INSTRUCTIUNI TEHNICE PENTRU NCERCAREA BETONULUI CU

AJUTORUL CAROTELOR
Indicativ: C 54-81
nlocuiesc: C 54-67
Cuprins
* OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE
* CAZURI DE UTILIZARE A NCERCARILOR PE CAROTE
* LOCUL, NUMARUL SI DIMENSIUNILE CAROTELOR
* TEHNICA DE EXTRAGERE
* TRANSPORTUL CAROTELOR
* PRELUCRAREA SI PASTRAREA CAROTELOR
* NCERCAREA NEDISTRUCTIVA A CAROTELOR
* DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUI LA COMPRESIUNE
* DETERMINAREA POROZITATII BETONULUI
* DETERMINAREA REZISTENTEI LA NTINDERE PRIN DESPICARE
* MASURI DE PROTECTIA MUNCII
* Anexa - PREPARAREA SI APLICAREA STRATURILOR DE NIVELARE

1. OBIECT SI DOMENIU DE UTILIZARE

1.1. ncercarile pe carote se folosesc pentru obtinerea unor informatii privind calitatea betonului din
lucrare. n acest sens, carotele pot fi folosite la determinarea urmatoarelor caracteristici.

rezistenta la compresiune;

rezistenta la ntindere prin despicare;

rezistenta la nghet dezghet;

densitatea aparenta;

porozitatea;

gradul de impermeabilitate;

modulul de elasticitate static si dinamic;

corelatia marimii nedistructive rezistente mecanice;

grosimea betonului n lucrare, n structuri mono sau multistrat, accesibile pe o fata;

grosimea stratului de beton degradat de actiuni fizice (nghet, foc) sau chimice (acizi, saruri,
baze), efectul tratamentelor de suprafata (carbonatare, impregnare);

gradul de coroziune al armaturilor;

1.2. Carota este un cilindru extras dintr-un element sau structura de beton (simplu, armat sau
precomprimat) prin operatia de taiere.

1.3. ncercarile prin extrageri de carote, sunt ncercari distructive, prin efectul pe care l au asupra
betonului din elementul examinat.
1.4. Carotele nu reprezinta echivalentul pentru betonul din lucrare, al unei epruvete turnate, de
aceeasi forma si dimensiun, din cauza distrugerilor de structura ce au loc att pe suprafetele laterale
ct si pe cele de capat ale carotei, n timpul operatiei de extragere si prelucrare. Pentru obtinerea
rezistentei echivalente unui cub turnat din acelasi beton, este necesara aplicarea unor factori de
corectie, conform capitolului 8, care tin seama de aceste degradari.
1.5. Obiectul prezentelor instructiuni tehnice este de astabili modul de alegere al numarului, locurilor si
dimensiunilor carotelor, tehnica de extragere si de prelucrare a rezultatelor ncercarilor directe, pentru
a obtine rezultate echivalente ncercarilor pe epruvete, a caror interpretare este reglementata de acte
normative.
[top]

2. CAZURI DE UTILIZARE A NCERCARILOR PE CAROTE

2.1. ncercarile pe carote vor fi folosite atuni cnd este necesara o verificare directa, n lucrare, prin
mijloace distructive, a calitatii betonului. Ele apar indicate n urmatoarele cazuri:
2.1.1. Rezultatele ncercarii epruvetelor sunt sub cele prevazute n norme
n cazul obtinerii la ncercarea corpurilor de proba, turnate odata cu betonul din lucrare, a unor
rezistente sub cele prevazute n norme pentru marca din proiect, sau daca se considera necesara o
verificare suplimentara a rezistentei betonului din epruvete, se recomanda extragerea si ncercarea
unor carote.
Asemenea ncercari pot apare ca necesare ca si n cazurile n care numai o parte a ncerarilor pe
corpuri de proba se situeaza sub marca de proiect.
Necesitatea acestor ncercari este decisa de proiectant, de beneficiar, de un organ de expertiza sau
de receptie. n luarea deciziei un rol important l joaca nivelul efectiv de solicitare al betonului n
structura, tipul structurii si nivelul efectiv al rezistentei obisnuite pe corpurile de proba.
2.1.2. Lipsa corpurilor de proba
n cazul n care la turnarea betonului s-a omis prelevarea unor corpuri de proba sai n care corelarea
lor cu structura este fie imposibila, fie prezinta dubii, se recomanda ncercari de control, pe carote
extrase din lucrare.
2.1.3. Dubii n privinta calitatii betonului din lucrare
n acest caz, desi rezultatele ncercarilor pe corpuri de proba sunt satisfacatoare, exista motive care
pun sub semnul ntrebarii calitatea betonului din lucrare (expunerea prematura la temperaturi scazute,
sau ridicate, anumite defecte locale de turnare, sarje de beton presupus necorespunzator etc). n
asemenea cazuri, extragerea carotelor este circumscrisa la zona suspectata.
2.1.4. Constructii supuse unor actiuni temporare de scurta sau lunga durata, fizice sau chimice sau
actiuni permanente, care duc la degradarea calitatii betonului
n acest caz carotele sunt folosite pentru identificarea amploarei acestor degradari, inclusiv a grosimii
structurilor degradate, atunci cnd atacul este de suprafata, din aproape n aproape.

2.1.5. Modificarea ncarcarilor structurii de rezistenta

n acest caz ncercarile pe carote pot informa asupra rezistentelor reale ale betonului din lucrare, la
data schimbarii destinatiei constructiei, cnd nu mai exista corpuri de proba, prelevate odata cu
lucrarea.
2.1.6. ncercari nedistructive de precizie ridicata pentru determinarea rezistentei betonului n lucrare
n acest caz carotele, n numar foarte limitat, sunt extrase din zonele putin solicitate, pentru a verifica
si corecta sau a stabili relatia de transformare a marimii nedsitrutive, n rezistente mecanice ale
betonului. Precizia determinarii rezistentei betonului se dubleaza practic n asemenea cazuri.
ncercarile pe carote au n acest caz un caracter de sondaj.Metodele nedistructive ce pot beneficia de
acest raport ndeosebi: metoda ultrasonica de impuls, metodele de duritate superficiala si metoda
combinata.
Modul n care aceste metode pot utiliza ncercarile pe carote, n cresterea preciziei lor, este expus n
instructiunile tehnice specifice metodei nedistructive utilizate.
2.1.7. Constructii sau elemente de constructii avariate sau distruse partial
n acest caz carotele pot fi folosite pentru optimizarea solutiei de consolidare.
2.1.8. Cazuri speciale, cnd se doreste verificarea unui procedeu tehnologic deosebit de punere n
opera sau de ntarire a betonului ca : glisarea, vacuumarea, tratarea termica, procedeul prepakt, noi
metode de compactare (vibratoare de cofrag), compactarea n vecinatatea armaturilor etc.
n acest caz carotele reprezinta posibilitatea cea mai sigura, legata de procedeele clasice, de a
verifica calitatea betonului din lucrare, ntruct n multe cazuri procedeul tehnologic utilizat nu poate
reprodus n corpurile de proba.
[top]

3. LOCUL, NUMARUL SI DIMENSIUNILE CAROTELOR

3.1. Locul extragerii carotelor din elementele de onstructie va fi stabilit de proiectant sau n lipsa
acestuia de organele de experiza. El va trebui sa tina seama de urmatoarele criterii:

ndepartarea de zonele n care pot fi intersectate armaturi, aceste zone se stalilesc pe baza
proiectului si se verifica pe baza masuratorilor nedistructive in situ (metode electromagnetice);

amplasarea n axa de simetrie sau ct mai aproape de aceasta a locului de extractie, la

elemente verticale (stlpi) solicitate la compresiune;

amplasarea n zonele ce prezinta interes din punct de vedere al controlului calitatii betonului;

amplasarea n zonele cu nivel redus de solicitare a betonului;

n cazul existentei prealabile a unor ncercari nedistructive, de control a calitatii betonului, locul
extragerii carotelor va tine seama de rezultatele masuratorilor nedistructiv, astfel nct
rezultatele sa fie reprezentative pentru betonul din elementul examinat.

Extragerea carotelor din zona cu defecte locale nu poate fi utilizata dect la precizarea formei si
adncimii defectului examinat. Carotele astfel obtinute, cu neomogenitati importante n sectiune sau
fisurate, nu pot fi folosite la determinarea rezistentei betonului din element.
3.2. Numarul carotelor extrase va fi ales n functie de urmatoarele criterii:c-numarul elementelor
examinate;

variatiile locale ale calitatii betonului de la element la element si n interiorul aceluiasi element;

gradul si modul de solicitare a elementului;

amploarea avariilor produse.

Numarul carotelor se stabileste de cel ce a solicitat ncercarea, cu consultarea proiectantului, n cazul

n care cele doua persoane sunt distincte.
La fixarea acestui numar se va tine seama ca pentru a obtine un continut de informatii echivalent cu
cel realizat prin ncercarea a 3 cuburi, cu latura de 14 cm, va trebui ncercat un numar de n carote, de
diametru d, dat de relatia:
n = 42/d (1)
n care d este exprimat n cm.
La definitivarea numarului de carote extrase dintr-o structura se va tine seama de necesitatea de a
calcula o rezistenta care sa caracterizeze fiecare popultia * distincta a structurii. Numarul de carote
extras dintr-un element, asupra caruia exista dubii de calitate, trebuie sa fie de minimum 3.
3.3. Diametrul d al carotei, ce se extrage, depinde de urmatoarele elemente:

dimensiunea maxima a agregatului;

distanta minima dintre armaturi, n zona de extractie;

rezervele de rezistenta sau nivelul de solicitare, n zona de extractie;

diametrul interior al cutitelor de taiere disponibile.

*) n sensul prezentelor instructiuni tehnice, prin populatie se ntelege multimea carotelor care
caracterizeaza, n functie de ituati, fie aceeasi marca de beton n constructie, fie un nivel dat al
constructiei, fie un acelasi tip de element (de ex. stlpi).

n raport cu dimensiunea maxima a agregatului se recomanda urmatoarea relatie:

(2)
n care max reprezinta dimensiunea maxima a agregatului.
n raport cu distanta dintre armaturi a, n zona de extractie, se recomanda respectarea relatiei:
(3)

relatie n care toate elementele se exprima n cm, iar arm reprezinta diametrul armaturii din zona de
extragere; car grosimea coroanei diamentate a cutitului, cu care se taie carota.
Rezervele de rezistenta sau nivelul de solicitare vor fi apreciate de proiectant. n aprecierea slabirii
maxime admise se va tine seama ca de regula carotele nu sunt necesare, iar uneori nu pot fi extrase,
pe toata adncimea elementului, iar pe de alta parte ca prin completarea golului produs prin forare, cu
un material adecvat, se reface partial capacitatea portanta a sectiunii slabite.
3.4. Lungimea carotei ncercate distructiv h trebuie sa fie cuprinsa ntre limitele:
(4)
Limitarea inferioara asigura prezenta unui volum suficient al materialului examinat si diminueaza
efectul fortelor de frecare, exercitate de platanele presei, asupra rezultatelor ncercarii. Limitarea
superioara limiteaza efectul, de regula inevitabil, al geometriei epruvetei, datorita imperfectiunilor
geometrice ale carotei (ndeosebi perpendicularitatea fetelor de capat pe generatoare si neplaneitatea
acestora), reducnd influenta coeficientului de subtirine asupra rezultatului final.
n cazul n care carota extrasa are o lungime mai mare de 2d, se recomnda fractionarea acesteia n
carote de lungimi cuprinse ntre d ti 2d prin taieturi transversale.
[top]

4. TEHNICA DE EXTRAGERE
4.1. Se identifica regiunile cu populatie distincta, tinnd seama de urmatoarele informatii:

volumul de lucrari turnat odata;

tehnologia de turnare utilizata;

marca betoanelor utilizate.

Un nivel reprezinta cel putin o pupulatie, iar un planseu prezinta deasemeni o populatie, daca n
turnarea lui nu s-au facut ntreruperi importante.
4.2. Daca se cere o prelucrare statistica a rezultatelor ncercarii, se alege pentru fiecare populatie un
numar suficient de carote, astfel nct rezultatele sa permita calculul rezistentei caracteristice pentru
populatia respectiva, n conformitate cu prevederile puntului 8.11.
4.3. Directia de extragere a carotelor trebuie sa fie riguros perpendiculara pe fata de atac: orizontala,
verticala sau nclinata. n vederea asigurarii perpendicularitatii directia de taiere pe fata de atac se
recomanda lestarea adecvata a carotezei sau ncastrarea ei ei corespunzatoare n constructie.
4.4. Pe ct posibil se va evita extragerea carotelor pe suprafata de turnare sau n vecinatatea ei. Se
vor prefera ncercarile pe fete verticale decofrate, cu centrul carotei la cel putin 15 20 cm de fata de
turnare. n cazul cnd nu se dispune de asemenea suprafete, se admit ncercarile pe suprafete de
turnare.
4.5. Utilizarea coroanelor de taiere diamantate si n buna stare (cu uzura nula sau redusa) limiteaza
degradarile structurale pe care le sufera betonul din carota, ct si cel din zona adiacenta a
elementului.

Nu se recomanda utilizarea coroanelor diamantate cu un grad de uzura mai mare de 50% **. De
asemenea, se interzice utilizarea coroanelor din carbondum, indiferent de gradul lor de uzura, la
betoanele preparate cu agregat cuartos.
4.6. n cazul n care grosimea elementului ncercare este redusa (sub 30 cm), se recomanda
extragerea carotei pe toata grosimea elementului si fractionarea ei ulterioara prin taiere. Aceasta
procedura asigura un paralelism mai bum al fetelor de capat.
**) Gradul de uzura al cutitului se determina prin compararea vitezei de naintare a cutitului n cauza
cu un cutit nou. Gradul de uzura de 50% corespunde reducerii la jumatate a vitezei de naintare.
4.7. n cazul n care grosimea elementului ncercat este mare (peste 30 cm), este necesara
desprinderea epruvetei de pe und prin actionarea n consola a carotei cu o prghie sau pana, n santul
produs prin carotare. Se va urmari obtinerea unor suprafete de capat cu denivelari minime (sub 2 cm).
4.8. Pe tot timpul carotarii se va asigura racirea corespunzatoare a cutitului si betonului cu apa, pentru
a se evita degradarea excesiva prin ncalzire a acestora.
4.9. Nu se admit pentru ncercare carote ce contin armaturi longitudinale sau nclinate la mai putin de
450 fata de axul carotei.
4.10. La locul de extragere a carotelor trebuie sa se dispuna de o alimentare corespunzatoare cu
energie electrica (tensiune, putere), sau aer comprimat (debit, presiune), sau combustibil (benzina,
ulei), n functie de tipul motorului carotezei, precum si de apa pentru racirea cutitului si a betonului.
[top]

5. TRANSPORTUL CAROTELOR
5.1. Dupa taiere carotele se aseaza ntr-o ladita pe un strat de minimum 10 cm talaj sau rumegus de
lemn, pe un singur rnd, separate ntre ele prin distantieri si mpanate astfel nct sa nu se poata
rotogoli n timpul transportului. Apoi carotele se acopera cu un nou strat de rumegus sau talaj si lada
se nchide cu un capac.
5.2. Transportul si manipularea de la locul de extractie, la locul de pastrare si ncercare, trebuie sa se
faca n conditii care sa mpiedice degradarea carotei prin zguduiri, trntiri etc.
[top]

6. PRELUCRAREA SI PASTRAREA CAROTELOR

6.1. Obtinerea fetelor de capat plane, paralele ntre ele si perpendiculare de generatoare, este o
conditie principala a corectitudinii rezultatelor ncercarii. Cnd fetele de capat rezulta plane si paralele
direct din operatia de taiere (sunt fete cofrate ale betonului), rezistentele obtinute la ncercarea
carotelor sunt maxime, ntruct nici o degradare a suprafetei betonului nu s-a produs prin prelucrari
mecanice ale suprafetelor de capat.
Daca suprafetele de capat nu rezulta plane si perpendiculare pe generatoare din taiere, exista
urmatoarele posibilitati de prelucrare a acestor suprafete:

polizarea suprafetelor de capat;

taierea suprafetei sau suprafetelor de capat;

completarea zonelor de capat cu material liant de adaos pna la obtinerea unei suprafete
plane perpendiculare pe generatoare.

6.2. Polizarea suprafetelor de capat se face cu ajutorul deseurilor abrazive actionate electro-mecanic.
Se recomanda ca pe parcursul operatiei de polizare sa se practice racirea cu apa a betonului si
discului. Se admit, pentru polizare, carote cu denivelari maxime de 2...3 mm. Taierea carotelor se face
cu fierastrau electric, prevazut cu cutite diamantate, sub jet de apa de racire.
6.3. Stratul de completare utilizat la nivelarea suprafetelor de capat trebuie sa aiba urmatoarele
caracteristici:

buna aderenta la beton, astfel nct ruperea la tractiune a unei epruvete lipite sa se faca n
afara lipiturii;

modul de elasticitate apropiat al betonului;

rezistenta la compresiune apropiata de a betonului ncercat;

viteza ridicata de ntarire;

grosimea maxima de 1 cm.

6.4. Se recomanda, n ordinea preferintei, urmatoarele straturi de nivelare:

a/ mortar epoxidic;
b/ mortar de ciment;
c/ pasta de sulf cu sau fara adaos de negru de fum.
Retetele compozitiei acestor materiale de nivelare sunt date n anexa.
6.5. Grosimea stratului de nivelare trebuie sa fie cea minima, care realizeaza efectul dorit. Nu se admit
straturi mai groase de 1 cm pe o suprafata de capat.
6.6. Modul de pastrare al epruvetelor de la taiere pna la ncercare este n general n apa, la
temperatura de 200 50C. n cazul utilizarii mortarului de ciment, ca strat de nivelare, se recomanda
mentinerea n apa timp de cel putin 24 ore a carotei nainte de aplicarea nivelarii, si alte 48 ore
ncepnd de la o zi dupa aplicarea stratului de nivelare.
n orice caz, cu cel putin 24 ore nainte de ncercare, carotele trebuie sa fie scoase din apa si pastrate
n aer.
[top]

7. NCERCAREA NEDISTRUCTIVA A CAROTELOR

7.1. ncercarea nedistructiva a carotelor poate avea unul din urmatoarele scopuri:

determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare;

verificarea sau determinarea corelatiei marimiinedistructive rezistente mecanice ale

betonului;

masurarea variatiei greutatii specifice aparente pe naltimea carotei.

7.2. Determinarea constantelor elastice ale betonului din lucrare se face cu ajutorul metodelor de
rezonanta longitudinala si a metodelor ultrsonice de impuls.
7.3. Forma epruvetelor necesara determinarii riguroase a constantelor elasto dinamice prin metoda
nedistructiva a rezonantei este cea cilindrica, n care lungimea carotei h satisface relatia:
(5)
n cazuri exceptionale se admite ncercarea prin tehnica de rezonanta longitudinala si a carotelor care
satisfac conditia:
(6)
7.4. Determinarea frecventei proprii fundamentale longitudinale se face prin rezemarea epruvetei la
mijloc si exercitarea la capat, n sens longitudinal, cu un emitator si receptionarea la capatul opus a
raspunsului, cu un receptor. Determinarea frecventei se bazeaza pe identificarea rezonantei
fundamentale a carotei.
7.5. Calculul modulului de elasticitate dinamic Ed al betonului se face cu relatia:

9;

(7)

n care: l este lungimea epruvetei;

fL frecventa fundamentala longitudinala:
va densitatea specifica aparenta;
g acceleratia gravitatiei;
CL factorul de corectie al lui Bancroft egal aproximativ cu 1,00 pentru d < 0,4h.
7.6. Calculul coeficientului Poisson dinamic (vd) al betonului se face cu relatia:

9;

(8)

n care: VL reprezinta viteza longitudinala de propagare al ultrasunetelor n carota.

7.7. n cazul existentei unor carote insuficient de lungi, calculul modulului de elasticitate dinamic se
poate face n mod aproximativ, folosind numai masuratoarea de viteza de propagare longitudinala a
ultrasunetelor si relatia:

9;

(9)

Conditia de valabilitate a relatiei (9) este ca masuratoarea de viteza de propagare sa se faca n

conditiile unui mediu infinit, adica pe o carota al carei diametru satisface conditia:
(10)
n care este lungimea de unda a undelor ultrasonice utilizate n beton. Mentionam ca pentru un
palpator de 80 kHz, conditia (10) nseamna un diametru de carota egal sau mai mare de 10 cm, iar
pentru un palpator de 50 KHz, egal sau mai mare de 16 cm.
Din aceste date rezulta ca este de preferat efctuarea masuratorilor de viteza de propagare pe
structura de beton, naintea extragerii carotei, ori de cte ori acest lucru este posibil.
7.8. Verificarea sau determinarea corelatiei marimii nedistructive rezistenta mecanica, cu ajuorul
carotelor nedistructive de determinare a rezistentei betonului.
7.9. Numarul minim al carotelor necesar verificarii sau stabilirii acestor corelatii este cel ce rezulta din
relatia (1).
7.10. Marimile nedistructive aferente fiecarei carote, viteza de propagare si indici de recul, se
determina n mod ideal prin masuratori directe pe structura si n locul din care urmeaza a fi extrasa
carota.
7.11. n cazul n care asemenea masuratori nedistructive nu s-au facut anterior extragerii carotei,
rezultatele masuratorilor directe pe carote se corecteaza dupa cum urmeaza:
a/ vitezele de propagare masurate n lungul carotei se majoreaza cu urmatoarele valori:
carota cu d > 10 cm: 0 %
carota cu d = 10 cm +0,6 %
carota cu d = 7 cm +2,5 %
carota cu d = 5 cm +5,6 %
b/ indicii de recul masurati pe fata laterala a carotei se majoreaza cu 1...3 diviziuni n functie de
diametrul carotei (la diametri mari corespund majorari mici).
7.12. Rezistentele mecanice corespunzatoare epruvetelor cubice echivalente se alculeaza conform
prevederilor cap. 8.
7.13. Valorile experimentale nedistrutive si distructive astfel obtinute se reprezinta n plane V L Rc; n
Rc sau VL n Rc (cu curbe de egala rezistenta).
7.14. Se determina curba de transformare sau coeficientul total de influenta experimental
corespunzator ncercarilor, conform prevederilor Instructiunilor tehnice C.30-67 (sclerometrul Schmidt);
C.26-72 (ultrasunete); C.129-71 (metoda combinata).
7.15. Se compara valoarea experimentala a coeficientului total de influenta cu cea teoretica si se
alege valoarea finala de calcul conform prevederilor acelorasi instructiuni.
7.16. n cazul inexistentei unei valori teoretice de comparatie a coeficientului total de influenta
valoarea experimentala ramne ca valoare finala de calcul.
7.17. Masurarea variatiei densitatii specifice aparente a betonului pe naltimea carotei se face pe baza
masurarii coeficientului liniar de antrenare al radiatiilor gama, cu ajutorul metodei radiometrice.

[top]

8. DETERMINAREA REZISTENTEI BETONULUI LA COMPRESIUNE

8.1. Rezistenta obtinuta prin ncercarea directa a unei carote, la presa, la compresiune, nu reprezinta
rezistenta betonului la compresiune n structura, definita conform standardelor n vigoare ca rezistenta
a unui cub de 14 sau 20 cm latura, confectionat din acelasi beton cu betonul din lucrare si pastrat n
conditii standard sau n conditiile lucrarii.
8.2. Factorii principali ce determina aceasta diferenta sunt:

degradarea unui strat de beton adiacent suprafetei laterale a carotei datorita operatiei de
carotare;

degradarea unui strat de beton adiacent suprafetelor de capat a carotei, prin operatia de
taiere transversala, sau neuniformitatea de transmitere a sarcinii la carotele rupte de pe fund
cu pene sau leviere;

existenta unui strat intermediar ntre platanele presei si carota cu proprietati diferite de ale
betonului;

existenta unor subtirimi definite ca raport ntre naltimea carotei si diametru variabile si de
obicei diferite de valoarea caracteristica cubului.

8.3. n aceste conditii determinarea rezistentei betonului din lucrare, R c, echivalenta rezistentelor
obtinute pe epruvete de forma cubica, cu latura de 14 sau 20 cm, determinata conform prescriptiilor n
vigoare, se face cu relatia:
(11)

n care:

rezistenta carotei obtinuta prin ncercarea sa ditrect la presa.

8.4. Coeficientul de corectie a, ce tine seama de influenta diametrului carotei, reprezinta influenta
stratului degradat adiacent suprafetei laterale si efectul de scara al epruvetei. Valorile coeficientuluia
pentru diferite diametre ale carotei, sunt date n tabelul 1.
Tabelul 1
Valorile coeficientului a

d
5

10

12

15

17

20

25

1,26

1,15

1,02

0,98

1,05

1,09

1,14

1,1

cm

8.5. Coeficientul de corectie b reprezinta influenta subtirimii carotei asupra rezultatelor ncercarii.
Valorile coeficientului b pentru diferite rapoarte ntre naltimea carotei si diametrul sau, sunt date n
tabelul 2.
Tabelul 2
Valorile coeficientului b

h/d

0,80

1,00

1,25

1,50

1,75

2,00

0,90

1,00

1,09

1,19

1,22

1,25

La valorile intermediare ale coeficientului de subtirime, celor date n tabelul 2, se va interpola liniar.
8.6. Coeficientul de corectie c reprezinta influenta stratului degradat aflat n vecinatatea suprafetelor
de capat aupra rezultatelor ncercarii. Valorile coeficientului c sunt date n tabelul 3.
Tabelul 3
Valorile coeficientului b

Modul de obtinere a suprafetei de capat

Direct, din turnarea betonului fara prelucrari

1,00

Taietura transversala pe o fata

1,05

Rupere de pe fund pe o fata

1,05

Taieturi transversale pe ambele fete

1,08

8.7. Coeficientul de corectie e reprezinta influenta naturii stratului adaugat pentru prelucrarea
suprafetei de capat. Valorile coeficientului e, pentru diferite materiale de nivelare a suprafetei de capat,
sunt date n tabelul 4.
Tabelul 4
Valorile coeficientului c

Natura stratului de nivelare

Suprafete de beton cofrate rezultate din turnare

1,00

Mortar epoxidic

1,00

Mortar de ciment

1,07

Pasta de sulf

1,10

8.8. n cazul n care transformarea rezultatului ncercarii pe carote se doreste a fi efectuata pentru alta
forma sau marime de epruveta dect cubul de 14 sau 20 cm latura, atunci rezultatul prelucrarii
conform formului (11) va fi afectat de un nou coeficient de transformare f, dedus din documentul tehnic
si ISO 3893 1977, care prevede transformarea rezultatelor ncercarilor pe cuburi n rezultate
echivalente pe alte forme si marimi de epruvete. Pentru transformarea n rezultat echivalent cu cel
obtinut pe cilindru cu diametru de 15 cm si naltimea de 30 cm se poate adopta spre exemplu valoarea
medie 0,86.
8.9. Cnd ncercarile pe carote au fost facute la o alta vrsta a betonului, diferita de cea de 28 zile, si
se cere deducerea rezistentei corespunzatoare la vrsta de 28 zile, daca betonul a beneficiat de
conditiile normale de ntarire, se pot aplica orientativ coeficienti de corectie g ai rezultatului, n functie
de natura cimentului utilizat la prepararea betonului, dati n tabelul 5.
Tabelul 5
Valorile coeficientului g

Valorile coeficientului g
Tip ciment
14 zile

28 zile

3 luni

1 an

Pa 35

1,13

1,00

0,90

0,85

P 40, P 45

1,08

1,00

0,93

0,90

M 30, H 35, SR
35, SR a 35

1,25

1,00

0,85

0,80

Nota: Datele sunt valabile si pentru cimenturile echivalente din vechea terminologie.
8.10. Daca carota contine armaturi perpendiculare pe directia de forare, rezultatele se obtin prin
ncercarea unei astfel de carote sunt mai mici dect cele obtinute prin ncercarea unei carote fara
armaturi. La fixarea locului de extragere a carotei se recomanda a se lua toate masurile posibile
pentru evitarea ncorporarii unor armaturi sau bucati de armatura n carota, folosind n acest scop
orice mijloace disponibile, inclusiv metodele nedistructive, electromagnetice sau radiografice.
Daca evitarea acestor bare s-a dovedit imposibila si ele sunt prezente n carota extrasa, rezultatul
obtinut n ncercarea unor asemenea carote poate fi corectat cu un coeficient de corectie i
supraunitar aplicat relatiei (11). Marimea acestui coeficient depinde de numarul, orientarea si diametrul
barelor intersectate n operatia de taiere si de diametrul carotei.
Nu se admit ncercari nedistuctive pe carote care cuprinde mai mult de doua bare de armatura
transversale sau pe carote n care suprafata armaturilor depaseste 3% din suprafata transversala a
carotei.
8.11. Prelucrarea statica a rezultatelor ncercarilor pe carote are o semnificatie mult mai restrnsa
dect cea a epruvetelor, ntruct carotele reprezinta betonul direct din lucrare. n cazul n care ea se
dovedeste totusi necesara este nevoie de cel putin 10 carote, pentru o pupulatie distincta, pentru care
se calculeaza urmatroarele valori:
- Rezistenta medie:

(daN/cm2)

- Abaterea patratica medie: S (daN/cm2)

- Coeficientul de variatie: CV (%)
- Precizia: S, 2S, 3S
- Rezistenta caracteristica

(daN/cm2) (12)

Valoarea coeficientului t depinde de numarul carotelor extrase si de nivelul de ncredere adoptat, fiind
data n tabelul 6 pentru diferite procente ale rezistentei, ce se afla sub rezistenta caracteristica.
Toate prelucrarile se fac n termenii rezistentei cubice echivalente.
8.13. Rezultatele ncercarilor se consemneaza ntr-un buletin de ncercare, n care va trebui sa
figureze explicit:
Tabelul 6

n-1/risc

15%

5%

1,963

6,314

1,386

2,920

1,250

2,353

1,190

2,132

1,156

2,015

1,134

1,943

1,119

1,895

1,108

1,860

1,100

1,833

1,093

1,812

1,074

1,753

1,064

1,725

1,055

1,697

1,036

1,645

4
5
6
7
8
9
10
15
20
30

structura si elementul din care a fost extrasa carota

directia de extragere a carotei fata de directia de turnare

modul de prelucrare al fetelor de capat

natura stratului de egalizare folosit

numarul, diametrul si orienatarea barelor gasite n carota

rezistenta masurata direct pe carota

valorile coeficientilor de corectie utilizati: a, b, c, e

rezistentele obtinute dupa corectii pe fiecare carota

dimensiunile carotei

marca si vrsta betonului ncercat

prelucrarea statistica a rezultatelor ncercarilor, pe rezistente transformate (corectate)

concluziile ncercarilor
[top]

9. DETERMINAREA POROZITATII BETONULUI

9.1. Porozitatea determinata prin metoda descrisa mai jos este porozitatea deschisa.
9.2. Se cntareste carota n stare uscata (Gu)
9.3. Se mbina cu apa prin scufundare pna la saturare si se cntareste din nou n stare saturata (G a).
9.4. Se calculeaza porozitatea betonului cu relatia:

care se exprima conform relatiei (13) n procente.

9.5. Aceasta metoda de determinare a porozitatii deschise este susuceptibila de anumite erori,
datorate n principal apei absorbite de ciment, pentru hidratarea sa suplimentara.
[top]

10. DETERMINAREA REZISTENTEI LA NTINDERE PRIN DESPICARE

10.1. ncercarea se face prin solicitarea carotei la compresiune n lungul unei generatoare.
10.2. Conditiile de pregatire a epruvetei, de rezemare si de ncercare sunt cele descrise n STAS
1275-81.
10.3. Rezistenta la despicare pe o carota se calculeaza conform relatiei:

9;
n care: P este forta de rupere la despicare
Ai aria suprafetei pe care se produce despicarea
10.4. Nu se admite ncercarea la despicare a carotelor ce contin bucati de armaturi.
10.5. Transformarea rezistentei obtinute pe carota n rezistenta echivalenta pe cub sau cilindru trebuie
sa tina seama de existenta unor arii degradate n vecinatatea suprafetelor, deci de existenta
coeficientilor de corectie multiplicativi, de tipul a si c, pentru solicitarea de despicare.
10.6. Prelucrarea statistica a rezultatelor ncercarilor de despicare este analoga celei prezentate la
puntul 8.12 pentru ncercarile la compresiune.
[top]

11. MASURI DE PROTECTIA MUNCII

11.1. Manipularea si transportul aparatelor de carotat se va face pe baza unui instructaj preliminar al
conducatorului ncercarii, pentru toti oamenii utilizati n acest scop.

11.2. La extragerea carotelor de la naltime vor fi folosite schele solide si bine ancorate, capabile sa
preia sarcinile statice si dinamice produse de aparatura si de personal.
11.3. n toate cazurile, caroteza va fi ancorata pentru a se evita dexazarile, nclinarile n timpul
operatiei de extragere.
11.4. Alimentarea la retea si punerea la pamnt a instalatiei va fi asigurata de electricienii locului de
munca si controlata de conducatorul ncercarii.
11.5. Extragerea, prelucrarea si ncercarea carotelor se va face de catre tehnicienii care si-au nsisit
normele de tehnica securitatii muncii, pentru fazele respective.
11.6. Echipa necesara efectuarii lucrarilor de extrageri de carote este indicat sa aiba urmatoarea
componenta:
- inginer conducator al ncercarii care supravegheaza lucrarile adaptnd recomandarile privind locurile
de extractie; diametrul carotelor, lungimea lor, la situatia concreta din teren.
- technician cu experienta n etragerea carotelor.
- 12 muncitori pentru operatii auxualiare: transport, montare, ancorare, aprovizionare apa, lestare
etc.
[top]

ANEXA

PREPARAREA SI APLICAREA STRATURILOR DE NIVELARE

1. Mortar epoxidic
a) Compozitie, n dozare gravimetrica:
- Rasina: Dinox 010L 200 parti
- ntaritor: TETA 25 parti
- Inert: Filer (componenta solida)
CS 200 parti
b) Tehnologia de aplicare
- se curata fata de praf si corpuri straine
- se usuca betonul
- se asigura verticalitatea carotei
- se confectioneaza un guler cofraj pe carota
- se prepara amestecul

- se toarna cantitatea minuma pna la acoperirea partii celei mai proeminente a betonului
- se lasa sa se ntareasca minim 24 ore la temperaturi de minimum 20 0C
2. Mortar de ciment
a) Compozitie
- Liant: Ciment P40
- Agregat: Nisip cuartos 0 3 mm
- Dozaj: 1:2
- Raport A / C = 0,35
b) Tehnologia de aplicare
- se curata fata de praf si corpuri straine
- se umezeste betonul prin imersia carotei n apa minimum 2 ore nainte de nivelare
- se confectioneaza un guler cofraj pe carota
- se prepara amestecul
- se toarna cantitatea minuma pna la acoperirea partii celei mai proeminente a betonului
- se compacteaza usor stratul de adaos
- se verifica orizontalitatea fetei astfel obtinute cu o bucata de geam si un boloboc
- se pastreaza min. 48 ore n apa sau nisip umezit permanent.
3. Pasta de sulf
a) Compozitie
- Liant: Sulf
- Adaos: 5% carbune grafitat sau negru fum
b) Tehnologia de aplicare
- se curata fata de praf si corpuri straine
- se usuca betonul
- se asigura verticalitatea carotei
- se confectioneaza un guler cofraj pe carota
- se topeste sulful
- se adauga carbunele

- se toarna amestecul topit pna la acoperirea proeminentelor de beton

- se lasa sa se ntareasca si ntareasca.