea cu PM pe suprafata:

29

a)

efectuata in lab. ISCIR`

570/ml2 760/ml2

b) efectuata pe instalatii sau componente 8. Examinarea cu RP la o grosime de pana la 10 mm: a) efectuata in lab. ISCIR

230/radiografie 380/radiografie 40/radiografie

b) efectuata pe instalatii sau componente 9. Verificarea si interpretarea radiografiilor cu dimensiuni maxime de 100*480 mm 10. Analiza metalografica a microstructurii: a) cu fotografii

380/epruveta 250/epruveta

b) fara fotografii 11. Analiza metalografica a macrostructurii: a) cu fotografii

200/epruveta 130/epruveta 190/epruveta 115/epruveta 570/set 29/pct de mas 1500/analiza

b) fara fotografii 12. 13. 14. 15. Incercari la tractiune Incercarea la indoire Incercarea la incovoiere prin soc(set 3 epruv) Masurarea duritatii

ml- metru liniar

Pentru aceasta structura sudata se vor folosi examinarile: cu lichide penetrante, cu ultrasunete, vizuala, radiatii penetrante si se vor face incercari la tractiune.

30

5.1 Criteriile A/R Criteriile de acceptare/respingere sunt stabilite de proiectantul produsului, eventual impuse de beneficiar si incluse in contract. In cazul in care acest lucru nu s-a intamplat, proiectantul tehnologiei de control impreuna cu proiectantul produsului aleg un criteriu- de exemplu, un standard sau o norma convenabila sau alcatuiesc un criteriu propriu, stabilind limite de acceptare, pentru fiecare tip de defect in parte. In acelasi mod se procedeaza si in cazul in care trebuie appreciate defecte care nu sunt specificate in documentatia de referinta a criteriului standard.
Extras criteriu A/R al societii de clasificare GERMANISCHER LLOYD pt. US.

Categorii de evaluare cf. G2.1.

Grosimea peretelui [mm]

Defecte longitudinale Nr. defecte pe m de cordon Lungimea de inregistrare Maximul amplificarii defectului [db] [mm] [mm] 10 20 10 10 20 10 10 25 10 10 30 6 6 12 6 6 12 6 6 12 6 6 3 3 3

Defecte transversale Nr. defecte pe m de cordon Lungimea de inregistrare Maximul amplificarii defectului [db] [mm] 3 [mm] 10 6

10...15

10 3 1

1520

10 3 1

10

2040

10 3 1

10

>40

10 3

10

31

1 C 1020 10 3 1 2040 10 3 1 >40 10 3 1 D 10...20 10 3 1 2040 10 3 1 >40 10 3 1

10 15 30 10 15 40 10 15 50 10 15 50 10 15 50 10 20 50 10

12 6 6 12 6 6 12 6 6 12 6 6 12 6 6 12 6 6 12 5 10 6 5 10 6 5 10 6 3 10 6 3 10 6 3 10 6

32

5.2 Standarde O unitate economica, in functie de gradul sau de dezvoltare, poate avea un laborator de examinari distructive si nedistructine mai bines au mai putin bine dotat. Lipsa unui echipament nu trebuie sa il impiedice pe un proiectant sa prevada in tehnologia de inspectie, folosirea unor echipamente anume. Asadar controlul se poate efectua in urmatoare variante, folosind: - echipament propriu - echipament inchiriat - pe o perioada scurta -pe lunga durata - apartinand unei firme specializate care va executa examinarea. Pentru lucrarea aceasta echipamentul va fi al firmei(intreprinderii) ce asambleaza structura sudata.

5.3 Personalul operator Personalul operator trebuie sa corespunda celor 3 nivele de competent stabilite prin standardul SR EN 473:1994. In situatii bine precizate se poate apela la competent stabilita de norma ISCIR, sau ASNT-TC-1A stabilita de ANST- American Society for Nondestructive Testing. Conform OG 129-2000, personalul operator trebuie sa detina un certificate de competent eliberat de CNFPA(Consiliul National pentru Formarea Personala a Adultilor). Ca si in cazul echipamentelor se poate apela la inchirierea unor operatori, certificate,autorizati sau se poate incredinta efectuarea inspectiei unei firme specializate care dispune de personalul calificat necesar. Pentru strucura de fata personalul va trebui sau fie calificat.

33

6.Integrarea controlului in fluxul de fabricatie

Metodele de examinare retinute la cap.5 devin obiect al unor operatii de examinare care trebuie integrate in procesul tehnologic de obtinere al produsului. Unele operatii se regasesc in timpul desfasurarii procesului tehnologic, altele in timpul controlului final. Operatiile de control din timpul procesului de fabricatiei se vor face atat dupa debitarea tablelor (in intreprindere), cat si la locul unde se va asambla structura. Planul calitatii pentru executia podului este prezentat pe pagina urmatoare.

34

35

7. Intocmirea planului de examinari nedistructive

Operatia de control nedistructiv va avea loc dupa debitarea pieselor, iar apoi se vor controla toate imbinarile sudate.

Identificare produs Produsul/cod prudus Proba nr/produs/cod Tip de produs Material Dimensiunile produsului Procedeul de obtinere a produsului Stadiul fabricatiei Structura sudata(Pod)/CA-631CA Structura sudata (Pod)/ CA-631CA Structura sudata S355J2N 63000x13400 Sudare

Structura finita

Metoda de control si inspectie A Nr. crt. 1. 2. Denumirea operatiei intindere

Zonele controlate B % intindere %

Control optico-vizual Control cu ultrasunete

63000x13400 100 63000x13400 100

63000x13400 70 63000x13400 70

36

3.

Control cu lichide penetrante

63000x13400 100

63000x13400 70

Criteriul A/R : Acceptat Responsabilitati Intocmit Verificat Avizat AQ Aprobat sef de unitate S.L.Dr.Ing Popovici Victor Popovici Victor 28 05 2011

Numele si prenumele:

Campurean Adrian

Campurean Adrian

S.L.Dr.Ing Popovici Victor Popovici Victor 28 05 2011

Semnatura:

Campurean Adrian 28 05 2011

Campurean Adrian 28 05 2011

Data :

37

8.Intocmirea documentatiei de examinari nedistructive

Documentatia tehnica de control si inspectie trebuie sa cuprinda documente care sa asigure si sa demonstreze efectuarea corecta si in intregime a tuturor operatiilor prevazute in planul de examinari, precum si inregistrarea rezultatelor inspectiilor si examinarilor.

8.1 Procedura generala de control si inspectie Procedura generala de control si inspectie este un document care are ca obiectiv produsul. Procedura generala se intocmeste pe baza planului de examinari nedistructive: Se vor controla toate cordoanele depuse, coaxialitatea tablelor pentru a descoperi totalitatea necomformitatilor. In prima instanta se vor verifica rosturile tablelor printr-un control vizual, iar apoi, dupa sudarea tablelor, se vor face o serie de controale asupra cordoanelor depuse: vizual si cu lichide penetrante si se va verifica coaxialitatea tablelor. Se va intocmi cate un raport dupa fiecare verificare aplicand criteriul A/R. Metodele examinatorice vor fi aplicate de catre un personal calificat in acest domeniu. Intocmirea rapoartelor, verificarea necomformitatilor si aprobarea procedurii generale, cat si urmarirea aplicarii procedurii generale vor fi facute de catre un auditor. Totalitea rapoartelor demonstreaza daca s-au aplicat, sau nu, toate metodele de examinare necesare. Dupa fiecare examinare, in cazul unor necomformitati, la fata locului se vor lua masuri de precautie si se vor corecta greselile facute, cum ar fi: indepartarea stropilor, reumplerea rostului in cazul in care nu s-a depus destul material etc.

38

8.1.1 Statutul de control In procedura trebuie sa existe o referire la modul de stabilire al statutui de control al produsului. Produsul poate avea unul din urmatoarele statute de control si inspectie: produsul nu a fost controlat produsul se afla in timpul controlului produsul a fost controlat si acceptat produsul a fost controlat si respins definitive produsul a fost controlat, respins, dar poate fi remediat

In procedura se vor desena etichete-model care trebuie sa confere datele urmatoare: - denumirea compartimentului de inspectie - codul si denumirea produsului - statutul de control Se pot folosi si culori de identificare(de ex. rosu pentru produsele rebut)

8.1.2 Raport de inspectie Raportul de inspectie se redacteaza pe un formular, cu format A4, insoteste produsul si se completeaza, treptat, pe masura ce operatiile de examinare avanseaza. De la fiecare operatie de examinare se ataseaza raportul de examinare. Raportul de inspectie serveste la acordarea calificativului bun pentru exploatare si alaturi de alte inregistrari, la asigurarea trasabilitatii. Pe pagina urmatoare se gaseste un model de raport de inspectie.

39

40

8.2 Proceduri de lucru specifice Raport de examinare

Nrc rt

Denumirea operatiilor

Procedura de lucru

Criteriul A/R

Decizia A/R

Numele operatorului

Semnatura

Data

Raport de examina re Nr 123766g hz 123766g hz

1.

LP

Buna

Acceptat

Acceptat

Campurean Adrian Campurean Adrian

CA

25 05 2011 25 05 2011

2.

UV

Buna

Acceptat

Acceptat

CA

Decizia finala

Admis, Produs Conform

Conform cerintelor beneficiarului

Intocmit Nume,Prenu me Campurean Adrian Semnatu ra CA Dat a 250 5 201 1

Verificat Nume,Prenu me Campurean Adrian Semnatur a CA Dat a 250 5 201 1

Aprobat Nume,Prenu me S.L.Dr.Ing Popovici Victor Semnatu ra Popovici Victor Dat a 250 5 201 1

41

8.3 Mapa de documente

Pentru atestarea calitii produsului i asigurararea trasabilitii se alctuiete o map (set) de documente n vederea arhivrii. Mapa de documente va cuprinde: - comanda beneficiarului; - planul de examinri nedistructive; - raportul de inspecie (inclusiv rapoartele de examinare); - raportul de produs neconform (dac este cazul); - notificrile ctre beneficiar i rspunsurile acestuia; - alte note i rapoarte privind calitatea produsului; Aceste documente alturi de documentele de natur financiar - contabil se gestioneaz n conformitate cu prevederile procedurii documentate numit "CONTROLUL DOCUMENTELOR". Fisele necesare mapei de documente se gasesc pe urmatoarele pagini

42