Cuprins

1. Formularea temei
2. Analiza produsului
3. Defecte posibile
3.1. Defecte specifice materialelor folosite
3.2. Defecte introduse de tehnologia de fabricatie
3.3. Defecte induse de exploatare
3.4
Listarea ( prezenta sub forma tabelara a defectelor)
4. Metode de control posibile
4.1. Metode de control distructiv
4.2. Metode de control nedistructiv
5. Metode optime de control
5.1 Criteriul A/R
5.2
Echipamente
5.3
Personal operator
6. Integrarea controlului in fluxul de fabricatie
6.1. Controlul inaintea nceperii procesului tehnologic
6.2. Controlul in timpul desfurrii procesului tehnologic
6.3. Controlul final
7. Intocmirea planului de examinari nedistructive
8. Intocmirea documentatiei de control si inspectie
8.1. Procedura generala de control si inspectie
8.1.1. Raportul de control si inspectie
8.1.2. Statutul de control
8.1.3. Tratarea neconformitatilor

Capitolul I

Formularea temei

Sa se intocmeasca tehnologia de inspectie si control a produsului

Suport sustinere grinda pod. Conditiile implementarii in organizatie al
unui sistem al calitatii conform standardului SR EN ISO 9001:2000
Rolul functional al piesei Suport sustinere este de a sustine grinda
unui pod .

Materialul folosit este x10CrNiMoNb9-1

Cerinte special ale benficiarului respectarea desenului de
executie , precum si a altor cerinte prevazute in contractual
semnat intre furnizor si beneficiar.
Criteriul A/R nu se admit fisuri , lipsa de topire si patrundere.

Capitolul II
Analiza produsului

Cunoasterea rolului functional al piesei este prima etapa in proiecatrea

oricarui process tehnologic de realizare a piesei respective . Rolul
functional al piesei este dat de rolul functional al fiecarei suprafete ce
delimiteaza piesa in spatiu , de aceea in primul rand se stabilesc rolul
functional al fiecarei suprafete . Metoda folosita pentru stabilirea rolului
functional sau pentru proiectarea unei piese care sa indeplineasca un
anumit rol functional impus poarta numele de metod de analiza
morfofunctionala a suprafetelor.
Avand aceste informatii
primare se pot deduce procedeele tehnologice posibile de realizare a
fiecarei suprafete in parte , pentru a se proiecta apoi procedeul tehnologic
optim de realizare a piesei ca tot unitar.
In concluzie rolul functional al piesei Suport sustinere este de a sustine
grinda unui pod.
Tabelul cu compusi chimici ai materialului 10TiNiCr180:

Simb
olul

x10Cr
NiMoN 0.08 0.12
b9-1

Si

Mn

Ni

ma
x
0.5

0.3
0.6

max
0.4

max

max

Cr

Mo

Nb

Al

8 - 9.5

0.85 1.05

0.18 0.25

0.03
0.07

0.06 0.1

max
0.03

0.025 0.015

Capitolul 3.

Defecte posibile
3.1 Defecte specific materialului folosit
Pericolul de fisurare la cald se poate aprecia orientativ cu ajutorul
criteriului HCS in functie de compozitia chimica atunci cand elementele se
introduc in procente.

HCS=

HCS=
Din punct de vedere tehnologic calea cea mai sigura pentru asigurarea
rezistentei la fisurare este oztc reducerea concentratiei elementelor
daunatoare si cresterea celor cu influenta pozitiva. Regimul de sudare se
allege astfel incat coeficientul de participare al materialului de baza sa fie
mai mic , fluxul si invelisul sa reduca continutul de elemente daunatoare din
baia de metal topit .
Fisurile la rece prezinta o complexitate de cause si apar in procesul de
racire , de obicei sub 200 C . Aceste sunt defecte tipice pentru otelurile
mediu si bogat aliate si a celor cu continut ridicat de carbon , care perzinta o
tendinta pronuntata de calire. De regula fisurile la rece apar in zona de
influenta termica si mai rar sub cordon.

3.2 Defecte introduce de tehnologia de fabricatie

Tehnologia de fabricatie poate introduce defecte ca : fisura , porozitati ,
lipsa de patrundere , lipsa de topire , latime neconforma , suprainaltare
neconforma , neregularitati ale cordonului.

3.3 Defecte induse de exploatare

Subtierea tablei , aparitia fisurilor .
Imperfectiunile imbinarilor sudate prin topire ( Extras din SR EN 6520 )

Nr. Crt
0
1

Denumirea
defectului
1
Microfisura

101
Fisura
longitudinala

1011
1012
1013
1014
102

Fisura
transversala
4

Nr. de
referinta
2
1001

Fisuri radiale

1021
1022
1023
103
1031
1033
1034

Lipsa de topire
(topirea incompleta)

401
4011
1042
4013

Lipsa de
patrundere
(patrundere
incompleta)

402

Explicatia defectului
3
Fisura vizibila numai la
microscop
Fisura a carei directie este
aproximativ paralela cu axa
sudurii. Acesta se poate situa
dupa caz :
-in sudura
-in zona de trecere
-in zona influentata termic
-in materialul de baza
Fisura a carei directie
principala este aproximativ
perpendiculara pe axa sudurii.
Acestea se pot situa dupa caz:
-in sudura
-in zona influentata termic
-in materialul de baza
Grup de fisuri radiale radiale
in acelasi punct.
Acestea se pot situa dupa caz:
-in sudura
-in zona influentata termic
-in materialul de baza
Lista legaturii intre metalul
depus si metalul de baza intre
doua straturi successive de
metalul depus. Se disting:
-lipsa de topire a marginilor de
sudat
-lipsa de topire intre randuri
-lipsa de topire la radacina
sudurii
Diferenta intre patrunderea
reala si patrunderea nominala

7
8

9
10
11

Patrunderea
incompleta la
radacina
Strop

4021
602

Retasura

202

Incluziune solida
Supratopire

300
509

Una sau ambele margini ale

radacinii nu sunt topite
Strop de metal topit proiectat
in timpul sudarii si care adera la
materialul de baza sau pe
sudura deja solidificata.
Cavitate datorata contractiei
metalului in timpul solidificarii
Corp solid incorporat in sudura
Scurgerea metalului depus
datorata unei topiri , excessive ,
conducand la un exces si / sau o
lipsa de metal . Dupa caz se
distinge:

5091
5092
5093
5094
12

Dimensiuni
incorecte ale sudurii

521

-supratopire in pozitie orizontala

cu perete vertical
-supratopire in pozitie orizontala
sau peste cap
-supratopire la o sudura in colt
-supratopirea muchiei
Abatere de la dimensiunile
prescrise pentru sudura.

Capitolul 4 .
Metode de examinare posibile
4.1 Metode de examinare distructiva
Analiza chimica se face cu spectometrul de masa pentru a determina
elementele chimice componente ale materialului de baza si ale materialului
de ados. Analiza metalografica consta in examinarea macro si microscopic a
materialului de adios , a zonei de influenta termica si a materialului de baza ,
in scopul punerii in evident a structurilor si a constituentilor metalografici ai
imbinarii sudate.
Incercarea la tractiune
Prin aceasta incercare se determina rezistenta la rupere si plasticitatea
materialului depus, in ansamblul ei.
Incercarea la indoire
Prin aceasta incercare se determina capacitatea de deformare a
imbinarii sudate , prin determinarea unghiului de indoire pana la aparitia
primei fisuri.
Incercarea la duritate
Prin aceasta incercare se determina duritatea materialului depus din
materialul de adaos, in zona de influenta termic si materialul de baza.
Incercarea la oboseala
Aceasta incercare permite sa se determine capacitatea metalului de a
rezista actiunii unor sarcini alternative repetate , variabile in timp , marime si
directie . La un numar mare de variatii a sarcinilor , metalul incercat este
dispus la tensiuni mai mici decat limita lui de rezistenta la rupere.

Incercarea la rupere se face pentru a determina lipsa de penetratie .

Penetratia se considera suficienta atunci cand distrugerea (ruperea are loc
doar in materialul depus.
In urma acestor incercari se obtin rezultate care se servesc la
aprecierea tenatecitatii diferitelor zone ale imbinarii sudate precum si pentru
determinarea sensibilizarii la imbatranire.

4.2 Metode de examinare nedistructiva

Nr
.
Cr
t
1
1

Metoda

Capilara

2
Optica

Mod de
verificare
3
Vizual
si/sau
optic VT

Cu lichide
penetrant
e , PT

Defecte
evidentia
te

Sensibiliatat
ea metodei

Particularita
tile metodei

Domeniu
l de
aplicare

4
Defecte
de
suprafata

5
Defecte nu
mai mici de
0.1 mm

7
Imbinari
sudate
accesibil
e
verificari
i vizuale

Fisuri ,
goluri ,
defecte
de
legatura,
defecte
de
forma ,
deschise

Conform
standardului
sau
documentati
ei tehnice a
produsuilui.
Sensibilitate
a metodei
depinde de

6
Examinarea
se
efectueaza
cu ochil
liber sau cu
aparate
optice cu o
marime de
pana la 10
ori
Conform
EN 5711:119

Imbinari
cu
suparfet
e
accesibil
e pentru
aplicarea
lichidelor
penetran

la
suprafata
etc.

1
4

Cu
Radiografi
radiatii
ere cu
penetran radiatii ,
te
XRT

2
Electromagneti
ca

3
Prin
curenti
turbionari
,
ET

Defecte
de
suprafata
si
defecte
de
interior
SR EN
65201/99

4
Defecte de
suprafata
si interne ,
in imediata
apropiere a
suprafetei.

tipul
lichidului
penetrant ,
de
pregatirea
suprafetei si
de modul de
examinare.
Defecte de
min.
0.5.5% din
grosimea
materialului
controlat , in
functie de
aparatura si
materialele
folosite.
Abateri de
forma si de
pozitie.

5
Sensibilitate
a si
adancimea
de
patrundere
depend de
procedeul si
aparatura
utilizata , de
natura
materialului
si forma
piesei.
Sensibilitate
a este
maxima la

te

Conform
SR EN
444:1996

Conform
STAS
10867-77

Imbinari
sudate
prin
topire
ale
pieselor
metalice
.
Imbinari
sudate
in
puncte ,
din Al si
aliaje de
Al.

7
Tevi din
otel cu
sau fara
sudura ,
cu
diametrul
de
3..120m
m.
Fisuri in
piese
metalice
.
Sortare

Acustica

1
2
6 Magneti
ca

Cu
ultrasune
te,
UT

3
Cu
pulberi
Magneti
ce
MT

Defecte
interne
(fisuri,
goluri,
incluziuni
solide ,
defecte de
legatura
etc.) , in
sudura sau
in zonele
marginale
sudurii.

4
Discontinui
tati la
suprafata
si din
apropierea
suprafetei
(fisuri ,
goluri ,
incluziuni
solide ,

grosimea
peretelui
tevilor pana
la 5 mm.
Marimea
def.
detectabile
, mm 0.5
2.5 2.07
3.515
1080
35200
grosimea
imbinarii,
mm 5..10
10..50
50..150
150..400
400..2000

Conform SR
EN
1714:2000
Examinarea
se
efectueaza
dupa
executarea
tratamentel
or termice
si
remedierea
defectelor
constatate
prin
verificarea
Sensibilitate vizuala.
a depinde
de
procedeul si
aparatura
folosita

5
Conform
standardul
ui sau
documenta
tiei tehnice
a
produselor
.
Sensibilitat
ea depinde

Imbinari
sudate
prin
topire
cap la
cap si in
colt , din
oteluri cu
grosimi
mai mari
de 6 mm.

7
Asigura
Imbinari ale
evidentierea pieselor
discontinuitat metalice ,
ilor
feromagneti
amplasate
ce.
pana la o
adancime de
max . 10 mm

defecte de
legatura
etc)

Cu
lichide
Penetra
n-te

Penetrante
Testarea

Defecte
strapunse

Pulberi
magnetice

de
pregatirea
suprafetei
si de modul
de
efectuare a
examinarii.
-Cu
penetranti
fluorescent
-colorati :
1*10
-5.5*10-5
Pa.m3/s
-Cu pereti
fluorescent
si verificare
hidraulica:
1*10-7
5*107Pa.m3/s.
-Cu
umezire cu
petrol :max
7*106Pa.m3/s.
Sensibilitat
ea se
micsoreaza
la grosimi
mari

Ultrasunete
Testarea

Necesita
curatirea
minutioasa a
suprafetei de
examinat .La
examinarea
cu umezire
cu petrol
exista
pericolul de
incendiu.

Curenti
turbionari
Testarea

Detectarea
locurilor
scurgerilor
locale la
imbinarile
sudate ale
constructiil
or deschise
si inchise
,cu:
-gaze sau
lichide in
cazul
metodei cu
penetrant
fluorescentcolor;
-lichide , in
cazul
metodei de
verificare
hidraulica si
prin
umezire cu
petrol.

Radiatii X
Testarea

Principii
tiinifice
Soluie de penetrare
Un cmp magnetic
se aplic pe suprafaa este stabilit ntr-o
unei componente
component fabricat
precleaned. Lichid
din material
este tras n suprafa feromagnetic. Liniile
de spargere a
magnetic de cltorie
defectelor prin
prin for material, i
capilaritate. Material de ieire i reintre
de penetrare n exces materialul la poli.
este curat cu grij de Defecte, cum ar fi
la suprafa. Un
golurile crack sau nu
dezvoltator este aplicat poate suporta ca flux
pentru a trage
de mult, i o parte din
penetrante prins napoi fora n afara fluxului
la suprafa n cazul n pe de o parte.
care aceasta este
Particule magnetice
rspndit i constituie distribuite pe
o indicaie. Indicaia componente vor fi
este mult mai uor
atrasi de zonele de
pentru a vedea dect relocare a fluxului i
defect reale.
produc o indicaie
vizibil.

Undele de sunet de
Alternativ, curentul
nalt frecven sunt electric este trecut
trimise ntr-un material printr-o bobin
prin utilizarea unui
producerea unui cmp
traductor. Undele
magnetic. Atunci
sonore trec prin
cnd bobina este
materiale i sunt
asezat langa un
primite de ctre
material conductor,
traductor acelai sau cmpul magnetic
un traductor de
induce schimbarea
secunde. Cantitatea fluxului de curent n
de energie transmise material. Aceste
sau primite, precum i cltorii cureni n
momentul n care
bucle nchise i sunt
energia este primite
numite cureni
sunt analizate pentru a turbionari. Eddy
determina prezena
curentilor produsele
defectelor. Modificri lor camp magnetic,
n grosimi de material, care pot fi msurate i
i modificri n
utilizate pentru a gsi
proprietile de
defecte i
material poate fi, de caracterizarea
asemenea, msurat. conductivitate,
permeabilitate, i
caracteristici
dimensionale.

Razele X sunt folosite

pentru a produce
imagini de obiecte
folosind film sau
detector care este
sensibil la radiaii.
Obiectul de ncercare
este plasat ntre sursa
de radiaii i de
detector. Grosimea i
densitatea materialelor
c razele X trebuie s
ptrund afecteaz
cantitatea de radiatii
ajunge la detector.
Aceast variaie n
radiaie produce o
imagine de pe detector
care prezinta adesea
caracteristicile interne
ale obiectului de
ncercare.

Utilizeaza
principal de
Utilizate pentru a
Folosit pentru a
localiza fisuri,
inspecta materiale
porozitate, i alte
feromagnetice (cele
defecte care rupe
care pot fi
suprafata unui material magnetizate), pentru
i au suficient volum defecte care au ca
pentru a prinde i inei rezultat o tranziie n
materialul penetrante. permeabilitatea
Testarea penetrante
magnetic a unui
lichid este folosit
material. Inspecie
pentru a inspecta
particule magnetice
zonele mari foarte
pot detecta defecte de
eficient si va functiona suprafa i n
pe cele mai multe
apropiere de suprafa.
materiale neporoase.

Utilizat pentru a
Folosit pentru a
Folosit pentru a
localiza de suprafa i detecta defecte de
inspecta aproape orice
subterane defecte n suprafa i aproape de material de suprafa i
mai multe materiale, suprafa n materiale subterane defecte.
inclusiv metale,
conductoare, cum ar fi Razele X pot fi de
materiale plastice, i metalele. Eddy
asemenea utilizat
lemn. De control cu inspecie actual este, pentru a localizeaz i
ultrasunete este, de
de asemenea, utilizat caracteristici msurile
asemenea, utilizat
pentru a sorta
interne, confirm
pentru a masura
materiale bazate pe
locaia de piese
grosimea de materiale conductivitatea
ascunse ntr-o adunare,
i de altfel
electric i
i pentru a msura
caracterizeaza
permeabilitate
grosimea de materiale.
proprietatile de
magnetic, precum i
material pe baza viteza msurile de grosime
sunetului i msurtori de foi subiri de metal
atenuare.
i acoperiri

neconductive, cum ar
fi vopsea.

Principalele
avantaje
Suprafete mari de
suprafa sau a unor
volume mari de piese /
materiale pot fi
inspectate rapid i la
costuri reduse.

Suprafee mari de
suprafa de piese
complexe pot fi
inspectate rapid.

Adncimea de
penetrare pentru
detectarea defect sau
msurare este superior
la alte metode.

Detecteaz de
Poate fi folosit pentru
suprafa i n
a inspecta aproape
apropierea defecte de toate materialele.
suprafata.
Detecteaz defecte de
Poate detecta defecte
Sonda de test nu are suprafa i subterane.
de suprafa i
Acces doar o singur nevoie pentru a
Piese de schimb cu
subterane.
fa este necesar.
contacta parte.
Capacitatea de a
geometrie complexa de
inspecta forme
rutin sunt inspectate. De pregtire a
Ofer informaii
Metoda poate fi
complexe i multisuprafeei este mai
distanta.
folosit pentru mai
stratificat structuri fr
Indicatii sunt produse puin critic dect este
mult de defectoscopie. demontare.
direct pe suprafata pe n inspecie penetrante. De pregtire de cel
de o parte oferind o
puin o parte este
De pregtire de cel
De pregtire de cel
imagine vizuala a
Indicaiilor de
necesar.
puin o parte este
puin o parte este
discontinuitate.
particule magnetice
necesar.
necesar.
sunt produse direct pe Metoda poate fi
Echipamente de
suprafaa pe de o parte utilizat pentru mult
investiii este minim. i a forma o imagine mai mult dect doar
de discontinuitate.
defectoscopie.
Costurile
echipamentelor sunt
relativ sczute.

Dezavantaje
Detecteaz doar
Numai materiale
defecte de suprafa de feromagnetice pot fi
rupere.
inspectate.

Suprafaa trebuie s Numai materiale

fie accesibile pentru a conductoare pot fi
sonda i couplant.
inspectate.

De pregtire a
Alinierea corect a
suprafeei este critic ca cmpului magnetic i
i contaminani pot
defect este critic.
masca defectele.
Curenti mari sunt
Necesit o suprafa necesare pentru piese
relativ neted i
foarte mari.
neporoase.
Necesit suprafa
Mesaj de curare este

ndemnare i
cursurile de formare
necesare sunt mai
cuprinztoare dect
alte tehnici.

Operatorul de formare
extensive i
aptitudinile cerute.

Materialelor
Accesul la ambele
feromagnetice necesit pri ale structurii este
un tratament special de obicei necesar.
pentru a aborda
permeabilitatea
Orientarea fascicul de
magnetic.
radiatii non-volumetric
Finisajul suprafeei i
defecte este critic.
rugozitatea pot
Adncimea de
interfera cu inspecie. penetrare este limitat. Inspecia n cmp de
la punctul gros poate fi

necesar pentru a
elimina substanele
chimice.
Necesit mai multe
operaiuni n condiii
controlate.
Precauii de
manipulare chimic
sunt necesare
(toxicitate, foc,
deeuri).

relativ neted.

Piese de subire poate Defecte care se afl n consumatoare de timp.

fi dificil de a inspecta. paralel cu direcia de
control bobina sonda Utilaje de investiii
Vopsea sau alte
de lichidare pot merge relativ scumpe este
acoperitoare de
Defecte liniare
nedetectate.
nemagnetice afecta
orientate paralel cu
necesar.
sensibilitatea.
faza de sunet pot
merge nedetectate.
ndemnare i
Riscului de radiaii
cursurile
de formare posibile pentru
Curare
necesare este mai
demagnetizare i post Standardele de
personalului.
este de obicei necesar. referin sunt de multe extins dect a altor
tehnici.
ori este nevoie.
Finisajul suprafeei i
rugozitatea pot
interfera.
Standardele de
referin sunt necesare
pentru instalare.

Capitolul V
Metode optime de examinare

Pentru determinarea complexului optim de metode de control nedistructiv

ce va aplica piesei Suport sustinere pod se va face o analiza in functie de
posibilitatile de aplicare a metodelor prezentate anterior si de costurile pe
cae acestea le implica ( din punct de vedere al echipamentelor necesare , al
pregatirii personalului operator si al manoperei).
Metodele de control se grupeaza astfel:
Metode pentru depistarea discontinuitatilor de suprafata precum: OV ,
LP , PM , CT
Metode pentru depistarea discontinuitatilor de profunzime : RP , US ,
EA
Simbolurile au urmatoarea semnificatie:
OV- examinare optico-vizuala;
LP- examinare cu lichide penetrante ;
PM- examinare cu pulberi magnetice;
CT- examinare folosind curenti turbionari;
RP- examinare cu radiatii penetrante;
US- examinare prin emisie acustica.

Examinarea optico-vizuala
Controlul optico-vizual constituie cea mai simpla metode de control
defectoscopic nedistructiv . El se poate efectua cu ochiul liber sau cu ajutorul
unor aparate optice de examinare optico-vizuala.
Defectele ce pot fi depistate sunt: fisuri , cratere , incluziuni de suprafata
, scurgeri sau improscari de metal , deteriorari accidentale , urme ale
sculelor .
Aparate folosite la controlul optico-vizual sunt:
Lupe
Microscoape
Endoscoape
Avantajele metodei:
Este cea mai simpla metode de control;
Este cea mai iestina metoda de control defectoscopic nedistructiv;
Permite depistarea defectelor de suprafata;
Nu necesita o pregatire deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea
controlului.
Dezavantajele metodei:
Nu permite detectarea defectelor de interior;
Necesita o acuitate vizuala foarte buna a operatorului;

Calitatea rezultatelor obtinute depend de operator.

Examinarea cu radiatii penetrante

Domeniul de utilizare:
Prin aceasta metoda se detecteaza aproape toate tipurile de defecte ,
dar ca domeniu de utilizare se foloseste pentru detectarea defactelor de
interior . Se pot stabili variatii de grosimi deci se pot masura grosimi de
material sau se pot analiza structure de material si imperfectiuni de tipul
segregatiilor.
Prin rafiografiere se nelege o metod de defectoscopie nedistructiv cu
radiaii penetrante la care rezultatul conversiei imaginii radiante n imagine vizibil
constituie un document al controlului.
Radiaia penetrant poate fi radiaie electromagnetic sau corpuscular, a crei
lungime de und este mai mic dect distanele interatomice din materiale.
Radiaiile electromagnetice pot fi: radiaia Rentgen (X), generat de frnarea
brusc a electronilor accelerai sau tranziii ale electronilor n nivele inferioare ale
atomilor, al crui spectru de lungimi de und este cuprins ntre 10 -13m10-9, i
radiaia gama () provenit din tranziiile energetice din nucleu, al carei spectru de
lumgimi de und este cuprins ntre 10-13m10-10m.
Obiectul radiografiei l constituie obinerea imaginii structurii macroscopice a
materialului cu ajutorul radiaiei i nregistrarea acestei imagini pe film fotografic.
Pe film va aprea imaginea intern a materialului controlat avnd la baz

atenuarea diferit a radiaiei care l-a strbtut n funcie de neomogenitatea

macroscopic a acestuia.
Metode uzuale de control cu radiaii penetrante
Gamagrafia - metoda de control bazat pe dependena dintre atenuarea
radiaiei i structura macroscopic a materialului.
Rontgenografia - metoda de control care se bazeaz pe fenomenul atenurii
radiaiei X, datorit structurii macroscopice a materialului.
Metode speciale de control cu radiaii penetrante:
- Neutronografia
- Microradiografia
- Stereografia
- Radiografierea instantanee
- Stroboradiografierea
- Fluoroscopia
- Xeroradiografierea
- Radiografierea prin ionizare

Examinarea cu raze X
Radiatia X este produsa ca urmare a franarii unui fascicul de electroni pe
o tinta . In urma franarii bruste materialul tintei produce radiatie X sub forma
unei cuante de energie datorita unor salturi de electroni de pe un invelis
energetic pe altul.
Radiatia X este produsa artificial cu ajutorul unor aparate precum:
Aparatul Rontgen;
Betratonul;
Acceleratorul liniar.
Avantaje:
Calitatea radiografiei este foarte buna;
Timpul de expunere mic;
Se utilizeaza pentru grosimi mici si mijlocii de material.
Dezavantaje:
Este mai costisitoare metoda;
Nu permite examinarea unor grosimi mari de material.

Examinarea cu lichide penetrante

Examinarea cu lichide penetrante se bazeaza pe proprietatea unor lichide
de a uda suprafetele corpurilor solide si a patrunde in cavitatile defectelor
aflate pe aceste suprafete.
Domeniul de aplicare :
Examinarea cu lichide penetrante se aplica in scopul detectarii defectelor
de suprafata ale pieselor din orice material cu exceptia materialelor poroase
. Permite detectarea unor defecte precum : fisuri , crapaturi , pori de
suprafata , incluziuni de suprafata , suprapuneri , lipsa de topire , rugozitate
excesiva . Se pot detecta discontinuitati deschise capabile sa absoarba
penetrant.
Avantaje:
Este o metoda relativ ieftina;
Nu necesita aparatura speciala pentru efectuarea controlului ;
Permite detectarea cu precizie a defectelor de suprafata;
Permite detectarea unor fisuri cu deschidere de 5 microni.
Dezavantaje:

Necesita pregatirea deosebita a suprafetelor inainte de efectuarea

controlului ;
Este necesara respectarea cu strictete a etapelor tehnologiei de control
, deoarece orice abatere de la acestea poate conduce la rezultate
eronate;
Produsele de examinare cu lichide penetrante trebuie alese cu
deosebita grija deoarece acstea trebuie sa fie compatibile cu
materialul de examinat.

Examinarea cu pulberi magnetice

Domeniul de aplicare :
Se aplica pieselor confectionate din material feromagnetice in scopul
detectarii defectelor de suprafata sau a celor aflate in apropierea suprafetei.
Examinarea se bazeaza pe punerea in evidenta a campurilor de dispersie
produse de discontinuitati intr-un material magnetizat. Conditia de baza este
ca liniile de camp magnetic sa taie discontinuitatile perpendicular sau cel
mult inclinat la un anumit unghi.
Avantaje:
Sensibilitatea metodei este ridicata ;
Discontinuitatile ce pot fi detectate pot fi inchise sau deschise;
Se pot detecta defecte de suprafata cu deschiderea minima de 1-3
microni.
Dezavantaje :
Nu se poate aplica decat materialelor feromagnetice;
Necesita magnetizarea si demagnetizarea pieselor controlate;
Necesita pregatirea suprafetelor inaintea examinarii.

Controlul cu ultrasunete
Ultrasunetele sunt vibratii de natura mecanica care se propaga sub
forma de unde elastic . Ele se propaga in medii solide , lichide sau gazoase.
Avantaje:
Se poate detecta toate categoriile de defecte de interior;
Se foloseste pentru materialele metalice si nemetalice cu conditia ca
ele sa prezinte un anumit grad de omogenitate;
Penetrabilitatea este foarte buna ;
Echipamentul folosit este portabil ;
Posibilitate de automatizare si de inregistrare a rezultatelor in
calculator.

Dezavantaje:
Necesita ca personalul care efectueaza examinarea sa fie cu inalta
calificare ;
Materialele cu grad mare de eterogenitate sunt greu controlabile ;
Cost ridicat al echipamentului.

Examinarea cu curenti turbionari

Metoda electromagnetic de control nedistructiv bazat pe utilizarea
curenilor turbionari se folosete la evidenierea imperfeciunilor din
materialele metalice, la msurarea conductivitii electrice a acestora i la
controlul acelor proprieti care sunt legate de aceast mrime
caracteristic.
Curenii turbionari apar n metale, ca rezultat al interaciunii dintre
acetia i un cmp electromagnetic variabil sau un cmp magnetic aflat n
micare.
Sursele i traductoarele cmpurilor electromagnetice folosesc sisteme de
bobine inductor-indus, din care cauz aparatura utilizat este numit i
aparatur de inducie. Conform legii induciei electromagnetice, curenii
indui produc la rndul lor un cmp magnetic de sens opus cmpului
magnetic iniial. n general, existena unei fisuri n calea curenilor turbionari
face c acetia s circule prin mai multe trasee, o parte ocolind fisura, alta
traversnd-o trecnd pe sub fisur sau separndu-se n dou contururi, n
jurul fisurii.
Domeniul de utilizare :
Examinarea in scopul detectarii defectelor de tip discontinuitate in
bare , tevi , sarme , table , benzi;
Masurarea grosimilor pentru verificarea conformantei sau sortarea
produselor dupa grosime ;
Se pot masura grosimile straturilor depuse .
Avantaje:
Gama de materiale este mai mare decat la pulberi magnetice ;
Nu este necesar un contact cu piesa de examinat;
Dezavantaje:
Nu se aplica pentru orice configuratii ale pieselor examinate ;
Nu permite detectarea tuturor tipurilor de defecte de suprafata ;
Nu permite detectarea defectelor de interior.

Costuri relative pentru evaluarea metodelor de control nedistructiv:

Examinare
Examinare
Examinare
Examinare
Examinare
Examinare
Examinare
Nr.
Cr
t

Metoda
optico-vizuala
cu radiatii penetrante
cu ultrasunete
cu pulberi magnetice
cu lichide penetrante
cu curenti turbionari
prin emisie acustica

Metoda de
control
nedistructiv

0
1
2
3
4
5
6
7

1
VT
RT
UT
MT
LP
ET
AET

Cost
40
100
40
40
25
45
150
Echipament

Tim
p

Consumab
ile

2
1
5

3
1
7

3
2
2

5
3
2.5
2

1.5
4

Pret
4
1
100
30
20
10
25

Califica
re
person
Amortisment
al

Cost
total
relativ

5
1
60

6
1
3

7
1
75

30
20
10
25

2
2
2
2

50
20
15
25

100

90

150
Observatie:
Costurile se raporteaza la cele care revin examinarii optico-vizuale
considerate ca avand valoarea 1;
S-a folosit in aprecierea costurilor un sistem de notare de la 1 la 150 ,
nota 1
acordandu-se pentru valorile cele mai mici , iar nota 150 pentru
valorile cele mai mari.

Concluzie:
Metode optime de control in cazul piesei Suport sustinere pod sunt:
Examinarea optico-vizuala ;

Examinarea cu lichide penetrante ;

Examinarea cu ultrasunete .

5.1 Criteriile A/R

Criteriile A/R pentru examinarea optico-vizuala.
Criteriile de acceptare/respingere pentru examinarea opticovizuala se stabilesc in conformitate cu prescriptiile normea interne R-NI-OV
care specifica urmatoarele:
Nu sunt acceptate fisurile sau crapaturile ;
Nu sunt acceptate discontinuitatile liniare ;
Nu sunt acceptate deteriorarile accidentale.
Criteriile A/R pentru examinarea cu lichide penetrante.
Se considera neacceptate urmatoarele indicatii relevante:
Fisuri sau crapaturi termice ;
Orice grupare de 6 sau mai multe indicatii liniare ;
Orice indicatie neliniara care are dimensiunea maxima de 4 mm ;
Discontinuitatile acceptabile aliniate una fata de alta printr-o distanta
egala sau mai mare decat lungimea discontinuitatii celei mai mari sunt
considerate acceptabile .
Criteriile A/R pentru examinarea cu ultrasunete.
Se considera neacceptate urmatoarele indicatii relevante:
Fisuri ;
Lipsa de topire lateral ;
Sulfurile ;
Incluziunile de zgura ;
Nepatrunderea.

5.2 Echipamente
Pentru efectuarea examinarii cu lichide penetrante este necesar un
spatiu special amenajat , bine aeresit sau ventilat , iluminat corespunzator.
Intensitatea luminoasa trebuie sa fie de minim 350 lucsi. Pentru masurarea
intensitatii luminoase se va folosi un luxmetru pentru spectru vizibil verificat
metrologic . Spatiul destinat examinarii cu lichide penetrante va fii racordat

la reteaua de apa calda. Instalatia de apa va fii dotata cu un manometru

pentru masurarea presiunii jetului cu posibilitatea reglarii acestuia .
La efectuarea examinarii se folosesc lichide penetrante cu contrast de
culoare indepartabile cu apa produse in sistem de asigurare: uscator , cuva ,
lampa.
Pentru efectuarea examinarii optico-vizuale sunt necesare :
Un microscop , trusa cu lupe de diferite puteri de marire , endoscoape cu tija
foarte subtire pentru examinarea zonelor interioare greu accesibile . Este
necesara iluminarea corespunzatoare a spatiului in care se va efectua
controlul precum si efectuarea controlului de catre operator cu acuitate
vizuala foarte buna.
Pentru efectuarea examinarii cu ultrasunete sunt necesare :
defectoscoape ultrasonic sau digitale , traductoare , blocuri de calibrare si de
referinta , cabluri de legatura , cuplant , operator.

5.3 Personal operator

Personalul operator trebuie s corespund celor 3 nivele de competen
stabilite prin standardul SR EN 473:1994 .
- Nivelul 1 corespunde unei persoane calificate pentru efectuarea de
examinri nedistructive conform unor instruciuni scrise, sub supravegherea
unui operator de nivelul 2 sau nivelul 3.
- Nivelul 2 corespunde unei persoane calificate pentru efectuarea i
conducerea de examinri nedistructive conform unor proceduri stabilite sau
recunoscute.
- Nivelul 3 corespunde unei persoane certificate pentru conducerea oricrei
operaii de examinare nedistructiv pentru care este certificat.
Pentru efectuarea examinarii cu lichide penetrante sunt necesari:
Un operator calificat nivel 1
Un operator calificat nivel 2
Pentru efectuarea examinarii cu ultrasunete sunt necesare:
Un operator calificat nivel 1
Un operator calificat nivel 2

Capitolul VI
Integrarea controlului in fluxul de
fabricatie
6.1.

Controlul

inaintea

nceperii

procesului

tehnologic
Are loc examinarea critic a proiectului din punct de vedere tehnologic.
Se desfoar n compartimentul tehnologic .Examinarea const n analiza
soluiilor potenial susceptibile la apariia defectelor:
- Se analizeaz materialul stabilit de proiectant n concordan cu tehnologia
posibil (echipament, competene, for de munc disponibil)
- Se analizeaz metodele de control planificate de proiectant;
- Se verific dac metoda acoper cele mai importante zone ce pot conduce
la apariia defectelor i dac se poate realiza practic n compartimentul de
control deja existent;
- Se verific calificarea forei de munc n concordan cu cerinele
exprimate de beneficiar sau normele stabilite de un organism recunoscut.

6.2. Controlul

in

timpul

desfurrii

tehnologic
-

Aducerea semifabricatului
Reglarea mainilor
Pregtirea S.D.V-urilor
Aducerea materialelor auxiliare
Controlul propriu-zis n timpul procesului:

procesului

Supravegherea permanent a procesului tehnologic

Msurarea parametrilor importani
ntreruperea procesului n cazul apariiei unor perturbaii
- Verificarea calitii:
Documentaia nsoitoare
Etichetele i marcajele
Materialul propriu-zis

6.3. Controlul final

Presupune adoptarea deciziei admis /respins.
Pentru produsul Suport sustinere pod s-a stabilit ca pe parcursul fluxului de
fabricaie s se efectueze un control optico-vizual de fabricaie i
dimensional.
Produsul Suport sustinere pod este controlat i cu lichide penetrante
nainte de nceperea prelucrrilor mecanice.
Controlul O.V. i dimensional se efectueaz dup fiecare faz de prelucrare.
- Dup semifabricare: control optico-vizual folosind ca echipamente de
control: ublerul, micrometrul, calibru.(la semifabricat)
- Dup fiecare faz corespunztoare operaiilor procesului tehnologic de
fabricaie: se controleaz suprafeele prelucrate cu ublerul, micrometru,
calibru etc.
- La sfritul procesului tehnologic, se controleaz 100%.

Capitolul VII
Intocmirea planului de examinari
nedistructive

Planul de control nedistructiv cuprinde informaii cu privire la aplicarea

metodelor de control n diferitelor faze ale procesului de fabricaie, zonele
piesei unde se va efectua controlul, metoda optim ce se va aplica i
procentul n care se va controla zona n cauz. De asemenea el va cuprinde
i o schi cu indicarea locurilor controlate, n cazul m care piesa nu este
controlat n totalitate.
Pentru structurarea controlului nedistructiv se ntocmete un plan de
control necesar personalului care efectueaz examinarea.
Planul de control va rspunde la urmtoarele ntrebri:
- Ce se controleaz?
Se controleaz produsul Suport sustinere pod
- Cum se controleaz?
Se controleaz folosind metodele de control :
- Optico-vizual
- Lichide penetrante
- Ultrasunete
- Ct se controleaz?
Se controleaz toate suprafeele (control 100%).

Unitatea executanta a controlului nedistructiv:..

Compartimentul:.
Laboratorul 1:.
Certificatul laboratorului:..
Adresa:.
Telefonul fax:..

Plan de inspectie si control

Nr./Data.

Produs / cod produs

Proba nr. / Produs / Cod
Tip de produs
Material
Dimensiunile produsului
Procedeul de obtinere a
produsului
Stadiul fabricatiei

IDENTIFICARE PRODUS
Suport sustinere grinda pod
Suport sustinere grinda pod
Suport sustinere grinda pod
x10CrNiMoNb9-1
sudare
Piesa finita

METODA DE CONTROL SI
INSPECTIE

ZONELE CONTROLATE
A

Nr.crt.
1

Denumirea
operatiei
Control optico-

%
intinder
e

intindere

B
%

2
3

vizual
Control cu
ultrasunete
Control cu lichide
penetrante

Criteriul A / R ..Responsabilitati
Intocmit

Verificat

Avizat AQ

Aprobat

Numele si
Prenumele:
Semnatura:
Data:

Capitolul VIII
Intocmirea documentatiei de control si
inspectie
Documentaia tehnic de control i inspecie trebuie s cuprind
documente care s asigure i s demonstreze efectuarea corect i n
ntregime a tuturor operaiilor prevzute n planul de control, precum i
nregistrarea rezultatelor inspeciilor i examinrilor.

8.1.

Procedura general de control i inspecie

Procedura general de control i inspecie este un document care are ca

obiectiv produsul Suport sustinere grinda pod.
Existentaunei procedure scrise face posibil ca activitatea descrisa :
Sa fie executata identic de fiecare data
Sa fie verificata independent si obiectiv
Sa se identifice abaterile de la obiectivul stability
Sa fie imbunatatita .
O activitate care nu este descrisa intr-o procedura documentata este o
activitate pentru care nu se poate motiva prezumtia ca este tinuta sub
control , o activitate pe care fiecare executant o realizeaza in modul sau
diferit de fiecare data , cu rezultate imprevizibile.
Prin elaborarea procedurilor se urmareste:
Documentarea activitatii respective astfel incat pe aceasta baza sa
poata fii realizata , controlata , si imbunatatita atingerea obiectivelor
activitatii documentate;

Identificarea problemelor actuale si potentiale privind calitatea si

initierea de masuri corective sau preventive;
Antrenarea in procesul de elaborare a tuturor celor implicati in
activitatea descrisa.

8.1.1 Raport de inspectie si control

S.C. SEMANATOAREA .S.A.

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV S.C. SEMANATOAREA .S.A.

0 3

RAPORT DE CONTROL SI INSPECTIE

NR.135. DATA 1 06 2011
Suport sustinere pod C140.17.22.1.1

Nr

Denumirea

Procedu

Criteri

Decizi

Numela

Semnatu

Dat

Raport

cr

operatiilor

ra de

a A/R

operatoru

ra

de

lucru

A/R

lui

examina
re
Nr
.

Control

100%

dimensional
2

Control
opticovizual(OV)

Lichide
penetrante(
LP)

100%

Precizari se ataseaza rapoartele de examinare

DECIZIA FINALA

PRODUS CONFORM

ADMIS
RESPINS

PRODUS NECONFORM

INTOCM

VERIFIC

APROB

IT

AT

AT

NUME

PRENU

DAT

ME

NUME

PRENU

DAT

ME

S.C. SEMANATOAREA .S.A

NUME

PRENU

DAT

ME

3 4 6 5 5

LABORATOR DE CONTROL NEDISTRUCTIV S.C. SEMANATOAREA .S.A.

Raport de examinare
Metoda L.P.

Denumir

Codul

Beneficiaru

produsul

l si data

ui

comenzii

C140-

Semntoa

x10CrNiMoN

Rugozitatea

17.22.1.1

rea

b9-1

general: .....

Suport
Sustiner

Material

Starea

Masa neta

suprafetei

7.35 kg

Bucureti

Grinda

21.02.2011

Rugozitatea
impus de
rolul

Pod

funcional:
12,5; 6,3; 3,2;
1.6;

Conditiile tehnologice de efectuare a examinarii

Rezultatele examinarii
Produsul nu prezinta fisuri

Criteriul A/R: Produsul sa nu prezinta fisuri, goluri sau incluziuni.

Decizia finala A/R
ACTIUNI CORECTIVE
REMEDIERI
RECOMANDARI

Nume

Elaborat

Verificat

Aprobat

Banica George

Mateiasi

Mateiasi

Cosmin

Gabriela

Gabriela

Semnatura
Data
S.C.

3 3 6 4 3

SEMANATOAR
EA .S.A.

8.1.2 Statutul de control

Produsul poate avea unul din urmatoarele statute de control si inspectie

:
-produsul nu a fost controlat;
- produsul se afla in timpul controlului-atunci cand produsul se controleaza cu
lichide penetrante si se asteapta uscarea piesei pentru citirea rezultatelor;
-produsul a fost controlat si acceptat-produsul a trecut de toate controalele la
care a fost supus: controlul dimensional, controlul optico-vizual, controlul cu
lichide penetrante.
- produsul a fost controlat si respins: produsul care nu trece de toate tipurile
de control la care este supus si daca defectul nu poate fi remediat atunci el
este clasat ca rebut;
- produsul a fost controlat, respins dar poate fi remediat : produsul prezinta o
neconformitate care poare fi remediata (reparata).
Produsele care au fost calificate ca fiind produse conforme sunt
transportate intr-un depozit special unde sunt depozitate numai produsele
conforme si etichetate.Din eticheta va rezulta codul si demumirea
produsului, demumirea compartimentului care i-a dat caracteistica de produs
conform.

Produs: Suport sustinere grinda pod

Cod: C140.17.22.1.1
Beneficiar: .

Examinare nedistructiva:
Data:
Produs: CONFORM

8.1.3 Tratarea neconformitatilor

Produsele care sunt depistate ca fiind neconforme sunt insemnate cu
cerneala de culoare rosie. Daca se constata ca neconformitatea este
reparata atunci acesta este etichetat.
Depozitarea produselor care urmeaza a fi recuperate se face separat de
locul unde sunt depozitate cele conforme

Produs: Suport sustinere grinda pod

Cod: C140.17.22.1.1
Beneficiar:..
Examinare nedistructiv:
Data:
Produs NECONFORM REPRELUCRABIL

Produs: Suport sustinere grinda pod

Cod: C140.17.22.1.1
Beneficiar:

Examinare nedistructiv:
Data:
Produs NECONFORM NEPRELUCRABIL

S.C. SEMANATOAREA S.A.

LABORAROR DE CONTROL NEDISTRUCTIV S.C. SEMANATOAREA S.A.

1 3 5 0 3 7

RAPORT DE PRODUS NECONFORM

Piesa/Material: Suport sustinere grinda pod/10TiNiCr180
Nr lot:10 buc
Cantitatea efectuata: 70 buc

0 3 3 6 4 3
0 3 3 6 4 3

Descrierea neconformitatii: fisuri

Stadiul in care a fost detectata neconformitatea: in urma controlului cu L.P.
Numele contrololului Semnatura Data
Banica George Cosmin 1.06.2011

Observatiile Compartimentului Tehnologie/Constructor

Neconformitatea a aparut datorita manipularii gresite a produsului.
Decizia autoritatii desemnate privind declararea produsului neconform.
Neconformitatea aparuta este majora de aceea s-a hotarat ca produsul va fi
trimis la reconditionare
Semnatura sefului comisiei Data
Detaliile actiunii corective intreprinse si rezultatul ei
Produsul a fost reconditionat dar calitatea lui nu ne permite ca el sa fie
vandut ca un produs conform si de aceea s-a hotarat vanzarea lui la un pret
redus.

Actiuni preventive
Pentru a evita aparitia defectelor se vor respecta toate conditiile de lucru si
manipulare impuse
Responsabilitati Data
Compartimentul Calitate

Capitolul IX
Bibliografie
1. Indrumar pentru proiectarea inspectiei produsului sef de lucrari dr.ing.
Mihai Voicu, prof.dr.ing. Alexandrina Mihai, sef de lucrari dr.ing.
fiz.Gabriela Mateiasi
2. Mihai Voicu , Alexandrina Mihai , Doru Pausan , Alexandru DumitracheRujinski , Defectoscopie nedistructiva , Ed. Printech , Bucuresti 2007
3. www.iscir.ro