PT de Modernizare Dj174b Piese Scrise Bilbor

S.C.
PROIECTARE Proiect Tehnic

DRUMURI & +
CONSULTANTA S.R.L. Detalii de execuie
MIERCUREA-CIUC
Modernizare sector de drum
judetean DJ174/B de la km
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
Comuna Bilbor , judetul Harghita
1
BORDEROU
Modernizare sector de drum judetean DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700

comuna Bilbor , judetul Harghita
Faza : Proiect Tehnic + Detalii de execuie
Nr. 3/ 2016
Piese scrise
Borderou
Pagina de titlu, Lista de semnturi
Memoriu tehnic
Breviar de calcul
Tabele cu date tehnice
DOCUMENTAIE PRIVIND URMRIREA COMPORTRII N EXPLOATARE I INTERVENII N TIMP
Anexa I Stabilirea categoriei de importan a construciei
Anexa II Program de urmrire i control al lucrrilor
Anexa III.1. Plan de ameliorare a mediului ; Anexa III.2. Plan de monitorizare a mediului
Anexa IV Scheme pentru semnalizarea rutier n perioada execuiei lucrrilor i dup terminarea lucrarilor
Formular F3 -Liste cu cantiti de lucrri pe categorii de lucrri
Caiete de sarcini
Piese desenate
PI-01 Plan de amplasament scara 1:10.000
PI- 02 Plan de ncadrare n zon scara 1:100.000
PS-01-16 Plan de situaie scara 1:500
PL- 01-16 Profil longitudinal scara 1:500/1:100
PT-01-12 Profile transversale scara 1:100
PTT- 01 Profil transversal Tip scara 1:50
PTT-02 Pode tubular 800 scara 1:100
PTT-03 Pode tubular 400 scara 1:100
PSR-01-16 Semnalizare rutier scara 1:500
S.C. PROIECTARE Proiect Tehnic
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
PAGINA DE TITLU
1.Denumirea lucrarii:

Nr. 3/ 2016
2.Beneficiarul lucrarii :
Comuna Bilbor, judetul Harghita
3.Elaboratorii proiectului :
Proiectant general :
S.C.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA S.R.L.Miercurea-Ciuc
J19/369/2000 , CUI 13615610
4.Amplasamentul lucrarii :
DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700, com. Bilbor, jud. Harghita;
Lista de semnaturi
Elaborator :
Proiectant general :
S.C.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA S.R.L.Miercurea-Ciuc
Ing. Rosca Mircea _______________________
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
MEMORIU TEHNIC
A.PIESE SCRISE
CAP.I. DATE GENERALE
1. Denumirea obiectivului de investiii


Nr. 3/ 2016
2. Amplasamentul : ROMNIA , REGIUNEA CENTRU , JUDEUL HARGHITA ,

COMUNA BILBOR , pe traseul existent al drumului judetean DJ174/B de la km 0+000 pana la
2+700
3. Titularul investiiei : Comuna Bilbor,judeul Harghita
4.Beneficiarul investiiei : Comuna Bilbor,judeul Harghita
5.Elaboratorul documentaiei :
Proiectant general :S.C.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA
S.R.L.Miercurea-Ciuc,str. Revoluiei din Decembrie,nr.7/B/2, nr. nreg. J19/369/2000 ,
C.U.I. 13615610
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
CAP.II. SITUAIA EXISTENT

1. Starea tehnic din punct de vedere al asigurrii cerinelor eseniale de calitate n
construcii,potrivit legii
Drumul DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 este preluat n administrarea Consiliului Local al
Comunei Bilbor de la Consiliul Judeean Harghita prin Contractul de administrare nr. 4044/01.09.2015
(numarul de nregistrare la Consilul Local al comunei Bilbor ) respectiv nr. 19738/01.09.2015 (numrul de
nregistrare la Consiliul Judeean Harghita) .
DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 face parte dintr-o retea secundar de circulaie , intrnd n
categoria functional a drumurilor judeene, de clasa tehnica V , cu o intensitate a traficului Foarte Redus
, sub 1000 vehicule etalon autoturisme/24 ore conform O.M.T. nr.46/1998.Categoria de drum este de Drum
judeean,conform cu Norma tehnic din 27.01.1998 privind proiectarea,construirea i modernizarea
drumurilor aprobat prin O.M.T. nr. 45/1998 .n conformitate cu Legea nr.82/1998 pentru aprobarea O.G.
43/1997 aceste drumuri sunt publice din punct de vedere funcional asigurnd circulaia auto i pietonal a
locuitorilor n interiorul localitii Bilbor , judeul Harghita ct i legatura la drumul naional DN15 Trgu
Mure-Borsec-Poiana Teiului-Piatra Neam.
Traseul drumului este specific drumurilor din zona de munte , cu grad de sinuozitate mediu.
Vizibilitatea pe traseu i starea tehnic a drumului permite circulaia vehiculelor cu o vitez de 25...30
km/h .
Declivitile sunt mai mici dect cele maxime admise n zona de munte.
Interseciile cu drumurile laterale sunt la nivel , neamenajate , racordate cu raze de 2,00-6,00 m .
Elementele geometrice corespund unei viteze de proiectare de baza de 30 km/h.
Localitatea Bilbor este situat n partea nordic a judeului Harghita i se afl amplasat pe Valea
Bistricioarei la o altitudine de 900-1053 m, avnd n componen satele Bilbor i Rchiti.
Limita nordic este format de limita de jude nspre Suceava ,cea vestic este format de limita
municipiului Toplia , cea sudic este format de limita staiunii balneoclimaterice Borsec i de limita
comunei Corbu .
Conform H.G. 766/97 i Regulamentul privind stabilirea categoriei de importan a construciilor
Categoria de importan a construciei este de Importan normal (C).Se prezint metodologia de
Stabilirea categoriei de importan a construciei n Anexa I.
Starea tehnic actual a DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 actualmente este neadecvat la
cerinele traficului , conform standardelor ,datorit degradrilor de mai jos, specifice drumurilor pietruite :
gropi , fgae , denivelri , burduiri ;
lipsa bombamentului ;
splarea balastului din zona central a prii carosabile de ctre apele pluviale ;
nierbri acostamente ;
evacuarea apelor pluviale se face n condiii necorespunztoare , podeele laterale lipsesc ;
anurile nu exist sau sunt colmatate ;
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
5
interseciile cu drumurile laterale nu sunt amenajate ;
lipsesc lucrrile pentru sigurana circulaiei .
Defeciunile din structura rutier se datoreaz urmatoarelor grupe de cauze :
grosimi reduse ale pietruirilor ;
lipsa sau funcionarea defectuoas a dispozitivelor de evacuare a apelor pluviale ;
volumul redus al lucrrilor de ntreinere ;
aciunea agresiv a traficului greu ;
depairea sarcinii admisibile pe osie ;
circulaia vehiculelor de tonaj sporit n perioada de nghe-dezghe ;
creterea numrului de vehicule grele ;
condiii de exploatare .
Necesitatea investitiei este evident ,pentru mbuntirea condiiilor de circulaie i n general asupra
mediului,influiennd n mod pozitiv nivelul de trai al locuitorilor.
Asfaltarea drumurilor n spaiul rural duce la dezvoltarea economic i social a zonei, avnd ca
rezultat final mbuntirea calitii vieii la sate, n scopul atingerii cerinelor de dezvoltare europene n
spaiul rural.
Prin asfaltarea acestui sector de drum se asigur accesul civilizat al utilizatorilor indiferent de
condiiile meteorologice.
Aceast investiie asigur :
-posibilitatea utilizrii drumului n tot cursul anului;
-reducerea consumului de carburani i lubrefiani;
-reducerea cheltuielilor de ntreinere a autovehiculelor;
-drum de o mai bun calitate,ce confer un grad sporit de siguran i confort n trafic;
-un acces mai usor al elevilor la coala din Centru Bilbor i Rchiti ;
-un acces mai usor al locuitorilor spre complexele comerciale din centrul comunei ,spre Poliie,
Primrie,Casa de cultur etc.;
-mrirea regimului de vitez,mbinat cu un confort sporit i un acces interzonal rapid;
-reducerea noxelor rezultate din funcionarea ndelungata a autovehiculelor;
-se realizeaz mult mai rapid colectarea i evacuarea apelor meteorice n afara sistemului rutier prin
anuri corespunztoare,deci o afectare minim a sistemului rutier i o modificare redus a sistemului
ecologic al zonei;
-prin amenajarea de anuri de scurgere a apelor de suprafaa n afara sistemului rutier,se reduc
riscurile unor eventuale accidente rutiere sau ecologice n zon i se elimin riscul de autodistrugere a
drumului din cauza infiltraiilor de ape;
Astfel se consider c lucrrile de modernizare au o importan deosebit pentru locuitorii comunei
Bilbor,din punct de vedere economic i social,iar realizarea lucrrilor va mbuntii,considerabil, viabilitatea
i starea tehnic a parii carosabile.
De asemenea, scopul documentaiei este definit,printre prioritile acestuia, nregistrndu-se :
mbuntirea calitii vieii locuitorilor din comuna Bilbor ;
mbuntirea strii de sntate a populaiei;
Cresterea fregvenei colare i scderea abandonului colar;
mbuntirea situaiei sociale i economice a locuitorilor din zon;
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
6
Stabilizarea social a zonei,prin contribuia la rentoarcerea locuitorilor care au migrat ctre orae sau
alte zone.
Documentaia este oportun si din punct de vedere economic,astfel :
-crete potenialul economic al zonei;
-asigur infrastructura pentru crearea de intreprinderi mici si mijlocii.
Din punct de vedere ecologic nu vor fi afectai n nici un fel factorii de mediu.
Prin executarea de lucrri de modernizare n zon se favorizeaz o cretere a activitilor din
domeniile comerciale,servicii i productie.Totodat se asigur o legatur rutier permanent i n condiii
bune cu celelalte ci existente de deplasare, un trafic rutier n condiii crescute de siguran i
confort,posibilitatea de acces n condiii optime a mijloacelor de intervenie rapid n caz de nevoie
(pompieri,salvare,politie,etc.) precum i a mijloacelor auto pentru transportul colar i cel public.Se vor
asigura i condiii optime pentru scurgerea apelor pluviale de pe drum i din zona drumului,evitndu-se
astfel acumulrile spontane de debite de ap.
Avantajele i facilitile rezultate ca urmare a realizrii investiiei sunt :

se vor crea condiii corespunztoare de circulaie;
se va asigura accesul rutier la diferite obiective comerciale i industriale,existente sau
viitoare,atrase de lucrrile la drum ;
se va asigur un trafic cu confort sporit;
se vor reduce factorii poluani de mediu;
se vor crea condiii pentru atragerea de investitori n zon.
Dup consultriile cu populaia i n comisiile de specialitate ale consiliului local lucrrile de

modernizare sunt prioritare .
Prin lucrrile la drumuri,conform normativelor n vigoare, se evit accelerarea i mrirea degradrilor
iar n cazul unor perioade cu ploi intense eventuale riscuri de calamiti.
2.Caracteristicile geologice,climatice,seismice ale terenului din amplasament
2.1. GEOMORFOLOGA ZONEI

Depresiunea Bilbor face parte din depresiunile intramontane posttectonice ale Carpailor Orientali,
instalat pe zona cristalino-mezozoic i mrginit la vest de vulcanitele neogene. Depresiunea se prezint
sub forma unui bazin alungit pe direcia nord-sud cu o lungime de circa 13 km, avnd limea maxim de 9
km i altitudine medie de 950 1000 m.
Depresiunea are ca suport bordura vestic cristalino-mezozoic erodat de cursurile superioare ale
rurilor ce se vrsau n bazinul Transilvaniei. Erupiile vulcanice pannoniene i cuaternar inferioare, ce au
dus la punerea n loc a masivului Climani, au barat spre vest obriile acestor ruri, transformndu-le n mici
bazine lacustre.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
7
Acest lucru este dovedit prin prezena, peste isturile cristaline din fundament, a orizonturilor groase
de nisipuri, pietriuri i argile cu intercalaii de lignit, de vrst dacian-levantin. Depozitele sedimentare,
care constituie umplutura depresiunii, se prelungesc la vest sub placa de aglomerate vulcanice.
Morfologia zonei reflect structura geologic.
Astfel, zona bazinului propriu-zis, a crui umplutur este format din depozite sedimentare plioce-
cuaternare, se caracterizeaz prin suprafee aproape plane, pe care local sunt instalate zone de nmltinire,
datorate impermeabilitii marnelor din substrat.
Cea mai mare energie de relief au formaiunile cristaline ale seriei de Tulghe i Rebra i rocile
vulcanice. Cele mai mari altitudini din zon se gsesc structurate pe aceste tipuri de roci: vf. Hrlgia (1857
m), vf. Mgura (1503 m), vf. Aluniul Mare (1448 m) i vf. Bursucriei (1368 m).
La crearea aspectului morfologic actual al depresiunii a participat n mare msur i reeaua hidrografic
a Bistricioarei, eroziunea ei accentund caracterul depresionar.
2.2. HIDROGRAFIA ZONEI
Principalul curs de ap care strbate bazinul Bilbor pe direcia NNW-SSE este rul
Bistricioara, care izvorete n versantul sudic al munilor Climani.
Reeaua hidrografic n Depresiunea Bilbor este de tip dendritic asimetric.
Principalii aflueni ai Bistricioarei n bazin sunt: p. Iute, p. Vaman, p. Strjii i p. iganilor aflueni
de stnga, p.Pltini-Borcut, p. Dobreanu, p. Fundoaia-Lupului, p. Simion Lungu-etina, p. Rchitiul
Mic. p. Rchitiul Mare - aflueni de dreapta.
Afluenii de pe partea stnga izvoresc din culmile estice constituite din isturi cristaline, au lungime
redus la 2-5 km i curs continuu, fr ruperi de pant.
Afluenii de pe partea dreapt izvoresc din culmile vestice constituite din roci eruptive sau calcare
dolomitice, avnd cursuri lungi (10-15 km), pant de curgere mare pe cursul superior (130). Cursul inferior al
acestor pruri are pant redus (30), ceea ce a favorizat apariia meandrelor incipiente ale vilor i a unor
zone inundabile, mltinoase.
Conform Atlasului Romniei, debitul mediu multianual al rului Bistricioara, n seciunea aval de
confluena cu prul Putna, care corespunde ieirii din jude, este de aproximativ 4,5 m 3/s, debitul maxim, cu
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
8
3
probabilitatea de 1% de aproximativ 500 m /s, iar debitul mediu zilnic minim anual, cu probabilitatea 80% de
aproximativ 0,60 m3/s.
2.3. CLIMA
n Depresiunea Bilbor predomin climatul subalpin temperat continental cu variaii relativ mici ale
amplitudinii presiunilor atmosferice i ale temperaturii medii anuale, cu o intensitate accentuat a radiaiilor
luminoase i ultraviolete.
Temperatura medie multianual a aerului este n jur de +5 0C, minima absolut fiind -350C, iar
maxima absolut ajungnd la +350C. n perioada de iarn sunt frecvente inversiunile termice.
Precipitaiile medii multianuale nsumeaz 1000-1200 mm/an, iar presiunea atmosferic de 922 mbar.
Zpezile sunt abundente i persist uneori pn n luna mai. Verile sunt scurte i ploioase.
Tipul climatic dup repartiia indicelui de umiditate Thornthwait, conf. STAS 1709/1-90, este III.
Adncimea de nghe n terenul natural, conf. STAS 6054-85 este de 100 - 110 cm.
Indicele de nghe Imed3 30 pentru sisteme rutiere nerigide, pentru clasele de trafic greu i foarte greu
este 944.
2.4. GEOLOGIA ZONEI
Formaiunile care alctuiesc depresiunea i zonele adiacente aparin fundamentului cristalin de vrst
anteproterozoic superior-paleozoic, sedimentarului pliocen de molas, eruptivului neogen i depozitelor
cuaternare.
2.4.1. FORMAIUNILE ZONEI CRISTALINO - MEZOZOICE

Fundamentul cristalin este reprezentat prin formaiuni ce aparin la trei uniti structurale distincte
aduse n relaii de superpoziie anormal:
-mezometamorfitele Seriei de Rebra-Barnar sunt formate litologic din paragnaise, micaisturi cu
intercalaii de amfibolite (complexul inferior) i roci carbonatice: dolomite, calcare cristaline cu tremolit +
talc, care apar ca nivele de grosimi diferite, separate prin roci de tip terigen (complexul superior).
Formaiunile aparinnd complexului superior, carbonatic ale seriei de Rebra-Barnar afloreaz n zona nord-
vestic a depresiunii. Calcarele i dolomitele cristaline sunt puternic fisurate, cataclazate, faliate i
carstificate. Ele prezint frecvent intercalaii de paragnaise i isturi biotito-muscovitice, dispuse n benzi.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
9
- formaiunea de Negrioara afloreaz sub forma unei benzi pe direcia NNV-SSE, aflndu-se n
superpoziie tectonic peste depozitele seriei de Rebra i sub cele ale seriei de Tulghe. Din punct de vedere
petrografic, la partea ei inferioar se dezvolt isturi cristaline cuaritice-clorito-sericitoase, iar la partea
superioar gnaisele porfiroide de Pietrosu.
-epimetamorfitele seriei de Tulghe sunt formate pe seama unei suite heterogene de roci detritogene
i vulcanogene, litologic fiind reprezentate prin isturi cuaro-sericitoase, sericito-grafitoase, cuaro-sericito-
cloritoase cu intercalaii de metavulcanite acide i cuarite negre, care apar la zi n partea estic a depresiunii.
2.4.2. FORMAIUNILE ERUPTIVULUI NEOGEN

Rocile aparinnd eruptivului neogen apar la zi n partea vestic a depresiunii, se dispun discordant
peste depozitele sedimentare pliocene cu crbuni i isturi cristaline, fiind rezultatul activitii vulcanismului
din munii Climani de Sud. Litologic sunt alctuite din brecii piroclastice i tufuri cu elemente de andezit
piroxenic, andezit bazaltoid i andezit cu piroxeni + hornblend prinse ntr-un ciment fin, tufaceu, cu
intercalaii de curgeri de lave i corpuri de andezite piroxenice i andezite bazaltoide consolidate subcrustal.
Manifestrile postvulcanice sunt reprezentate prin numeroase izvoare carbogazoase.
2.4.3. FORMAIUNILE SEDIMENTARE

Sedimentarul pliocen constituie umplutura bazinului. Succesiunea depozitelor pliocene ncepe cu un
conglomerat brecios poligen, mai mult sau mai puin cimentat, constituit din elemente semirulate, de
dimensiuni variabile de cuar, isturi cloritoase, isturi sericitoase, cuarite negre grafitoase, material rezultat
din dezagregarea i transportul pe distane mici a rocilor cristaline din fundament. Acest orizont muleaz
paleorelieful preexistent, avnd caracter discontinuu.
Orizontul mediu argilos-nisipos cu crbuni s-a depus peste conglomeratele bazale, fiind alctuit din
argile, argile marnoase, nisipuri, nisipuri marnoase, marne argiloase i crbuni, cu treceri gradate ntre ele.
Orizontul superior nisipos cu pietriuri se dezvolt numai n partea vestic a bazinului, unde, sub
protecia materialului piroclastic, s-a pstrat ntreaga succesiune a sedimentarului. Elementele din nisipuri i
pietriuri provin din dezagregarea cristalinului, cu predominarea elementelor cuaroase.
Stiva ntregului complex sedimentar atinge n prile centrale i vestice o grosime total de circa 300
metri.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
10
Depozitele sedimentare cuaternare formeaz partea superioar a umpluturii depresiunii i sunt
reprezentate prin aluviuni, conuri de dejecie, material deluvial, depuneri de travertin, turbrii.
Depozite aluviale se dezvolt pe lng cursul inferior al prurilor mai importante, cu lime redus,
de civa zeci de metri, fiind formate din pietriuri, bolovniuri, mai rar nisipuri.
La ieirea din zona cristalin afluenii de pe partea stng a rului Bistricioara formeaz mici conuri
de dejecie.
Depozitele deluviale, reprezentate prin argile cu pietriuri grosiere, sunt dezvoltate mai ales n zona
superioar ale cursurilor afluenilor de dreapta al rului Bistricioara.
Depuneri de travertin apar n zona unor izvoare de ap mineral, cele mai importante fiind cele de pe
versantul estic al Btcii Bilboraului.
Turbriile ocup suprafee importante n cuprinsul bazinului, mai ales n zona prurilor Dobreanu i
Lupului.
2.5. HIDROGEOLOGIA ZONEI
Acviferul freatic este cantonat n depunerile aluvionare, deluviale, proluviale (conuri de dejecie) i n
zona superficial, de alteraie a isturilor cristaline, avnd caracter discontinuu.
Acviferul freatic din formaiunile aluviale este cu nivel liber, situat ntre 1-3 m adncime, n funcie
de morfologia terenului.
Acviferul freatic din depozitele deluviale este situat la baza acestora, la contactul cu formaiunile din
fundament, are o extindere redus, discontinu i un regim nepermanent.
Acviferele legate de depozitele proluviale i de zona superficial de alteraie a isturilor cristaline au

de asemenea o dezvoltare redus, discontinu, i prezint un regim nepermanent, cu debite situate n general
sub 0,05 l/s. Domeniile de dezvoltare prioritar sunt reprezentate de aria situat la est de rul Bistricioara.
Alimentarea acviferului freatic se face din precipitaii atmosferice i din apele de suprafa. Local, pe
versanii estici i sud-estici ai culmilor constituite din calcare dolomitice, n vecintatea faliilor, acviferul
freatic este mineralizat. n general izvoarele minerale apar din aceste depozite la contactul lor cu depozitele
impermeabile pliocene-cuaternare.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
11
2.6. DIN PUNCT DE VEDERE SEISMIC, potrivit Normativului P100-1-2013, valoarea de vrf a
acceleraiei seismice a terenului ag = 0,10 g, iar valoarea perioadei de col Tc=0,7.
3. CONDIII GEOTEHNICE
3.1. n vederea stabilirii condiiilor geotehnice ale terenului de-alungul traseului lucrrilor proiectate
au fost efectuate prospeciuni geotehnice de suprafa i au fost executate n total 8 foraje geotehnice F6-F13
pe DJ 174B km 0+000 2+700.
3.2.Drumul DJ 174 B pe tronsonul studiat are o structur rutier cu o grosime ntre 0,20 0,40 m
alctuit din pietruire primar cu piatr spart + bolovni cu nisip.
Starea tehnic a drumurilor nu corespunde prescripiilor tehnice n vigoare. n zona forajului F12
prezint denivelri pronunate.
anul de scurgere pentru evacuarea apelor meteorice n cea mai mare parte a traseelor nu exista sau
este colmatat.
3.3. Pe baza datelor obinute prin lucrri de teren i de laborator se poate afirma, c terenul din patul
drumului este constituit din roci mediu - bine consolidate, alctuite predominant din argile nisipoase sau
prfoase cu pietri, rar bolovni, nisipuri argiloase cu pietri, bolovni sau pietriuri i bolovniuri,
blocuri cu nisip argilos sau argil nisipoas n interspaii.
Capacitatea portant a terenul natural din patul drumului este medie n cazul argilelor nisipoase i a
argilelor prfoase cu pietri i rar bolovni, respectiv bun n cazul terenurilor de pietri, bolovni, blocuri
cu nisip argilos sau argil nisipoas n interspaii.
3.4. Tipul pmnturilor interceptate n foraje este P5 (argil nisipoas sau prfoas cu pietri i rar
bolovni), P3 (nisip argilos cu pietri i bolovni) sau P2 (pietri, bolovni, blocuri cu nisip argilos
sau argil nisipoas n interspaii).
Tip pmnt de fundare conf.
P5 P3 P2
STAS 1709/2-90
Condiii hidrologice defavorabile defavorabile defavorabile
Regim hidrologic 2b 2b 2b
Tip climatic III III III
Modul de elasticitate dinamic 65 60 80
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
12
(MPa)
Sensibilitate la nghe foate sensibile foarte sensibile sensibile
Indice de nghe (sistem rutier
nerigid tarfic greu i foarte greu) 944 944 944
I3/30med
Adncimea de nghe (cm) conf.
116 133 161
STAS 1709/1-90
3.5. Din punct de vedere hidrogeologic pnza de ap freatic nu a fost interceptat de nici un foraj
pn la adncimea investigat.
3.6. Condiiile hidrologice, conform STAS 1709/2 - 90 pot fi considerate defavorabile (notate cu 2b)
pe toat lungimea sectorului studiat, nefiind asigurate condiiile de drenaj ale apelor meteorice.
3.7. Conform Normativului NP074 2014, toate lucrrile ce se vor executa pe acest sector se
ncadreaz n categoria geotehnic 2, cu risc geotehnic moderat, dup cum rezult din urmtorul punctaj:
Factorii de avut n vedere pentru stabilirea categoriei geotehnice Punctaj

Condiiile de teren Terenuri medii - bune 3-2
Apa subteran Fr epuismente 1
Categoria de importan Normal 3
Vecinti Risc moderat 3
Zona seismic P-100-1-2013 Acceleraia seismic a terenului ag=0,10 g 1
Riscul geotehnic Moderat 11 -10
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
13
3.8. Terenurile n care se vor executa spturi, se ncadreaza n normativul TS, dup urmtorul tabel
Tipul pmntului Categorie teren
Sptur Sptur mecanizat
manual
Argil (foarte coeziv) -poz.27 Teren foarte teren categoria a II - a
tare
Argila nisipoas (coez.mijlocie) -poz.5 Teren tare teren categoria a I - a
Pietri cu nisip Teren tare teren categoria a II - a
Nisip argilos (slab coeziv) -poz.15 Teren teren categoria a I - a
mijlociu
Nisip cu pietri (balast nisipos cu Teren teren categoria a II - a
dimensiuni pn la 70 mm, slab mijlociu
coeziv) -poz.17
Pietri cu bolovni colmatat cu
nisipuri argiloase i argile nisipoase Teren foarte teren categoria a III -
(coeziune mijlocie) -poz.42 tare a
3.9. Se recomand o reproiectare a infrastructurii i suprastructurii drumului, lund n considerare

caracteristicile fizico-mecanice ale terenului de fundare obinute pe baza forajelor geotehnice.
n cadrul lucrrilor de modernizare se va prevedea mbuntirea evacurii apelor meteorice de la
marginea platformei prin decolmatarea, recalibrarea anurilor de descrcare, refacerea sau repararea
podeelor existente cu aducerea lor la parametrii gabaritici prescrise de normativele tehnice n vigoare, la
nivelul mbrcminii.
Tipul anului se va stabili n funcie de viteza de scurgere i de debitul colectat. Prin anurile i podeele
se va asigura scurgerea apelor spre vile colectoare din zon.
Pentru evitarea degradrii n timp a drumurilor ,in etapa in care ele raman doar pietruite este necesar
ca anual s se fac aternere de pietri mrgritar n cantitate cel puin egal cu cea consumat prin uzur de
circulaie pe strzile pietruite, n zonele asfaltate s se realizeze asfaltri periodice pentru nlocuirea stratului
uzat, iar anurile i rigolele s fie ntreinute corespunztor.
Oportunitatea investiiei
Obiectivul de investiie Modernizare sector de drum judeean DJ174/B de la km 0+000 pn la
2+700 se ncadreaz n Programul national de dezvoltare local a obiectivului de investiii pentru
anul 2016
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
14
Administratorul drumului
Drumul DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 este preluat n administrarea Consiliului Local al
Comunei Bilbor de la Consiliul Judeean Harghita prin Contractul de administrare nr. 4044/01.09.2015
(numarul de nregistrare la Consilul Local al comunei Bilbor ) respectiv nr. 19738/01.09.2015 (numrul de
nregistrare la Consiliul Judeean Harghita) .
2. Concluziile raportului de expertiz tehnic

Recomandarea expertului asupra soluiei optime din punct de vedere tehnic i
economic,concluzii,recomandri i msuri ce se impun :
Lucrrile propuse de expertul tehnic constau n :

pstrarea traseelor, elementelor geometrice ale drumurilor,
rectificri n plan, profile longitudinal i transversal, acostamente;
curare i evacuare strat de pmnt de 510 cm de pe partea carosabil de pe DJ 174B ;
scarificare, reprofilare, completare, compactare zestre rutier existent,
completare strat de fundaie din balast/balast amestec optimal/piatr spart,
strat de baz din macadam/piatr spart,
strat de legatura din binder BADPC 20 de 6 cm grosime,
strat de uzura din beton asfaltic tip BAPC16, de 4cm grosime,
-Profilele transversale tip propuse pentru modernizare vor fi conform Norma tehnic din 27.01.1998
privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor aprobat prin O.M.T. nr. 45/1998, STAS 2900-89
Limea drumurilor.
-Se vor corela profilele longitudinal i transversal proiectate cu cotele acceselor la proprieti.
-Se vor amenaja drumurile laterale pe o lungime de minim 15...20 m i o lime de minim 4,0 m cu aceiai
structur rutier cu a drumurilor modernizate;
-Continuitatea scurgerii apelor pluviale, la interseciile cu drumuri laterale, se va realiza cu podee
dalate/tubulare,vezi Normativ privind adaptarea la teren a proiectelor tip de podee pentru drumuri- P
19-2003;
-Se vor prevedea lucrri pentru sigurana circulaiei - indicatoare i marcaje rutiere, semnalizare rutier
orizontal i vertical conform SR EN 1848-1/2011 i SR EN 1848-7/2004;
-Asigurarea prin execuie a nivelului de performan pe care trebuie s le ndeplineasc drumurile, coroborat
cu categoria lor din punct de vedere funcional i administrativ conform NE 021-2003;
-Beneficiarul va asigura corelarea lucrrilor de investiii din zona tronsoanelor de drum expertizate;
-Pe durata normal de funcionare a drumurilor expertizate,se vor executa msuri generale de urmrire a
strii tehnice a drumului i lucrrile de ntreinere obligatorii conform Normativ pentru ntreinerea i
repararea drumurilor publice indicativ AND 554-02 i normativ P 130/99.
Se anexeaz Expertiza Tehnic.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
15
CAP. III SITUAIA PROIECTAT :
1. Descrierea lucrrilor de baz i a celor rezultate ca necesare de efectuat n urma realizrii

lucrrii de baz
1.1.Suprafaa i valoarea juridic ale terenului care urmeaz sa fie ocupat de lucrare
Lucrrile proiectate se vor amplasa pe suprafeele de teren ocupate actualmente de drum i nu vor
afecta alte categorii de teren.
Terenul pe care se amplaseaz lucrarea are funcia i destinaia de teren pentru drumuri .
Suprafaa estimativ a terenului pe care se prevd lucrri de pietruire si covor asfaltic este urmtoarea :
Suprafa parte carosabil
Lime parte carosabil
Suprafata acostamente
Suprafata lucrari drum

Suprafata orizontala
Latime acostamente
Suprafata Platforma
Latime santuri
Lungime
santuri
strad
DRUM JUDETEAN
DJ 174B
m m mp m mp mp m mp mp
0+000 - 0+543 543,00 6,00 3258,00 1,5 814,5 4072,50 3 1629 5701,50
0+543 - 0+703 160,00 6,00 960,00 1,5 240 1200,00 1,5 240 1440,00
0+703 - 0+958 255,00 6,00 1530,00 1,5 382,5 1912,50 3 765 2677,50
0+958 - 1+350 392,00 5,50 2156,00 1,5 588 2744,00 1,5 588 3332,00
1+350 - 2+700 1350,00 5,50 7425,00 1,5 2025 9450,00 1,5 2025 11475,00
TOTAL DRUM 2700,00 15329,00 4050 19379 5247 24626,00
DRUMURI
736,00 72 16137,00 216 16353,00
LATERALE
TOTAL DJ 174B 16065,00 4122,00 35516,00 5463,00 40979,00
1.2.Traseul n plan
Se urmrete traseul existent, pentru prevenirea angajrii unor lucrri foarte costisitoare i ocuprii
unor suprafee de teren ce nu au folosin de drum i nu aparin domeniului public. Traseul proiectat va avea
n vedere o uoar mbuntire a elementelor geometrice ale curbelor existente.
Se vor asigura realizarea elementelor curbelor cu arce de cerc proiectate n funcie de raze i viteza de
baz ,de 25 km/h .
Pe ntreg traseul se amenajeaz urmtoarele :
Nr. de Razele curbelor(minim, Lungimea aliniamentelor

Nr. de aliniamente
curbe maxim) [m] (minim, maxim) [m]
Rmin=46,00 Lmin=1,47
26 27
Rmax=450,00 Lmax=119,33
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
16
Nu exist posibilitatea de amenajare de supralrgiri din cauza amplasrii prea aproape de drum a
cladirilor.
Pe planul de situatie sunt aratate caracteristicile fiecror curbe, iar in Tabel 1 sunt prezentate
elementele caracteristice ale curbelor i aliniamentelor .
Nu exist spaiu pentru amenajare de noi platforme de ntlnire din cauza amplasrii prea aproape de
drum a cldirilor dar interseciile cu strzile laterale sau accesele n incintele mai largi sunt folosite ca
platforme de ntalnire cu restrictionarea parcrii vehiculelor pe acestea.
Tabel 4 prezint poziia kilometric , a interseciilor i drumurilor laterale .
1.3. Profilul longitudinal

Racordrile verticale au fost executate din considerentul evitarii de volume mari de sapaturi i
umpluturi .
n profil longitudinal,conform Tabel 2 drumul are caracteristici conform tabelului de mai jos:
Racordari vericale (minime, maxime) [m] Declivitati (minime,maxime)

[%]
Rmin=257,797 Imin= +0,16
Rmax=17410,17 Imax= -8,03
1.4. Profilele transversale

Profilele transversale in aliniamente este cu tip acoperis cu deverul de 2.50 % caracteristic stratului de
uzura din beton asfaltic de la partea carosabil.
Latimea profilului transversal al platformei ,in aliniament este conform tabelului de mai jos :
Lime parte carosabil
Latime acostamente
Latime santuri
Lungime
strad
DRUM JUDETEAN
DJ 174B
m m m m
0+000 - 0+543 543,00 6,00 2x0,75 2x1,5
0+543 - 0+703 160,00 6,00 2x0,75 1,5
0+703 - 0+958 255,00 6,00 2x0,75 2x1,5
0+958 - 1+350 392,00 5,50 2x0,75 1,5
1+350 - 2+700 1350,00 5,50 2x0,75 1,5
TOTAL DRUM 2700,00
DRUMURI
4,00 2x0,50 2x1,5
LATERALE
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
17
1.5.Colectarea i evacuarea apelor se va realiza prin santuri trapezoidale conform planei cu profilele
transversale tip din PIESELE DESENATE.
Adncimea fundului anturilor va fi cu minim 15 cm sub stratul de drenaj (grosimea stratului de uzur
existent) din zona marginii platformei .
Profilul normal al anturilor se va modifica pe sectoarele mai inguste unde se vor micora nclinrile
laterale ale acestora pn la max. 1:1 spre ambele margini.La marginea exterioar a acestora se va amenaja
,unde este posibil , o banchet de minim 25 cm.
anurile vor fi din pamnt (neprotejate ) i dalate (protejate).
Lungimile anurilor i amplasarea lor este prezentat n Tabelul 3 atasat si n plana PTT-01 din
PIESE DESENATE.
Tabel 6 prezint tipul i amplasarea podeelor tubulare i din cadre prefabricate P2.
Accesele n incinte se vor amenaja de proprietarii incintelor cu podee tubulare cu minim OD400
mm.
1.6.Parapetele metalice vor fi de protecie normal N2 avnd caracteristicile din Tabel 5 .
1.7. Eventualele cmine de vizitare vor fi ridicate ,de proprietarii acestora .Acestea vor fi poziionate
cu capacele la nivelul stratului de uzur din beton asfaltic .
2.Descrierea lucrrilor de modernizare

2.1.Sistemul rutier este diferit pe dou sectoare de drum omogene astfel :
Sector 1 km 0+000 1+350
- 30 cm strat existent din piatra spart n amestec cu nisip ;
- 30 cm piatr spart amestec optimal n strat de baz ;
-10 cm macadam ordinar n strat de baz ;
- 6 cm binder BaD20 n strat de legatur ;
- 4 cm Ba16 n strat de uzur .
Pmntul din patul drumului este tip P5.
Sector 2 km 1+350 2+700
- 35 cm completri cu balast ;
- 10 cm macadam ordinar n strat de baz ;
Pmntul din patul drumului este tip P2
Breviarul de calcul la inghe-dezghe i calcul la trafic rutier prezint verificarea acestor sisteme rutiere.
Programul de urmarire i control al lucrrilor este prezentat n Anexa II.
Tabelul nr.8 prezint cantitile fizice de materiale n noua structur rutier .
Se prezint DOCUMENTAIE PRIVIND URMRIREA COMPORTRII N EXPLOATARE I INTERVENII
N TIMP
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
18
2.2. Materialele principale necesare executrii lucrrilor :
La elaborarea proiectului s-a inut cont de importana construciilor, de posibilitatea de a asigura

materiale i for de munc locale, economicitate, respectiv siguran, durabilitate i fiabilitate.
Materialele necesare modernizrii DJ174B se gsesc n zon.
1.Piatra brut,piatra spart,cribluri,nisip de concasaj, deeu de carier se gsesc la cariera Stnceni
la o distan medie de 38 km de obiectivul de investiii.
2.Betoanele i mortarele de ciment, mixturile i betoanele asfaltice se gsesc n Municipiul
Gheorgheni la o distan medie de 62 km de obiectivul de investiii.
3. Balasturile i nisipurile naturale se gsesc la balastiera Joseni la o distan medie de 61 km de
obiectivul de investiii.
2.3.Semnalizare rutier
A) n timpul executrii lucrrilor
Pe timpul executiei lucrrilor administratorii drumurilor prevazuti la art. 21 si 22 din Ordonanta
guvernului nr. 43/1997 ,reactualizat n 2011 ,privind regimul drumurilor, vor aproba cu acordul poliiei
rutiere locale, nchiderea sau instituirea restriciilor de circulaie, pe sectoare de drum determinate i de timp
limitat, n vederea executrii de lucrri autorizate, conform prevederilor legale, n zona drumurilor publice
sau pentru protejarea drumurilor i participanilor la trafic.
Competenele de emitere a acordului i a aprobrii nchiderii de circulaie,precum i a acordului i
aprobrii instituirii restriciilor de circulaie, conform tabelului nr.1 si nr.2 din Normele metodologice
MI+MT sunt ale Politiei comunei Bilbor i Administratorului drumului (Consiliul Local Bilbor).
n timpul execuiei se utilizeaz figurile B3 , B9 , B11 , G2 , conform Anexa IV .
B) n perioada exploatrii drumului
Tabel 7 prezint denumirea tablelor indicatoare i partea de drum pe care se vor monta.Sunt detaliate
tablele care se vor monta pe 1 stlp i pe 2 stlpi .
Se vor executa marcaje longitudinale de separare a sensurilor de circulaie ,de regul cu linie discontinu
simpl drumul avnd > 5,50 m lime i 2 benzi de circulaie . n cazuri speciale, n situaia n care Poliia
local impune aceasta i n curbe se folosesc linii continue sau linie format dintr-o linie continu dublat de
o linie discontinu.
Drumurile avnd doar o band de circulaie ,pentru delimitarea a prii carosabile pe ntreaga lungime se
execut marcaj longitudinal de delimitare a prii carosabile .
Listele de cantiti prezint necesarul fizic de marcaje rutiere.
Se vor executa marcaje transversale pentru cedarea trecerii , de oprire i treceri pentru pietoni .
Se execut marcaje diverse pentru ghidare n intersecii ,marcaje pentru spaii interzise,marcaje pentru
locurile de parcare .
Pe coronamentele podeelor se execut marcaje laterale.Marcajele aplicate pe stlpi i copaci aflai pe
platforma drumului se execut cu un inel de 0,50m ,a crui parte inferioar este situate la nlimea de 0,75m
de la baz.
Se vor monta 3 buc. borne kilometrice metalice si 25 buc. borne hectometrice din beton .
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
19
2.4. Concluziile evalurii impactului asupra mediului referitoare la proiect

a. Asigurarea siguranei la foc
Soluia constructiv propus nu utilizeaz materiale combustibile n exploatare, astfel c nu exist
pericolul amplificrii unor evenimente rutiere prin aportul combustibil al obiectivului.
Principalele performane privind sigurana la foc vor fi asigurate pe ntreaga durat de utilizare a
construciei funcie de:
- riscul extrem de redus de izbucnire a incendiilor n zona drumului;
- comportarea la foc a drumului n ansamblu i a principalelor prii componente;
- condiiile de siguran ale utilizatorilor prin asigurarea condiiilor de siguran a circulaiei.
Trebuie menionat c drumul nsui constituie o barier pentru propagarea focului. De asemeni prin
mbuntirea cii de rulare a sectorului studiat se creaz un acces mult mai favorabil pentru interveniile
pompierilor.
b. Asigurarea siguranei n exploatare

Realizarea unor parametri tehnici optimi privind pantele longitudinale, transversale, separarea
fluxurilor de circulaie, marcarea i semnalizarea corespunztoare a interseciilor, asigurarea colectrii,
scurgerii rapide a apelor de suprafa, vizibilitatea n intersecii i pe traseu, asigur un grad nalt al siguranei
circulaiei pe ntreg tronsonul proiectat.
Circulaia n zona modernizat se va desfura n condiii de siguran i confort la o vitez de baz
de 25 km/h ,iar pentru circulaie maxim 50 km/or cu restricii de vitez acolo unde se impune , funcie de
elementele geometrice ale drumului.
Traseul va fi semnalizat i bornat conform SR 1848/1. Sigurana circulaiei. Indicatoare rutiere.
Clasificare simboluri i amplasare i SR 1848/7 (M). Sigurana circulaiei. Marcaje rutiere.
Vizibilitatea n curbe se va asigura prin condiii de proiectare (STAS 863/85) i prin msurile de
semnalizare ce trebuie luate pe timpul exploatrii drumului. Vor fi semnalizate curbele cu raze minime cu
restricii de vitez.
Sigurana n exploatare va fi asigurat i prin ntreinerea drumului pe timp de iarn, prin degajarea
zpezii, sporirea aderenei i combatarea derapajului prin aternerea de material antiderapant.
Cel mai important lucru privind sigurana n exploatare prezint urmrirea comportrii n timp a
construciilor (Legea nr. 10/1995) prin organizarea urmririi curente a drumurilor ce revine beneficiarului,
supraveghere ce se va executa cu personal i mijloace proprii (conform indicativ P130/97).
Urmrirea curent, are ca scop depistarea din faza incipient a nivelelor de periculozitate i
economicitate, n vederea lurii la timp a msurilor de intervenie necesare pentru nlturarea cauzelor i
efectelor acestora. Supravegherea curent are caracter permanent, pe toat durata de serviciu a drumului.
Aceasta activitate se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind calitatea in
constructii,ale regulamentului privind urmarirea in exploatare,interventii in timp si postutilizare a
constructiilor.
Persoanele desemnate de catre proprietarul constructiei sa efectueze urmarirea curenta sau urmarirea
speciala se numesc responsabili cu urmarirea comportarii constructiei .
Urmarirea comportarii constructiei se face pe baza unui program stabilit de proiectant.
Evenimentele se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
20
Proprietarul constructiei organizeaza activitatea de urmarire a constructiei si institute un sistem de
urmrire care va trebui sa prevad n mod explicit procedurile care se utilizeaz de ctre responsabil i
relaiile cu proiectantul n cazul apariiei unor situaii neprevzute.
Urmrirea comportrii n timp este de dou categorii : o urmrire curent i o urmrire special .
Urmarirea curent i special a comportarii constructiei nu se exclude reciproc; inceperea urmririi speciale
nu intrerupe efectuarea urmririi curente,cele doua categorii avnd perioade de observaie i obiective
diferite.
Beneficiarul n urma semnalizrii unor situaii ce efectueaz aptitudinea pentru exploatarea drumului,
va lua imediat msuri de ntreinere i reparare, conform normativelor departamentale (sprijiniri, consolidare,
reparaii capitale) conform P95/77.
Durata de serviciu a stratului de uzur este de 5 ani.
c. Izolaii termice, hidrofuge i pentru economia de energie

Modernizarea traseului prin soluiile constructive propuse va conduce la o economie de combustibili
i energie (corectarea elementelor curbelor, mbrcmintea modern i protejarea platformei
drumului).Dimensionarea la nghe-dezghe va face ca fenomenul de nghe s un ajung la patul drumului ,
deci un se vor produce umflri ale pmntului din terasament care s distrug sistemul rutier.
d. Protecia mpotriva zgomotului

Calitatea traseului, suprafaa carosabil neted fr denivelri va asigura o fluen a circulaiei astfel
nct nivelul de zgomot propus de autovehicule s fie ct mai redus.
Pentru reducerea nivelului de zgomot din circulaie se va prevedea o suprafa carosabil neted, fr
denivelri. La traversarea localitilor nu se admite claxonatul. Nivelul de zgomot produs de autovehicule n
zona unitilor publice (coli, grdinie, dispensare, cmine culturale) nu trebuie s depeasc 30 dB.
Traseul poate fi completat perimetral cu plantaii, amplasate n spaiul de siguran a drumului ,
pentru constituirea unei perdele naturale mpotriva perpeturii zgomotului.
Pe perioada de operare a drumului principala sursa de zgomot si vibratii este data de circulatia
autoveviculelor pe drum.
Valorile nivelului sonor pe se inscriu in limitele admise de STAS 10009/88-Acustica urbana-Limite
admisibile ale nivelului de zgomot.
In vederea reduceri zgomotului provocat de santier, propunem urmatoarele masuri:
Deoarece in cadrul bazelor de productie nivelul ridicat de zgomot afecteaza personalul, se vor lua
masuri speciale de protectie antifonica.
Executia unor protectii acustice in prima faza de santier ,acolo unde este posibil.
Referitor la vibratiile produse de traficul greu, se recomanda ca viteza s nu depeasc 20km/or la
trecerea prin localiti.
Prin refacerea drumului, se va asigura o circulaie fluent, reducndu-se zgomotele cauzate de opriri
brute sau ambreieri.
e.Sntatea oamenilor i protecia mediului

Pe timpul execuiei lucrrilor Staia de preparare a mixturilor asfaltice va fi amplasat n afara
localitii i prevzut cu filtre de praf i fum, respectiv cu instalaii de absorbie a prafului.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
21
Terenul folosit pentru organizarea antierului va fi redat circuitului agricol sau plantat la terminarea
lucrrilor. Administratorul drumului nu va permite depozitarea deeurilor i gunoaielor pe zona drumului.
Drumurile vicinale vor fi prevzute cu sectoare de scuturare a roilor de praf i noroi pe o lungime
minim de 25,0 ml, folosind o mbrcminte din aceeai structur ca i cea proiectat pe DJ-uri .
Podeele de descrcare vor fi amenajate cu camere de captare i linitire, iar anul din aval va fi
amenajat pe o lungime de min. 10 ml, astfel se va evita erodarea terenului nconjurtor.
Reducerea gradului de poluare din noxe datorat autovehiculelor, se realizeaz prin asigurarea fluenei
circulaiei, astfel nct noxele s nu depeasc: 0,5% CO2; 1,0% CH4 i 0,3% CO. Combaterea
prafului, a depunerilor atmosferice i a particulelor de cauciuc, rezultate din uzura pneurilor i a noxelor
rezultate din funcionarea motoarelor se face prin stropirea suprafeei carosabile cu o emulsie de bitum diluat
cu ap n proporie de 1/10 l/mp.
f.Protectia impotriva radiaiilor
Activitile de execuie a lucrrilor se desfoar cu utilaje i echipamente care nu utilizeaz surse de

radiaii . De asemenea, lucrrile propuse nu constituie surse de radiaii ionizate.
g.Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public
n perioada de execuie a lucrrilor, sectorul de populaie afectat este cel reprezentat de locuitorii
aezrilor traversate de drumurile tehnologice.
Se apreciaz c, dat fiind perioada scurt de expunere a populaiei localitilor potenial afectate la
impurificarea cu substane cu potenia cancerigen (Cr, Ni, HAP), riscul prezentat de aceti poluani este
minor.
n perioada de execuie se va realiza i un impact pozitiv, deoarece vor fi create noi locuri de munc.
antierul va cauza perturbri ale traficului prin vehicule (betoniere, transportoare de utilaje i
materiale, vehicule personale ale muncitorilor etc.) care vor utiliza reeaua de drumuri locale.
Pentru atenuarea acestor incoveniente accesele la antiere vor fi amplasate ct mai eficient cu putin.
Soluiile constructive adoptate se ncadreaz n specificul natural fr a afecta sau adresa organizarea
existent a teritoriului.
Ordonanta nr. 195 din 2005 stipuleaza obligativitatea respectarii principiilor ecologice n procesul de
dezvoltare social-economica, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos pentru populatie. Amplasarea
drumurilor trebuie sa se faca fara a prejudicia n vreun fel salubritatea, ambientul, spatiile de odihna,
tratament si recreere, starea de sanatate si de confort a populatiei.
n acest scop se pot avea n vedere urmatoarele:
- realizarea, dezvoltarea si ntretinerea spatiilor verzi cu rol att antipoluant - mpotriva noxelor,
zgomotului -, ct si estetic;
- folosirea, n masura posibilitatilor, a unor tipuri de mbracaminte rutiera absorbanta fonic;
- executia de treceri sigure pentru pietoni;
- executia de parcri speciale pentru persoanele cu handicap.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
22
h. Protecia solului i subsolului
Drumul judeaean este amplasat ntr-o zon cu gradul 6 de intensitate seismic in conformitate cu
prevederile SR 11100/1-95 ,,Zonarea seismic a teritorului Romniei .
.
Conform Normativ pentru proiectarea antiseismic a construciilor de locuine, social culturale,
agrozootehnice i industriale P100-92 amplasamentul drumului se ncadreaz ntr-o zona seismic de
calcul D cu Tc=1,0 si Ks = 0,16.
Perioadei de execuie i sunt asociate numeroase puncte de impact asupra solului, directe sau prin
intermediul mediilor de dispersie a poluanilor.
Pulberile rezultate din procesele de excavare, ncarcare, transport i respectiv descrcare a agregatelor
pot fi considerate poluante numai n masura n care sunt asociate cu ali poluani (de ex. SO2 cu particule de
praf ).
n perioada de execuie se poate produce poluarea solului cu reziduri de produse petroliere (motorin,
uleiuri etc.) n zona organizrii de antier. Acest tip de poluare poate fi evitat prin ntreinerea
corespunztoare a utilajelor i o bun organizare de antier.
De asemenea, au loc o serie de modificri n calitatea i structura solului i subsolului ca urmare a
ocuprii unor suprafee cu organizare de antier.
Formele de impact identificate n aceast perioad pot fi:
- decaparea stratului de sol vegetal i realizarea platformei organizrii de antier i
amplasamentului acesteia;
- betonarea unor suprafee din ampriza lucrrii sau din organizarea de antier;
- poluri accidentale cu hidrocarburi sau alte substane precum i cu ape uzate fecaloid
menajere;
- depozitarea necontrolat a deeurilor, a materialelor de construcii, a deeurilor
tehnologice;
- modificri calitative i cantitative ale circuitelor geochimice locale.
Pentru diminuarea impactului asupra solului n perioada de realizare a lucrrilor, se propun
urmtoarele msuri de protecia solului:
- solul fertil decopertat de pe terenurile agricole va fi depozitat astfel nct se poat fi
refolosit ;
- se vor evita materialele cu risc ecologic imediat sau n timp ;
- zonele n care s-au depozitat materiale provenite din excavaii vor fi reamenajate le
terminarea lucrrilor.
Terenurile limitrofe lucrrii i organizrii de antier vor fi protejate i redate mediului natural la
terminarea lucrrilor.
Pe parcursul desfasurarii lucrarilor de executie a drumurilor, antreprenorul va lua masuri pentru
asigurarea stabilitatii solului, corelnd lucrarile de constructie cu lucrarile de ameliorare a terenurilor
afectate. La executia terasamentelor se va evita folosirea materialelor cu risc ecologic imediat sau n timp.
Drumurile, prin lucrarile de exploatare si ntretinere, pot afecta calitatea solului prin modificarea
structurii, dereglarea echilibrelor ecosistemelor, modificarea habitatelor, divizarea teritoriului, ntreruperea
cailor de deplasare a faunei, ocuparea de teren agricol sau cu alta destinatie productiva. Pe durata exploatarii
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
23
si ntretinerii drumurilor se vor respecta masurile de protectie a mediului n conformitate cu legislatia n
vigoare:
- se vor mentine n buna stare de functionare amenajarile antipoluante si de protectie a mediului;
- se vor marca zonele sensibile ecologic, cu indicarea regimului de circulatie si prin informarea publicului
asupra importantei ecologice a obiectivului.
i. Protectia calitati aerului pe perioada de implementare a proiectului

Sursele principale de poluare a aerului specifice lucrrilor de modernizare a drumurilor judeene :
-activitatea utilajelor de construcie ;
-transportul materialelor de construcie (beton, asfalt,etc.);
-utilajele indiferent de tipul lor functioneaza cu motoare Diesel,gazele de eapament evacuateein
atmosfera continand intreaga gama de poluanti specifici arderii interne a motorinei:oxizi de azot (NO)
compusi organic volatili (VOC), metan (CH), oxizi decarbon (CO,CO2) amoniac (NH3), particule cu
metale grele (Cd,Cu,Cr,Ni,Se,ZN),hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).
Gama poluantilor organici si anorganici emisi in atmosfera prin gazele de esapament contin
substante cu diferite grade de toxicitate. Se remarca astfel prezenta pe langa poluantii comuni (NOx, SO2,
CO, particule ) a unor substante cu potential cancerigeni evidentiat prin studii epidemiologice efectuate de
Organizatia Mondiala a Sanatatii: cadmiu , nickel, crom si hidrocarburi aromatice policiclice.
Se remarca, de asemenea, prezenta protoxidului de azot (N2O)- substanta incriminate in epuizarea
stratului de ozon stratospheric- si a metanului, care, impreuna cu CO2 au efecte globala asupra mediului,
fiind gaze cu efect de sera.
Cantitatile de poluanti emise in atmosfera de utilajele de constructie depind, in principal de urmatorii
factori:
- nivelul tehnologic al motorului;
- puterea motorului;
- consumul de carburant pe unitatea de putere;
- capacitatea utilajului;
- vrsta utilajului/motorului;
- dotarea cu dispozitive de reducere a pouarii (catalizatoare).
Este evident ca emisile de poluani scad cu ct performantele motorului sunt mai avansate, tendinta in
lume fiind fabricarea motoarelor cu consumuri cit mai mici pe unitatea de putere si cu un control cit mai
restrictiv al emisilor.
Aceste doua elemente sunt reflectate de dinamica legislatiei in domeniul mediului a UE si a SUA.
Pentru mijloacele de transport incadrate in categoria vehiculelor grele (havy duty vehicles), estimarile
efectuate de literatura de specialitate americana coreleaza emisiile de poluanti cu nivelul tehnologic al
motorului, consumul de carburant pe unitatea de putere sau la 100 km,vrsta vehiculului etc.
Astfel, metodologiile americane estimeaza pentru vehiculele grele (diesel heavy duty vehicles) un
consum mediu de 29,9 l/100 km, n timp ce basculantele de16 t fabricate in Romania au un consum de
carburant de 40-45 l/100 km.
Consumul specific, raportat la 1 tona de material transportat, este de aproximativ 2 ori mai mic
comparativ cu consumul basculantelor romanesti de16 t.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
24
Aria principala de emisie a poluantilor rezultati din activitatea utilajelor si a mijloacelor de transport
se cosidera ampriza lucrrii extins lateral, pe ambele, pri, cu cte o fie de 10-15 m lime. Concentratiile
maxime de poluanti se realizeaza n cadrul acestei arii.
Studii de dispersie completate cu msurtori arat c, n exteriorul acestei arii, concentraiile de
substane poluante n aer se reduce substanial.
Astfel, la 20 m n exteriorul acestei fii, concentraiile se reduc cu 50%, iar la peste 50 m reducerea
este de 75%.
In tabelul de mai jos prezentam o estimare a emisiilor la autovehicule si vehicule grele in
conformitate cu literature de specialitate .
Tabelul cu Estimarea emisiilor la autovehicule (gr/km)
TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE

IN SUSPENSIE
Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18

Fara catalizator 0,60 0,10 0,79 0,29
Autoturisme<2000cmc 0,5 0,105 0,4 0,131
Autoturisme>2000cmc 0,5 0,105 0,7 0,131
Autovehicule<3,5t 1,5 0,7 1,3 0,6
Autoveh. 3,5-5,5t 2,0 1,0 6,0 1,0
Autoveh. 5,5-12,0t 4,0 2,5 10,0 2,0
Autoveh. 12,0-15,0t 4,5 3,0 13,0 2,5
Autoveh.> 15,0t 5,0 3,5 20,0 3,0
Avnd in vedere c unele firme de constructii au in dotare vehicule de ultima generatie fabricate in
strainatate, putem aprecia ca activitatile de santier nu vor avea un impact deosebit asupra caliti aerului din
zonele de lucru i nici n zonele adiacente acestora.
Protectia calitati aerului pe perioada de operare
n perioada de operare sursa principal de poluarea aerului n zona este circulatia
autovehicolelor.Tinand cont de valorile de trafic viitor ,dup 10 ani , se poate aprecia c traficul nu va
contribui n mod semnificativ la poluarea aerului din zon.Trebuie menionat c mbuntirea continu a
performanelor motoarelor autovehicolelor are n vedere reducerea noxelor rezultate din arderea carburanilor
n motoare. De asemenea, respectarea prevederilor legale privind verificarea tehnic periodic a
autovehicolelor, va contribui la reducerea noxelor.
j.Surse de poluani i protecia faunei i florei

n perioada de execuie a lucrrilor se nregistreaz urmtoarele tipuri de impacturi asupra vegetaiei,
faunei terestre i ecosistemelor acvatice:
- nlturarea componentelor biotice de pe amplasament prin lucrrile desfurate
(decopertare, betonare, ) pentru organizarea de antier.
-Efectele polurii asupra vegetaiei
Pe intreaga perioad de execuie a lucrrilor, principalii poluani prezeni n mediu n zona lucrrilor
sunt particulele de praf i n cantitate mai redus poluani chimici precum: NOx, SO2, CO.
n timpul perioadei de construcie vor aprea situaii pe termeni scuri de stres chimic asupra
vegetaiei, generate de nivelurile concentraiilor de NO i de SO ce vor aprea n vecintatea organizrii de
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
25
antier pn la distane de 300 de metri, mai ales n cazul utilizrii de staii de betoane dotate cu tehnologie
clasic, fr filtre de reinere a pulberilor.
-Efectele polurii asupra faunei
Din literatura de specialitate reiese c expunerea pe termeni scurt (ore) la niveluri coborte
de NO conduce la efecte cuantificabile. Totui expunerea pe durate de ordinul sptmnilor la concentraii
mici determin o serie de efecte ca: alterarea metabolismului, alterarea structurii i funcie plmnilor, efecte
extrapulmonare. n cazul lucrrilor propuse, durata de execuie este scurt, iar efectul polurii asupra faunei
nu va conduce la efecte cuantificabile.
-Efectele polurii asupra ecosistemelor acvatice
n cazul lucrrilor preconizate, arealul de lucru i volumele de material ce vor intra n
suspensie sunt mici n raport cu dimensiunile ecosistemului receptor. Din acest motiv, se poate aprecia c
impactul lucrrilor de execuie asupra ecosistemului prului Bistricioara este suficient de redus pentru a
permite refacerea natural a zonelor afectate, la scurt timp dup ncetarea acestor lucrri.
n perioada de operare impactul asupra florei i faunei poate fi considerat mai redus dect cel
nregistrat n prezent deoarece prin refacerea structurii rutiere se asigur fluena traficului i implicit
reducerea polurii atmosferei.
k.Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice

La lucrarile de drumuri se va asigura protectia apelor de suprafata, subterane si a ecosistemelor
acvatice, care are ca obiect mentinerea si ameliorarea calitatii si productivitatii naturale ale acestora, n
scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. Controlul
respectarii reglementarilor de protectie a apelor si a ecosistemelor acvatice este organizat si exercitat de catre
autoritatile din domeniul mediului, apelor, sanatatii si de alte autoritati, potrivit competentelor legale.
Conceperea si elaborarea unui traseu de drum se vor realiza prin alegerea solutiei optime, pentru
evitarea prejudiciilor ireversibile aduse mediului acvatic de orice tip. Sistemul de scurgere a apelor trebuie sa
fie proiectat si ntretinut pentru a proteja drumul si terenurile adiacente, sa fie compatibil cu mediul
inconjurator. n cazul n care drumul strabate zone umede , se vor executa lucrari specifice pentru eliminarea
apelor de pe amplasamentul respectiv, pentru a evita fenomenele de baltire. Se vor avea insa in vedere
efectele pe care le pot provoca aceste lucrari cu propunerea masurilor de protectie adecvate astfel incat sa nu
fie periclitate speciile specifice zonelor umede. Lucrarile de executie a infrastructurii rutiere vor respecta
zonele de protectie sanitara impuse de legislatia n vigoare.
Pentru protectia faunei acvatice se vor prevedea masuri conform legislatiei n vigoare, astfel nct
lucrarile de drumuri sa nu dauneze faunei acvatice si sa protejeze speciile rare ntlnite.
Executia lucrarilor de infrastructura se va face astfel nct contaminarea potentiala a cursurilor de apa
(prul Bistricioara) , pnzei freatice sa fie evitata. Amplasarea lucrarilor de arta podee - se va face astfel
nct sa se evite:
- modificarea dinamicii scurgerii apelor prin reducerea sectiunilor de scurgere a apei ;
- ntreruperea scurgerilor apelor subterane.
Apele de pe suprafata drumului se vor colecta n santurile laterale drumului, prevazute si
dimensionate conform legislatiei n vigoare. Evacuarea apelor se face conform reglementarilor pentru
protectia calitatii cursurilor de apa si solurilor cu prevederea lucrarilor necesare.
Deversarea apelor uzate menajere n santurile laterale drumului este interzisa. Evacuarea apelor uzate
menajere, provenite de la amenajarile colaterale drumului, neracordate la un sistem de canalizare, se face prin
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
26
instalatii de preepurare, care trebuie sa fie proiectate si executate conform normativelor n vigoare. Instalatiile
se executa si se ntretin n buna stare de functionare de catre beneficiarul acestor lucrari.
l.Regimul deseurilor
Principalele produse generate de activitatea de modernizare si ntretinere a drumurilor, ce pot fi
clasate ca deseuri, sunt materialele rezultate din decapari si din demolari. n activitatea de constructie si
ntretinere a infrastructurilor rutiere se va tine seama de reglementarile n vigoare n colectarea, transportul,
depozitarea si reciclarea deseurilor.
Obligatiile ce rezulta din prevederile Ordonantei nr. 195 din 2005 sunt urmatoarele:
- Gestionarea deseurilor trebuie sa se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a
mediului,
- Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii, prin procese sau activitati autorizate de
autoritatile publice competente.
n cazul accidentelor n care sunt implicate autovehicule, ridicarea caroseriilor, curatarea locului
accidentului de resturi de metal si sticla, decopertarea solului mbibat cu produse petroliere si alte substante
periculoase, refacerea vegetatiei, precum si repararea mbracamintei rutiere si lucrarile de consolidare a
drumurilor avariate intra n sarcina celor vinovati de producerea incidentului, conform normelor n vigoare
privind stabilirea si sanctionarea contravenientilor la normele privind exploatarea si mentinerea n buna stare
a drumurilor publice.
Anexa III.1. prezint Plan de ameliorare a mediului iar Anexa III.2 prezint Plan de monitorizare a
mediului.
3.Consumuri de utiliti
Nu sunt necesare utiliti .
Durata de realizare i etapele principale :
Durata de realizare : : 12 luni n 2 ani

Lucrarea se va executa n urmtoarele etape :
Lucrari de drum
Etapa 1. Asigurarea scurgerii apelor
Terasamente
anuri neprotejate -din pmint
Etapa 2. Lucrri de art
Podete tubulare i din cadre P2
Etapa 3. Lucrri la stratul de fundaie si stratul de baz
Scarificare , complectare cu balast ,reprofilare,compactare pietruire existent
Stratul de baz din piatr spart n amestec optimal
Strat de baz din macadam ordinar 10 cm
Etapa 4. Lucrri la straturile asfaltice
Strat de legtur din BaD20 -6 cm grosime
Strat de uzur din Ba16 - 4 cm grosime
Complectari acostamente cu piatr spart
Etapa 5. Finalizarea lucrrilor de Asigurare a scurgerii apelor
anuri,rigole protejate cu beton- dalate-
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
27
Grafic de realizare a investiiei :

Nr. Anul I Anul II
Lucrarea
Crt. I II III IV I II III IV
1. Terasamente
anuri neprotejate -
2.
din pmint
Podete tubulare i
4
din cadre P2
Scarificare ,
complectare cu balast
5.
,reprofilare,compactare
pietruire existent
Stratul de baz din
6. piatr spart n amestec
optimal
Strat de baz din
7.
macadam ordinar 10 cm
Strat de legtur din
8.
BaD20 -6 cm grosime
Strat de uzur din
9.
Ba16 - 4 cm grosime
Complectari
10. acostamente cu piatr
spart
anuri,rigole
11.
protejate cu beton- dalate-
Marcaje rutiere si
12. montare de table
indicatoare
CAP. IV. ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA

INVESTIIEI ,DOTRI CU UTILAJE , INSTALAII AFERENTE,UTILITI
1. Total personal, din care :

- personal de execuie aproximativ : 40 persoane ,aparinnd firmelor care efectueaz lucrrile la
drum ,din care aproximativ 15 persoane calificate angajate din zona localitii Bilbor .
Manopera necesar executrii lucrrilor va fi asigurata cu personal calificat pentru lucrri de
construcii drumuri (sptor , pavator, betonist ,dulgher , asfaltator , muncitor deservire construcii -
montaj,etc .) .
2. Locuri de munca nou create : Nu se creaz noi locuri de munc.

DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
28
3. Principalele utilaje de dotare a construciilor
Mainile i utilajele folosite la lucrri vor fi asigurate de antreprenorul adjudecat s execute lucrarea.
4. Utiliti
Nu sunt necesare utiliti pentru execuia lucrrilor la drum .
La execuia lucrrilor, energia electric necesar va fi asigurat n organizarea de antier prin racordare
din reeaua existent sau prin intermediul unui grup electrogen.
5. Instalaii aferente construciilor

Exploatarea drumului nu necesit instalaii de for. Instalaiile de iluminat exist deja amplasate n
zona drumului .
CAP. V.1. Capaciti
Lungime drum :2,70 km

Suprafata lucrari: 40 979 mp
Lime parte carosabil: 5,50-6,00m
Suprafata parte carosabila:16065 mp
Lungime santuri: 3498 ml
Podete transversale : tubulare cu OD800 mm: 6 buci, podete din cadre P2 :2 buci
Podete la intersectii cu drumuri laterale: 4 bucati
Table indicatoare montate pe 1 stalp: 49 bucati
Table indicatoare montate pe 2 stalpi: 21 bucati
Marcaje rutiere longitudinale:6,75 km echivalenti
Marcaje rutiere transversal,diverse:50 mp
CAP. VI . MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII i PCI
7.1.Executantul rspunde de msurile de securitate i sntate n munc i sigurana circulaiei pentru

ntreaga activitate organizatoric desfurat pentru execuia lucrrilor din prezentul caiet de sarcini .
7.2.Se vor respecta urmtoarele instruciuni de securitate i sntate n munc :
-Legea securitii i sntii n munc ,nr. 319/2006 ;
-H.G. nr. 1425/2006-Norme metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc ,nr.
319/2006 ;
-H.G. 971/2006,privind cerine minime pentru semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc;
-H.G. 1051/2006 , privind cerine minime de securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care
reprezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorso-lombare;
-H.G. 1091/2006, privind cerine minime la locul de munc;
-Ordonana de urgent 195/2002 modificat prin Legea 49/2006;
-Regulamente de ordine interioar;
-H.G. nr. 300/2006 privind cerintele minime de securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile;
-H.G. nr. 1146/2006 privind cerintele minime de securitate i sntate pentru utilizarea n munc de ctre
lucrtori a echipamentelor de munc;
-H.G. nr. 355/2007 privind supravegherea sntii lucrtorilor; -NSPM 79 Norme de protecie a muncii pentru
exploatarea i ntreinerea drumurilor i podurilor precum i alte norme specifice de protecie a muncii conexe ;
-SR ISO 4304:1994 Instalaii de ridicat, altele dect macarale mobile i macarale plutitoare;
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
29
-SR ISO 1819:1994 Mijloace de transport continuu.Reguli de securitate.Reguli generale;
-STAS 297/1-88 Culori i indicatoare de securitate.Condiii tehnice generale;
-STAS 12604-87 Protecia mpotriva electrocutrii.Prescripii generale;
-SR EN 292-2:1997 Securitatea mainilor.Concepte de baz,principii generale de proiectare.Partea 2 : Pricipii i
condiii tehnice;
-STAS 10241-80 Maini pentru construcia i ntreinerea drumurilor.Repartizatoare-finisoare de mixturi
bituminoase i beton de ciment.Parametrii principali;
-STAS 1848/2-86 Sigurana circulaiei.Indicatoare rutiere.Prescripii tehnice;
-STAS 1848/3-86 Sigurana circulaiei.Indicatoare rutiere.Scriere,mod de alctuire;
-STAS 1848/7-85 Sigurana circulaiei.Marcaje rutiere;
-STAS 1948/1-91 Lucrri de drumuri.Stlpi de ghidare i parapete.Prescripii generale de proiectare i amplasare
pe drumuri;
-SR ISO 2860:1997 Maini de terasament. Dimensiuni minime pentru deschideri de acces;
-STAS 10609-86 Maini de terasamente.Mijloace de acces;
-STAS 11164-90 Maini de terasamente.Dispozitive de protecie.Prescripii ;
-STAS 11165-90 Maini de terasamente.Echipamente de frnare.Condiii tehnice generale de calitate;
-STAS 6929/17-85 Vehicule rutiere.Asigurarea proteciei ocupanilor din cabinele vehiculelor utilitare.Metode
de ncercare;
-STAS 12894-90 Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de munc;
-Normativ-cadru de acordare i utilizare a echipamentului individual de protecie, aprobat de Ministerul Muncii
i Proteciei Sociale prin Ordinul nr.225/21 iulie 1995 ;
-Norme de prim ajutor in caz de accident conf. Ordin M.T.Tc. nr. 17/1985.
7.3. Pentru siguranta circulatiei se vor respecta Norme metodologice privind conditiile de inchidere si
de instituire a restrictiilor de circulatie in vederea executarii de lucrari in zona drumului public si/sau pentru
protejarea drumului M.I./M.T. 1112/411/2000 .
7.4.Constructorul va efectua instructajul general i cel specific locului de munc pentru toi muncitorii.
Se va pune la dispoziia muncitorilor echipamentul de protecie specific fiecrei lucrri conform normelor n
vigoare.
Se vor monta placarde i afie cu indicaii precise i clase privind protecia muncii.
AVIZE I ACORDURI
Avizele i acordurile de amplasament stabilite prin Certificatul de urbanism :
-acord de mediu ;
-aviz de amplasament pentru retele de cabluri electrice ;
-avizul sanitar de la Direcia de Sntate Public Harghita ;
-aviz Direcie Sanitar veterinar Harghita ;
-avizul administratorului drumului Consiliul Judeean Harghita ;
-avizul prealabil Arhitect ef ;
-avizul Comisiei Judeene de Urbanism i Amenajarea Teritoriului ;
-aviz Apele Romne ;
Autorizaie de construire .
ntocmit
Master ing. Rosca Mircea
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
30
Memoriu tehnic de specialitate

Podee tubulare
Podeele tubulare se monteaz conform tabelului de mai jos :
Pozitie
Nr. Crt. Situatia proiectata Lungime proiectata (m) Observatie
km
1 0+259.765 Podet tubular D400 14 Drum lateral

3 0+754.000 Pod existent - Corp drum
4 1+014.000 Podet tubular D800 7 Corp drum
Podet tubular D800 56 Corp drum
TOTAL
Podet tubular D400 48 Drum lateral
n plan podeele se pot amplasa perpendicular sau inclinat fata de axa strzii.
n profilul longitudinal al drumului structura rutiera a podetelor respecta declivitatile longitudinale
ale drumurilor .
In profil transversal (perpendicular pe axa drumului sau inclinat fata de axa) fundul podetului va avea
o panta de minim 2 %.
Se va executa din teava corugat cu clasa de rigiditate SN8 ,cu lungimea de 6,00m , cu diametrul
exterior DN/OD 1000 mm (diametrul interior fiind de 840mm) .In cazul folosirii de tuburi din beton ,
diametrul interior va fi de 800 mm si tuburilor li se aplica hidroizolatie exterioara .
Tuburile ,la podeele transversale se monteaza pe fundatie din beton C16/20 ,la podeele pentru
drumuri laterale pot fi din C25/30 .
Se vor monta timpane la podete din beton C25/30 astfel:
-elevatiile vor avea latimea de 30-45 cm , inaltimea fata de structura rutiera de 25-40 cm ,lungimea de
2,80m la cele transversale i 1,10m la cele pentru drumurile laterale ;
-fundatiile timpanelor ,la podeele transversale vor avea adancimea de 1,30 m sub nivelul de scurgere
a apelor prin tub , latimea de 50 cm si lungimea de 2,90m ; la podeele sub drumurile laterale vor avea
adancimea de 0,80-1,30 m sub nivelul de scurgere a apelor prin tub , latimea de 60 cm si lungimea de 1,10m.
DRUMURI & +
MIERCUREA-CIUC
0+000 pana la 2+700 Nr. 3/2016
31
Gabaritul de latime pe podete (masurat intre fetele interioare ale coronamentelor timpanelor ) va fi
egal cu cel putin latimea partii carosabile plus cate o latime de acostament de o parte si de alta a acesteia ,in
curbe luandu-se in considerare si supralargirile .
De o parte si de alta a tubului se va executa dren .
Suprastructura rutiera va fi identita cu cea de pe restul drumului pe sectorul pe care se afla amplasat
podetul .
Planele nr.PTT- 02 , 03 prezint detaliile de execuie a podeelor.
Intocmit
ing. Rosca Mircea
-1-
ANEXA I
STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A

CONSTRUCTIEI
Conform H.G. 766/97 si Regulamentul privind stabilirea

caregoriei de importanta a constructiilor
Proprietar : Comuna Bilbor ,judetul Harghita

Adresa constructiei : DJ174B ,comuna Bilbor ,judeul Harghita
Denumirea constructiei :
Scurta prezentare a constructiei :

DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 face parte dintr-o retea secundar de
circulaie , intrnd n categoria functional a drumurilor judeene, de clasa tehnica V , cu o
intensitate a traficului Foarte Redus , sub 1000 vehicule etalon autoturisme/24 ore conform
O.M.T. nr.46/1998.Categoria de drum este de Drum judeean,conform cu Norma tehnic
din 27.01.1998 privind proiectarea,construirea i modernizarea drumurilor aprobat prin
O.M.T. nr. 45/1998 .n conformitate cu Legea nr.82/1998 pentru aprobarea O.G. 43/1997
eceste drumuri sunt publice din punct de vedere funcional asigurnd circulaia auto i
pietonal a locuitorilor n interiorul localitii Bilbor , judeul Harghita ct i legatura la
drumul naional DN15 Trgu Mure-Borsec-Poiana Teiului-Piatra Neam.
Sistemul rutier este diferit pe dou sectoare de drum omogene astfel :
Sector 1 km 0+000 1+350
-10 cm macadam ordinar n strat de baz ;
Pmntul din patul drumului este tip P5.
Sector 2 km 1+350 2+700
- 45 cm completri cu balast ;
- 10 cm macadam ordinar n strat de baz ;
Pmntul din patul drumului este tip P2
-2-
Categoria de importanta a constructiei :

Importanta normala (C)
Determinarea punctajului acordat :
Factorul determinant Criterii asociate n(i)
Nr. Denumire k(n) P(n) P(i) P(ii) P(iii)
1. Importanta vitala 1 2 2 1 1
2. Importanta socio- 1 3 4 2 2
economica si
culturala
3. Implicare 1 1 0 0 2
ecologica
4. Durata de utilizare 1 3 1 4 2
5. Adaptare la 1 3 2 4 2
conditiile de teren
6. Volum de munca si 1 3 6 2 1
materiale necesare
TOTAL P 15
Evaluarea punctajului fiecrui factor determinant s-a fcut pe

baza formulei :
P(n) K(n) = (n) x p(i) / n(i)
unde:
P(n) = punctajul factorului determinant n (n = 1.6)
K(n) = coeficient de unicitate
p(i) =punctajul corespunztor criteriilor (i) asociate factorului
determinant (n)
n(i) =numrul criteriilor (i) asociate factorului determinant (n), luate
n considerare, n(i) = 3
Evaluarea punctajului fiecrui factor determinant s-a fcut pe
baza formulei :
P(n) K(n) = (n) x p(i) / n(i)
unde:
P(n) = punctajul factorului determinant n (n = 1.6)
K(n) = coeficient de unicitate
p(i) =punctajul corespunztor criteriilor (i) asociate factorului
determinant (n)
-3-
n(i) =numrul criteriilor (i) asociate factorului determinant (n), luate

n considerare, n(i) = 3
Conform Tabel nr.3 din Regulament pentru P=15 =>6<P<17

deci constructia se incadreaza in :Categoria de importanta a
constructiei : Importanta normala (C).
Beneficiar Proiectant
Comuna Bilbor ing. Rosca Mircea
Anexa II
PROGRAM DE URMRIRE I CONTROL AL LUCRRILOR PE PARCURSUL
EXECUIEI
la obiectul: ntocmire PT , DE , CS , DTAC , AC pentru :
Beneficiar (B) : Comuna Bilbor ,judetul Harghita
Proiectant (P) : S.C.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTAN S.R.L. M Ciuc
Executant (E) :__________________________________
n conformitate cu Legea nr. 10/1995, Hotrrile Guvernului nr. 261/8-06-1994,272/14-06-1994 i

273/1994, ordinul MLPAT nr.31/N din 2 oct.1995 stabilesc de comun acord prezentul program :
Nr. Lucrri ce se controleaz,verific sau se recepioneaz Documentul scris Cine

Crt. calitativ i pentru care trebuie ntocmite documente scrise care se ntocmete particip
1 2 3
1. Predare-primire amplasament i borne de repere P.V. B+E+P
2. Verificarea stratului suport P.V.L.A. B+E
3. Decaparea stratelor existente , demolare pode existent P.V.L.A. B+E
4. Cota de fundare i natura terenului de fundare P.V.L.A. / F.D. I+B+E+P
(geolog)
5. Montare prefabricate P.V.R. B+E
6. Verificarea stratului de balast P.V.L.A. B+E
7. Verificarea straturilor de piatra spart P.V.L.A. B+E
8. Verificarea stratului de macadam P.V.L.A. / F.D. I+B+E+P
Buletine de analiz
capacitate portanta
9. Verificare strat de binder P.V.L.A. B+E
10. Verificare strat de beton asfaltic P.V.R. B+E

11. Recepia la terminarea lucrrilor P.V.R. I+B+P+C
12. Recepia lucrrilor dup expirarea garaniei P.V.R. I+B+P+C
NOTA:
1. Semnificaia prescurtrilor de la coloana 2 .
P.V.L.A.=proces verbal de lucrari ascunse

P.V.R. =proces verbal de receptie calitativa
P.V. = proces verbal
F.D. = faza determinanta
2. Inspectoratul Judeean n Construcii HARGHITA poate stabili i alte faze la care dorete s participe .
3. Executantul va anuna din timp i n scris factorii care urmeaz a participa la verificri (cu cel puin 10
zile nainte de a ajunge la executarea fiecrei faze determinante).
4. La recepia lucrrilor un exemplar din prezentul program ,completat va fi anexat crii construciei.
Beneficiar Proiectant Executant

ANEXA III.1.
PLAN DE AMELIORARE A MEDIULUI
Responsabil
Problema
Faza / operaie Cost aprobare i
- Msura
inspecie
CONSTRUCIE
Lucrri de terasamente Beneficiar
Excavare, ncrcare, transport, i. Lubrifiani si/sau carburani, scurgeri; Contract Dirigintele de

nivelare, compactare, etc. - Toate utilajele necorespunztoare se vor scoate din antier; santier
ii. Gaze de eapament evacuate in atmosfera cu concentraie mare in substane cancerigene;
- Toate utilajele si mijloacele de transport cu grad de poluare mare vor fi nlocuite.
Lucrri din beton, inclusiv beton din asfalt,agregate naturale,alte materiale pentru drumuri Beneficiar
Pregtirea i turnarea in antier i. Beton in zone din afara zonei de construcie Contract Dirigintele de
Utilizarea preparrii mecanice a betoanelor n antier santier
Localizarea facilitailor de preparare a betonului va fi aprobata de diriginte
Transport beton, mixturi sau i. Poluarea drumurilor publice datorita scurgerilor de beton,mixturi ,sau emulsii Contract Dirigintele de
emulsii bituminoase asfaltice de bituminoase,agregate naturale pe timpul transportului santier
la locaii din afara antierului; - Se vor folosi numai camioane,autobasculante , autocisterne (dup caz) specializate;
Materiale folosite la execuie i. Poluarea zonei cu diverse materiale folosite in execuie (resturi de Geocompozit,emulsii bituminoase Dirigintele de
sau agregate in exces,ambalaje a diverselor materiale); santier
- Materialele in exces vor fi transportate in depozite;
- Toate ambalajele vor fi transportate la depozitul de gunoi aprobat.
Lucrri generale Beneficiar
Lucru adiacent peste, n sau pe i. Poluarea apelor de suprafaa Contract Dirigintele de

lng ape - Lucrul cu utilaje nepoluante cnd se lucreaz in vecintatea apelor; santier
- Construcie de canale temporare pentru izolarea zonei de intervenie;
- Construcii temporare pentru decantarea apei din zona de lucru nainte de evacuare n emisar
Lucru lng vegetaie existenta i. Vtmarea vegetaiei existente Contract Dirigintele de
- Dirigintele va aproba limitele de ocupare a terenurilor din antier; santier
- Contractorul va reface pe costuri proprii orice deteriorare a vegetaiei existente
Operaii in birourile i atelierele i. Poluare zone adiacente birourilor, parcrilor si atelierelor antreprenorului si dirigintelui Contract Dirigintele de
din antier - Construcia acestora aprobata de diriginte avnd toate servituile pentru gestionarea deeurilor; santier
Gunoiul menajer si industrial va fi disponibilizat zilnic la depozitul de gunoi aprobat
-1-
ANEXA III.1.
PLAN DE AMELIORARE A MEDIULUI
Responsabil
Problema
Faza / operaie Cost aprobare i
- Msura
inspecie
Materiale periculoase Beneficiar
Depozitarea si distribuia i. Carburani/lubrifiani Contract Dirigintele de

carburanilor si lubrifianilor - Construirea si operarea de depozite de combustibil/lubrifiani aprobata de diriginte; santier
- Utilizarea pentru alimentarea utilajelor a unor pompe instalate pe cisterna;
ii. Incendiu in depozitul de carburani
- Construirea facilitailor pe locaiile aprobate de diriginte;
- Echipamente de intervenie aa cum reglementeaz planul de prevenire si stingere a incendiilor.
ntocmit
Ing. Roca Mircea
-2-
ANEXA III.2.
PLAN DE MONITORIZARE DE MEDIU

Unde se monitorizeaz Cum se monitorizeaz Responsabil de

Problema Frecventa monitorizrii
parametrul parametru msura
A. N FAZA DE CONSTRUCTIE
i. Praful si pulberile generate de : Dirigintele
Trafic, utilaje si camioane Pe antier si in zone locuite Vizual Zilnic
Procesele de excavare, ncrcare, transport i
respectiv descrcare a agregatelor
ii. Fum generat de : Pe antier si in zone locuite Vizual; Lunar si cnd se aduc utilaje noi Dirigintele
Utilaje si camioane Echipament specializat
iii. Noroi generat de trafic pe antier si drumuri Pe antier si in zone locuite Vizual Zilnic Dirigintele
publice
iv. lubrifiani poluare de carburani lubrifiani Unde se stocheaz Vizual Zilnic Dirigintele
Carburani si Lubrifiani (scurgeri din rezervor, carburani si lubrifiani
din motor, alte operaiuni implicnd carburani Unde se alimenteaz
si Lubrifiani) utilaje
Beton Unde se repara utilaje
Unde se utilizeaz
lubrifiani si carburani
Unde se prepara transporta
sau utilizeaz si folosete
beton;
v. Apa poluare Unde se lucreaz cursuri de Analize de laborator pentru Lunar in timpul construciilor Lunar Dirigintele
Carburani si Lubrifiani apa; - Cupru, Plumb pana parametrii ating cei acceptai de
Puncte de monitorizare la - Suspensii HG 188/2002
intrare i de ieire a apei
vi. Zgomotul produs de autovehicule Echipament specializat Lunar si cnd se aduc utilaje noi Dirigintele
Pe antier si in zone locuite (se admite maxim 30dB in
zona unitarilor publice)
vii. Substane cu potenial cancerigen (Cr, Ni, HAP) In zone locuite Echipament specializat Lunar in timpul construciilor Dirigintele
viii. Gaze de eapament evacuate in atmosfera (NO Echipament specializat Lunar si cnd se aduc utilaje noi Dirigintele
, VOC, CH, CO, CO2, NH3, Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Pe antier si in zone locuite
ZN, HAP , SO2).
B. DUPA TERMINAREA LUCRRILOR
i. Aerul si apa Echipament specializat Dup terminarea lucrarilor DIRIGINTE
- parametrii cerui de lege In zona locuita
1
ANEXA III.2.
PLAN DE MONITORIZARE DE MEDIU

Unde se monitorizeaz Cum se monitorizeaz Responsabil de
Problema Frecventa monitorizrii
parametrul parametru msura
ii. zgomotul In zona locuita Echipament specializat Dup terminarea lucrarilor DIRIGINTE
- determinarea nivelului de zgomot conform
normelor
ntocmit
Ing. Roca Mircea
2
SC.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA SRL.
530193 Miercurea Ciuc, str. Rev din Dec. ,nr.7 , sc.B ,apt.2 Telefon:0752-079.954 ,www.drumar.ro
Nr.Reg.Com.:J19/369/2000 C.U.I.:13615610 e-mail: proiectare.drumuri_consultanta@yahoo.com
Cap.D la Cartea construciei

DOCUMENTAIE PRIVIND URMRIREA COMPORTRII N
EXPLOATARE I INTERVENII N TIMP
1.Prevederi ale proiectantului
1.1. Prevederi privind urmrirea comportrii construciei

Prezenta documentatie are ca obiect stabilirea conditiilor si modului de desfasurare a
urmaririi in exploatare a constructiei respectiv pentru Modernizare sector de drum judetean
DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 comuna Bilbor , judetul Harghita in scopul
depistarii din timp a degradarilor care pot conduce la scaderea performantelor privind siguranta si
functionalitatea constructiei.
Documentaia este ntocmit conform Normativ privind comportarea n timp a construciilor
indicativ P130/1999
Aceasta activitate se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind
calitatea in constructii,ale regulamentului privind urmarirea in exploatare,interventii in timp si
postutilizare a constructiilor.
Persoanele desemnate de catre proprietarul constructiei sa efectueze urmarirea curenta sau
urmarirea speciala se numesc responsabili cu urmarirea comportarii constructiei .
Urmarirea comportarii constructiei se face pe baza unui program stabilit de proiectant.
Evenimentele se consemneaza in Jurnalul Evenimentelor.
Proprietarul constructiei organizeaza activitatea de urmarire a constructiei si institute un
sistem de urmarire care va trebui sa prevada in mod explicit procedurile cere se utilizeaza de catre
responsabil si relatiile cu proiectantul in cazul aparitiei unor situatii neprevazute.
Urmarirea comportarii in timp este de doua categorii : o urmrire curent i o urmrire
special .Urmrirea curent i special a comportrii construciei nu se exclude reciproc; nceperea
urmririi speciale nu ntrerupe efectuarea urmririi curente, cele dou categorii avnd perioade de
observaie i obiective diferite.
Intervalele stabilite iniial se pot modifica pe parcursul exploatrii acesteia,cu avizul
proiectantului.Factorii care influienteaz intervalele de urmrire n exploatare a construciilor sunt :
-categoria de inportan a construciei : Categoria de importan a construciei este
Importanta normal ;
-varsta construciei :se consider de la data intrrii n patrimoniu : DJ174/B de la km 0+000
pana la 2+700 este preluat n administrarea Consiliului Local al Comunei Bilbor de la Consiliul
Judeean Harghita prin Contractul de administrare nr. 4044/01.09.2015 (numarul de nregistrare la
Consilul Local al comunei Bilbor ) respectiv nr. 19738/01.09.2015 (numrul de nregistrare la
Consiliul Judeean Harghita) . ;
-starea constructiei : DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700 cu modernizare n perioada
2017-2018 i terminare lucrare n anul 2018 ;
-existenta si natura factorilor de mediu ce pot fi agenti agresivi asupra constructiei :
fenomenele de inghet-dezghet (Temperatura medie multianual a aerului este n jur de +5 0C,
1
minima absolut fiind -350C, iar maxima absolut ajungnd la +350C. n perioada de iarn sunt
frecvente inversiunile termice.), etc..;
-alti factori agravanti : precipitaiile medii multianuale nsumeaz 1000-1200 mm/an, iar presiunea
atmosferic de 922 mbar. Zpezile sunt abundente i persist uneori pn n luna mai. Verile sunt
scurte i ploioase , exist transporturi agabaritice accidentale pentru transportul lemnelor din
exploataiile forestiere , etc.
Participantii implicate in activitatea de urmariere in exploatare a constructiilor sunt :
-investitorul;
-proprietarul;
-proiectantul;
-executantul;
-utilizatorul si administratorul;
-responsabilul cu urmarirea in exploatare;
-Inspectoratul de Stat in Constructii.
Clasa tehnic este IV .
1.2. Instruciunile de exploatare i ntreinere

DJ174B pe perioada exploatrii ,dup modernizare in mod normal nu este supus urmririi
speciale.
1.2.1.Urmrirea curent are ca obiectiv observarea si inregistrarea unor fenomene sau
situatii care pot sa duca la scaderea capacitatii construtiei privitoare la siguranta in exploatare si la
functiunile pentru care a fost proiectata-in scopul luarii masurilor de interventie si durabilitate a ei.
Urmarirea curenta are caracter permanent si se face pe toata durata existentei constructiei ,
cel putin o data pe an si in mod obligatoriu dupa producerea unor evenimente
deosebite.Responsabilul cu urmarirea in exploatare va intocmi rapoarte ce vor fi mentionate in
Jurnalul evenimentelor si cuprinse in dosarul urmaririi curente.
In cazul in care apar deteriorari care pot afecta rezistenta,stabilitatea si durabilitatea
constructiei responsabilul cu urmarirea in exploatare a constructiei va solicita proprietarului sa
comande o expertiza tehnica a constructiei.
1.2.2.Durata normala de functionare a drumurilor publice
1). Durata normala de functionare a unui drum este durata de utilizare ,in conditii normale de
exploatare , exprimata in ani, de la darea in circulatie a drumului ca nou, si pana la introducerea sa in
prima reparatie capitala sau intre doua reparatii capitale.
2 ). Durata normala de functionare scursa de la darea in circulatie a drumului ca nou, si pana
la prima reparatie capitala (sau reabilitare) este durata initiala de functionare.
3 ). Durata normala de functionare (initiala sau intre doua reparatii capitale sau reabilitari ) se
stabileste in raport cu intensitatea medie anuala a traficului de perspectiva exprimata in vehicule
fizice, si de tipul sistemului rutier realizat.
4 ). Durata initiala de functionare sau intre doua reparatii capitale, se stabileste considerandu-
se ca la proiectare se prevad toate elementele si constructiile aferente care asigura stabilitatea si
capacitatea de circulatie a drumului.
5 ). La alegerea sistemelor rutiere si dimensionarea acestora, elemente care determina in mod
direct durata normala de functionare a drumurilor, se va tine seama de normele si reglementarile
tehnice de proiectare specifice.
2
6 ). Duratele normale de funtionare a diverselor sisteme rutiere stabilite in raport cu

elementele mentionate mai sus,pot fi reduse, dupa caz, daca dupa darea in circulatie ( ca nou sau
dupa efecvtuarea unor reparatii capitale) au intervenit cresteri ale traficului sau modificari in
structura acestora altele decat cele avute in vedere la dimensionarea sistemelor rutiere respective.In
acest caz se vor efectua lucrari de reparatii capitale la drumurile respective inainte de expirarea
duratei normale de functionare.
7 ). Se considera ca durata normala de functionare este expirata si in situatiile in care
drumurile publice au capacitatea de trafic depasita necesitand largiri,benzi suplimentare de circulatie
sau modernizari chiar daca din punct de vedere al sistemelor rutiere executate,durata de functionare a
acestora a expirat.
8.1. ). Durata initiala de functionare sau intre doua reparatii capitale va putea fi
prelungita in cazul in care starea tehnica a sistemelor rutiere existente si capacitatea portanta a
drumului se mentin in limite admisibile prevazute de reglementarile tehnice in vigoare la data
expirarii duratei normale de functionare;
8.2. ). Timpul de prelungire sau de scurtare a duratei normale de functionare se
determina prin observatii si masuratori directe ale traficului si capacitatii portante ale
sistemelor rutiere si a determinarii capacitatii de circulatie in raport cu evolutia traficului
rutier.
9 ). Pentru mentinerea starii de viabilitate a drumului, in intervalul duratei normale de
functionare (initiala sau intre doua reparatii capitale,reabilitari ) , se executa lucrari de intretinere si
reparatii curente.
10 ). In tabelul de mai jos este prezentata durata normala de functionare a drumurilor
publice in ani ( initiala sau intre doua reparatii capitale,reabilitari ) ,in functie de tipul de
imbracaminte rutiera si intensitatea medie zilnica anuala a traficului exprimata in vehicule fizice :
Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in
vehicule fizice
Nr. Denumirea lucrarii,

Crt. ( unitatea de masura ) Sub 750
Durata normala de functionare in ani

( initiala sau intre doua reparatii capitale )
0 1 2
Imbracaminti bituminoase realizate din
1.
betoane asfaltice pe binder de criblur 16
11 ). In tabelul urmator este prezentata durata normala de functionare a podetelor rutiere, pentru
infrastructura si suprastructura in functie de tipul podetului :
Nr. Tipul podului sau podetului Durata normala de functionare in ani

Crt. ( initiala sau intre doua reparatii capitale,reabilitari )
Infrastructura Suprastructura
0 1 2 3
1. Podete :
- cu suprastructura din beton sau beton 30-50 30-50
armat
3
1.2.3.Clasificarea lucrrilor i serviciilor aferente ntreinerii i reparrii drumurilor

este conform Normativ AND346-2000
n scopul satisfacerii cerinelor desfurrii traficului rutiere n condiii de sigurana i confort
precum i pentru conservarea patrimoniului rutier, administratorii drumurilor publice executa lucrri
i servicii de ntreinere i reparaii a drumurilor .
Activitile de ntreinere i reparare a drumurilor, i anexelor aferente acestora se clasifica n
:
a) lucrri i servicii planificate;
b) lucrri accidentale.
Lucrrile i serviciile planificate ,conform AND 346-2000 pot fi :
a) servicii pregtitoare aferente ntreinerii i reparrii drumurilor i anexelor acestora (anexa 1,
cap. A);
b) lucrri i servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor i anexelor acestora (anexa 1, cap. B);
c) lucrri i servicii privind ntreinerea periodica a drumurilor i anexelor acestora (anexa1,capC);
d) lucrri aferente reparaiilor curente la drumurile publice (anexa 1, cap. D);
e) lucrri aferente reparaiilor capitale la drumurile publice (anexa 1, cap. E).
ntreinerea i repararea drumurilor i anexelor acestora cuprinde deci pe lng lucrrile
propriu-zise i o serie de servicii pregtitoare, ncepnd de la gestionarea reelei de drumuri,
ntocmirea documentaiilor tehnico-economice i asigurarea calitii, pn la monitorizarea
controlului mijloacelor de transport care circula pe drumurile publice.
Serviciile propriu-zise reprezint activiti (altele dect lucrrile) ce se desfoar att n
perioada de var ct i n perioada de iarn n vederea asigurrii circulaiei rutiere pe drumurile
publice n condiii de siguran. n cap. B i C al anexei 2 sunt detaliate aceste lucrri i servicii.
Lucrrile de ntreinere pot fi:
a) lucrri de ntreinere curent, care se execut permanent pentru meninerea cureniei, esteticii,
asigurarea scurgerii apelor sau pentru eliminarea unor degradri punctuale de mic amploare la
drumuri, lucrri de art, de siguran rutier i cldirilor anexe aferente drumurilor;
b) lucrri de ntreinere periodic sunt acele lucrri care se execut periodic i planificat n scopul
compensrii pariale sau totale a uzurii produse structurii rutiere, lucrrilor de art, de siguran
rutier i cldirilor anexe aferente drumurilor.
Ca strategie de execuie a lucrrilor de ntreinere, acestea pot fi:
a) strategie de tip curativ, care se aplic de regul n condiiile unui buget restrictiv, cnd se execut
lucrri punctuale, funcie de degradrile ce apar, asigurndu-se niveluri de serviciu sczute cu o
suprafa de rulare foarte eterogen, necesitnd personal numeros avnd n vedere volumul mare de
lucrri de tip intervenie care au o productivitate i eficien foarte sczut;
b) strategie de tip preventiv care are ca obiective principale conservarea i adaptarea sistemului rutier
sau a elementului lucrrii de art, sau de sigurana rutier pentru nivelul de agresivitate la care este
supus.
4
Lucrrile de reparaii a drumurilor publice constau n totalitatea lucrrilor fizice de

intervenie care au ca scop compensarea parial sau total a uzurii fizice i morale produs ca
urmare a exploatrii normale sau a aciunii agenilor de mediu, mbuntirea caracteristicilor tehnice
la nivelul impus de traficul maxim pentru numrul de benzi de circulaie existente, refacerea sau
nlocuirea de elemente sau pri de construcii ieite din uz care afecteaz rezistena, stabilitatea,
sigurana n exploatare i protecia mediului.
n funcie de modalitatea de intervenie lucrrile de reparaii pot fi :
a) reparaii curente;
b) reparaii capitale.
Lucrrile de reparaii curente sunt cele care se executa periodic n scopul compensrii
pariale sau totale a capacitii portante i uzurii produse drumurilor i anexelor acestora, pentru a li
se reda condiiile normale de exploatare i de sigurana a circulaiei rutiere. n cap. D al anexei 2
sunt detaliate aceste lucrri.
Lucrrile de reparaii capitale sunt cele care se executa periodic n scopul compensrii
totale a uzurii fizice i morale sau a ridicrii caracteristicilor tehnice ale drumurilor, i anexelor
acestora la nivelul impus de creterea traficului rutier i n raport cu cerinele categoriei din care face
parte drumul innd seama att de condiiile prezente ct i cele de perspectiv. n cap. E al anexei 2
sunt detaliate aceste lucrri.
1.2.4. Periodicitatea lucrrilor i serviciilor de ntreinere

A. Prezentele norme stabilesc periodicitatea efectuarii principalelor lucrari si servicii de
intretinere la drumurile publice
B. Periodicitatea efectuarii lucrarilor si serviciilor de intretinere la drumurile publice, se
defineste ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectiva se repeta pentru acelasi sector
de drum , in interiorul ciclului de reabilitare sau pe durata unui an calendaristic.
C. Elementele principale care determina periodicitatea efectuarii lucrarilor si serviciilor sunt:
a).marimea intensitatii traficului si structura acestuia in raport cu care apare uzura sau degradarea
lucrarilor;
b).tipul de lucrari asupra caruia se intervine cu lucrari de intretinere sau reparatii curente;
c).calitatea materialelor folosite;
d).efectele iernii,stabilitatea unor sectoare din zona drumului,efectele transporturilor
grele,perioadele optime pentru executia unor lucrari;
e).fregventa aparitiei degradarilor datorita circulatiei si factorilor naturali,etc.
D. Periodicitatea efecturii lucrrilor i serviciilor de ntreinere drumuri,

podee i anexe va fi executat conform tabelului de mai jos .
NOT :
Referitor la lucrrile de modernizare ,dup ncheierea contractului de
execuie lucrri i Ordinul de ncepere dat de Beneficiar, att n perioada de
execuie ct i n perioada de garanie ,de regul dintre Recepia la terminarea
lucrrilor i Recepia final, lucrrile vor fi executate cu cheltuiala
Constructorului.
5
Lucrrile vor fi finanate de Beneficiar (Comuna Bilbor , ...) dup perioada

de garanie a acestora de regul dup Recepia final a lucrrilor .
Intensitatea medie zilnica anuala de trafic in

vehicule fizice
Indicativ
Din AND
Denumirea lucrrii,
DJ174B are sub 750 vehicule fizice
346/ ( unitatea de masur )
2000
Periodicitatea efectuarii
lucrrilor de ntreinere i
reparaii curente
( nr. intervenii / perioada )
0 1 2
B. Lucrri i servicii*) privind ntreinerea curent a drumurilor publice

101. ntreinerea curent pe timp de var
101.1. ntreinerea prii carosabile, specific tipului de mbrcminte (strat de rulare)
101.1.1. ntreinerea mbrcmintei asfaltice cuprinde:
nlturarea denivelrilor i fgaelor(mp);
plombri(mp) ; colmatarea fisurilor i a Permanent pe msura apariiei acestora
crpturilor (ml) ; badijonarea suprafeelor
poroase (mp) ;
- aternerea nisipului sau a criblurii pe Permanent , pe masura necesitatii

suprafee cu bitum n exces ori lefuite, nlturarea in sezonul de vara
pietriului sau a criblurii alergtoare etc. (mp) ;
101.2. ntreinerea comun a tuturor drumurilor
101.2.1. ntreinerea platformei drumului cuprinde:
- curarea platformei drumului de noroiul adus Permanent,imediat dupa constatarea situatiei
de vehicule de pe drumurile laterale (100 mp) , de
materiale aduse de viituri (potmol, stnci,
anrocamente, arbori etc.) (mc) ;
- tratarea burduirilor, a unor tasri locale (mp) ; 1 ori/an
- aducerea la profil a acostamentelor prin tiere
manual sau mecanizat (100 mp) , tierea 1 ori/an
dmburilor ( mc) , completarea cu pmnt, cu
balast etc., nivelarea la cot (100mp), curarea
acostamentelor n dreptul parapetelor direcionale
(mp) ; tieri de cavaliere i corectarea taluzurilor
de debleu sau de rambleu (mc);
6
101.2.2. Asigurarea scurgerii apelor din zona drumului, precum i prevenirea efectelor inundaiilor
cuprinde:
ntreinerea anurilor :
- curarea anurilor (m), a canalelor i a 2 ori/an
podeelor (mc), decolmatarea sau desfundarea
anurilor, a canalelor de scurgere (mc);
- eliminarea rupturilor locale, a tasrilor i a Pe masura constatarii necesitatii
crpturilor, refacerea rostuirii la anurile pavate
(ml) ;
Prevenirea efectelor inundaiilor: Trimestrial sau imediat dupa constatarea situatiei
- ntreinerea lucrrilor de corecii ale torenilor
i de amenajare a vilor contra eroziunilor;
- ntreinerea lucrrilor de aprri de maluri i Trimestrial sau imediat dupa constatarea situatiei
regularizri ale cursurilor de ape;
- completarea terasamentelor deteriorate local Imediat dupa constatarea situatiei
i a eroziunilor provocate de topirea zpezilor;
- aprri de maluri de volum mic, corecii locale Pe masura constatarii necesitatii
ale albiilor, anuri de gard, amenajri ale
torenilor i ale canalelor de evacuare pn la 200
m lungime;
- stocuri de materiale, echipamente i dispozitive Conform programelor intocmite in acest scop
pentru intervenii n caz de inundaii,
- variante locale de deviere a circulaiei ca urmare Pe masura constatarii necesitatii
a efectelor inundaiilor, asigurarea stocurilor
minimale de materiale, echipamente i mijloace de
prim intervenie n caz de inundaii;
101.2.3. ntreinerea mijloacelor pentru sigurana circulaiei rutiere i de informare cuprinde:
Intreinerea semnalizrii verticale:
- ndreptarea, ntreinerea, splarea portalelor, 1 ori/30 zile
a indicatoarelor de circulaie, a stlpilor i a altor
mijloace de dirijare a circulaiei (buc/mp);
- revopsirea indicatoarelor rutiere si a stalpilor 1 5 ani in functie de necesitati si materiale
acestora, a portalelor, a mijloacelor de semnalizare folosite
a punctelor de lucru sau a altor mijloace de
semnalizare verticala (buc./mp) ;
- recondiionarea tablelor indicatoare, inclusiv In functie de necesitati si materiale folosite
pentru semnalizarea punctelor de lucru i a
sectoarelor cu pericole, a portalelor i a consolelor;
remontarea acestora;
Intreinerea semnalizrii orizontale: De cate ori este necesar
- completarea sau refacerea izolat a marcajelor
pe partea carosabil, corecii ale marcajelor ( mp
sau km echiv.);
Intreinerea i montarea indicatoarelor de
1 ori/ 5 ani
km i hm: - vopsirea i scrierea,
indicatoarelor de km i hm, completari , remedieri
degradari (buc.);
- splarea sau ndreptarea indicatoarelor de km 1 ori/3 luni

i hm (buc.) ;
Intreinerea parapetelor direcionale:
1 ori/3 luni
- curatirea, spalarea, repararea tencuielilor, a
zidurilor,aducerea la cota, complectarea
elementelor necesare (m) ;
- revopsirea parapetelor, protecii anticorosive 1 ori / 3-5 ani in functie de tip si materiale folosite
(mp) ;
7
Vruirea accesoriilor:
1 ori/ an
- vruirea accesoriilor (coronamente, garduri,
borne etc.);
Intreinerea zonei drumurilor:
Permanent, imediat dupa constatarea situatiei
- curarea prii carosabile de materiale
lunecoase (vopsele, bitumuri etc.) (mp) ,
ndeprtarea de pe platforma drumurilor a
obstacolelor (anrocamente, stnci, bolovani,
materiale rezultate din accidente de circulaie etc.)
(mc);
- tierea ramurilor pentru asigurarea vizibilitii De cate ori este necesar
i a gabaritului;
101.2.4. Asigurarea esteticii rutiere a drumurilor cuprinde:
- ntreinerea drumurilor: revizii curente i Conform cu prevederile instructiei privind reviziile
intervenii operative, executate de echipe mobile
(ore) ;
- curarea de gunoaie, paie, noroi, cadavre etc.
a platformei, a taluzurilor, anurilor, locurilor de 1 ori/ luna
parcare, fntnilor i a spaiilor verzi, strngerea
materialului n grmezi i transportul n afara zonei
drumului (ore) ; curarea trotuarelor i a
casiurilor, precum i repararea sau completarea
elementelor lips (ore) ;
- cosirea vegetaiei ierboase: cosirea vegetaiei
ierboase n zon (acostamente, anuri, taluzuri, De 2 ori / an
band median), tierea buruienilor, a lstriului,
a drajonilor i a mrcinilor, curarea plantaiei de
ramuri uscate etc.
101.2.5. ntreinerea drumurilor laterale cuprinde:
aducerea la profil i ntreineri locale, asigurarea 1 ori/ an
scurgerii apelor (mc);
101.3. ntreinerea curent a podeelor cuprinde:
Intreinerea podeelor:
1 ori/ an
- reparaii izolate la coronamentele aripilor,
camere de linitire, peree (mp) ;
- desfundri i decolmatri de podee inclusiv n 1 ori/3 luni
perioada de dezghe (mp);
C. Lucrri i servicii*) privind ntreinerea periodic a drumurilor publice
103. Tratamente bituminoase (mii mp/ km/ mii lei), pe imbracaminti:
- definitive , cu bitum pur, bitum aditivat sau 1 ori/5 ani
emulsii bituminoase cationice
105. Covoare bituminoase subiri ( mii mp/ km/
mii lei) : 1 ori/6 ani
- pe betoane asfaltice
107. Sigurana rutier cuprinde:
8
107.1. Aprovizionri noi cu:
- indicatoare rutiere, stlpi, console i portaluri, Potrivit programului elaborat
stlpiori de dirijare, parapete, indicatoare de km i
hm, butoni reflectorizani, inclusiv plcue
reflectorizante pentru stlpi i parapete (buc.) ;
107.2. Montarea pe drum a indicatoarelor rutiere, In functie de necesitati si materiale folosite

stlpilor, consolelor, portalurilor, stlpiorilor de
dirijare, parapetelor, butonilor reflectorizani,
plcuelor reflectorizante etc. (buc.) ;
107.3. Executarea marcajelor longitudinale, laterale Potrivit prevederilor caietului de sarcini
i transversale (km) ; (functie de grosimea marcajului si tipul vopselei
utilizate )
107.4. Amenajarea locurilor de parcare, inclusiv Conform programelor intocmite in acest scop
procurarea dotrilor (couri de gunoi, mese, bnci,
jardiniere etc.) (buc.) ;
111. Protejarea corpului i a platformei drumului :
111.1. Amenajri i completri de
1 ori/4 ani
acostamente :
- stabilizarea si impermeabilizarea acostamentelor
(mc sau mp) ;
111.2. anuri i rigole pavate (mp) ; Pe masura constatarii necesitatii

112. ntreinerea periodic a podeelor
- nlocuirea complet a mbrcmintei pe cale i Conform programelor intocmite in acest scop
pe trotuare (mp) ; nlocuirea hidroizolaiei pe cale i
pe trotuare (mp);
- protectii si aparari de maluri din Imediat dupa aparitia degradarilor

gabioane,anrocamente, etc. (mc)
D. Lucrri privind reparaii curente la drumurile publice

113. Lucrri accidentale:
- refaceri dup inundaii, alunecri de terenuri, Prima urgenta , restabilirea circulatiei

afuieri de podee , cutremure, accidente rutiere, rutiere
pentru aducerea drumurilor la starea tehnic iniial
(mii lei) ;
115. Ranforsri ale sistemelor rutiere (cu liani Pe baza masuratorilor de capacitate portanta
bituminoi i hidraulici) (km)
118. Reparaii curente la podee :
- nlocuirea elementelor degradate la Conform programelor de lucrari sau imediat in
suprastructur (mii lei) ; functie de gravitatea situatiei
9
- consolidarea infrastructurilor (mii lei ); Conform programelor de lucrari sau imediat in

functie de gravitatea situatiei
E. Reparaii capitale la drumurile publice
120. Consolidarea corpului drumului, terasamentelor, Conform programelor intocmite in acest scop
versanilor, ameliorri de albii, consolidarea
zidurilor de sprijin de volum mare, a copertinelor de
protecie mpotriva avalanelor
121. Reabilitri ale sistemelor rutiere, amenajri ale Conform programelor intocmite in acest scop
variantelor ocolitoare pe trasee existente
1.2.5.Planificarea lucrrilor i serviciilor aferente ntreinerii i reparrii drumurilor i

anexelor acestora
La planificarea lucrrilor i serviciilor privind ntreinerea i repararea drumurilor, i a
anexelor aferente lor, se va ine seama de urmtoarele principii de baz:
a) crearea unor legaturi organice ntre diferite categorii de drumuri ( drumuri comunale, drumuri
vicinale i strzi) n vederea asigurrii unei reele de drumuri unitare din punct de vedere funcional
i omogene din punct de vedere tehnic n concordan cu cerinele economiei naionale;
b) acordarea prioritii n planificarea lucrrilor de ntreinere i reparaii pentru drumurile deschise
traficului , traseelor importante din punct de vedere economic, administrativ i turistic;
c) obinerea unei eficiene maxime a utilizrii fondurilor.
Tipurile de lucrri de ntreinere sau reparaii, volumul lucrrilor i fondurilor necesare execuiei
acestora se stabilesc n funcie de :
a) nivelul de serviciu al drumului respectiv (natura i intensitatea traficului , zona climatic);
b) starea tehnic a drumurilor, i a construciilor aferente lor, ca urmare a efecturii msurtorilor
tehnice, a reviziilor i controalelor;
c) evidenele tehnice (banca de date tehnice rutiere) privind comportarea n exploatare;
d) strategia i politicile de ntreinere adaptate n funcie de ipotezele bugetare avute n vedere;
e) normativele specifice fiecrei activiti.
Utilizarea cu maxim eficien tehnic i economic a fondurilor pentru ntreinerea i
repararea drumurilor, se poate obine i prin utilizarea la planificarea i prioritizarea lucrrilor a
sistemelor de administrare optimizat a drumurilor (Pavement Management System), sisteme care au
la baz msurtori tehnice complexe periodice ale reelei de drumuri.
Urmare interpretrii datelor privind starea drumurilor i introducerii acestora ntr-un program
special, se vor alege politicile i strategiile de intervenie, perioada optim de execuie, prioritizarea
lucrrilor i nivelul de urgen.
Lucrrile accidentale datorate calamitilor naturale, se executa n prim urgen pentru
restabilirea circulaiei, urmnd ca documentaia tehnico-economic s fie elaborat i aprobat
ulterior. Lucrrile de definitivare se vor realiza conform planificrii.
Programele anuale pentru lucrrile i serviciile de ntreinere i reparaii la drumuri i
anexele acestora se elaboreaz de ctre administratorii reelei de drumuri publice i se vor stabili n
conformitate cu nomenclatorul privind lucrrile i serviciile aferente drumurilor publice (anexa 1), n
funcie de resursele financiare aprobate, durata normal de funcionare a drumurilor publice i
periodicitatea lucrrilor de ntreinere i reparaii curente la drumurile publice .
10
1.3. Documentaiile tehnico - economice pentru lucrrile de ntreinere i reparaii se avizeaz

i se aproba potrivit competentelor de mai jos.
Documentaiile tehnico - economice pentru lucrrile de ntreinere i reparaii curente la
drumuri i anexele aferente lor se elaboreaz prin fore proprii ale administratorului sau prin alte
uniti de proiectare specializate.
Documentaiile tehnico - economice pentru lucrrile de reparaii capitale la drumuri i
anexele aferente, menionate n anexa 1 la cap. E, sunt lucrri de tehnicitate i complexitate deosebit
care se elaboreaz prin uniti de proiectare specializate; alegerea proiectantului se face pe baza
procedurilor legale n vigoare.
Proiectele de execuie pentru lucrrile de reparaii curente i capitale vor fi verificate de ctre
specialiti verificatori de proiecte atestai.
.
Nr.
Crt. Categoria lucrrilor la drumurile publice
Cine face: Cine face:
Avizare Aprobare
1. Lucrri i servicii privind ntreinerea curenta a drumurilor publice (anexa 1, cap. B) :

Consilul Local Primar
2. Lucrri i servicii privind ntreinerea periodic i reparaii curente la drumurile publice

(anexa 1, cap. C i D)
3. Lucrri aferente reparaiilor capitale la drumurile publice publice (anexa 1, cap. E)

Nota 1: Lucrrile cu caracter operativ pentru restabilirea circulaiei n cazul drumurilor, afectate n
urma unor evenimente accidentale (inundaii, cutremure, alunecri de teren, etc.), se executa imediat
pe baza dispoziiilor urmare reviziilor speciale; ulterior execuiei lucrrilor de restabilire a circulaiei
se elaboreaz documentaiile tehnico-economice i se avizeaz situaiile de lucrri realizate efectiv.
Organizarea i executarea lucrrilor i serviciilor de ntreinere curent a drumurilor i a
anexelor acestora, se fac de regul de ctre localnici i prin contract cu uniti de execuie atestate
tehnic pentru acest gen de lucrri urmare achiziiei publice .
Execuia lucrrilor de ntreinere periodic i reparaii la drumuri i accesoriile acestora se
face prin uniti de profil, atestate tehnic, pe baza de contract ncheiat ntre administratorul drumului
i antreprenori conform procedurilor legale n vigoare.
11
Urmrirea lucrrilor i serviciilor ce se executa n regie se face de ctre personalul tehnic de

specialitate .
Urmrirea lucrrilor i serviciilor ce se executa prin teri se va face de ctre personalul tehnic
atestat pentru activitatea de dirigenie sau consultan, sau de firme specializate de profil angajate
prin contract.
Revizia drumurilor publice se va efectua conform procedurii de mai jos.

Reviziile de supraveghere
SECIUNEA 1
Definiii i referine
Supravegherea drumurilor const n parcurgerea integral a sectorului de drum din
administrare i efectuarea de observaii vizuale cu privire la integritatea drumului. In timpul reviziei
se iau msuri de remediere a semnalizrii rutiere, nlturarea de obstacole, precum i a altor msuri
ce se impun n scopul asigurrii circulaiei n deplin siguran.
In timpul parcurgerii sectorului, cei care fac revizia, asigur ndeprtarea obstacolelor de pe
partea carosabil, elimin defeciunile ce pot fi remediate pe loc, semnalizeaz restriciile de
circulaie, dac este cazul, identific proprietarii i executanii noilor construcii, instalaii, panouri
publicitare, accese din zona drumului
Supravegherea drumului se face de persoana numita de primar .
Reviziile de supraveghere se efectueaz de dou ori pe sptmn sau ori de cate ori este
nevoie .
SECIUNEA a 2-a
Procedura efecturii reviziilor
La parcurgerea traseului se va verifica, constata i interveni asupra situaiilor i degradrilor
care afecteaz direct sigurana circulaiei sau care pot produce ntreruperi de circulaie la zona
drumului: apariia unor noi construcii, instalaii i panouri publicitare sau amenajarea de noi accese,
refugii auto sau parcri.
Obiectivele ce se urmresc n cadrul reviziei de supraveghere sunt:
a) la partea carosabil: existena gropilor sau denivelrilor, obstacolelor
care necesit intervenie operativ i nlturarea acestora;
b) la anuri i rigole asigurarea scurgerii n bune condiii a apei;
c) la acostamente : denivelri periculoase, starea de curenie ;
d) la parapete : lise degradate sau lips, stlpi degradai sau dislocai prin lovire ;
f) la semnalizarea rutier: poziia corect a indicatoarelor i panourilor de orientare, starea de
curenie i integritatea acestora, dac plantaiile mpiedic vizibilitatea acestora, semnalizarea
corect a punctelor de lucru;
gi) la podee : existena degradrilor la partea carosabil i trotuare, denivelri la racordarea cu
terasamentele, lipsa parapeilor i a coronamentelor, funcionarea dispozitivelor de scurgere a apelor
i existena grtarelor la gurile de scurgere, starea general a infrastructurilor, eventuala apariie a
infiltraiilor prin dale sau elemente prefabricate;
n timpul parcurgerii sectorului, cei ce fac revizia, asigur ndeprtarea obstacolelor de pe
partea carosabil, elimin defeciunile ce pot fi remediate pe loc, semnalizeaz restriciile de
circulaie, dac este cazul.
12
Dac mijloacele de semnalizare pe care la au la dispoziie nu sunt suficiente, semnalizarea se

efectueaz la nceput cu mijloace improvizate, urmnd a se completa, conform instruciunilor n
vigoare, n maximum 24 ore.
n cazul n care remedierea defeciunilor constatate depete posibilitatea formaiei mobile,
se va solicita sprijinul unei firme specializate, dup caz, prin mijloacele de comunicare pe care le au
la dispoziie.
Se va consemna ordinea urgenei, lucrrile necesare, msurile pentru asigurarea traficului
rutier, precum i rspunderi i termene.
Formaiile mobile care efectueaz revizia, trebuie sa fie formate din personal bine instruit cu
privire la sigurana circulaiei rutiere, s aib un comportament civilizat n relaia cu alte persoane cu
care vin n contact, s se prezinte n stare normal pentru desfurarea activitii i s poarte
echipamentul de protecie specific persoanelor care lucreaz sub circulaie i s aib n dotare un
minim de scule i unelte necesare interveniilor.
Reviziile curente
SECIUNEA 1
Referine
Reviziile curente privesc o gam mai larg de activiti dect reviziile de supraveghere i se
efectueaz de ctre personalul tehnic numit sau contractat de Primar sau Consiliul local .
SECIUNEA a 2-a
Procedura efecturii reviziilor curente
Se efectueaz revizia lunar la drum si alte lucrri de art .
Revizia este obligatorie n urmtoarele situaii:
a) dup cutremure;
b) dup accidente de circulaie ;
c) dup spargeri de conducte amplasate n zona drumului;
d) n timpul i dup scurgerea gheurilor i apelor mari, provenite din ploi sau topirea zpezilor;
e) dup furtuni puternice.
Personalul tehnic cu sarcini de revizie va nscrie n registrul de revizii constatrile i
msurile de remediere, precum i termenele de execuie. O copie a constatrilor i msurilor stabilite
se va prezenta primarului sau viceprimarului cu propunerile de msuri ce trebuie luate n continuare,
dac este cazul.
Reviziile curente constau n parcurgerea drumului i efectuarea de verificri n afara celor
prevzute la reviziile de supraveghere, dup cum urmeaz:
a) la partea carosabil: burduii, vluriri, faianri, exudri ale mbrcmintei etc. De asemenea, se
vor constata gropi, rupturi i tasri, fisuri la mbrcminile din beton asfaltic ;
b) la acostamente, taluzuri i anuri: asigurarea scurgerii longitudinale i transversale a apelor,
colmatri de anuri i podee, eroziuni, tasri i degradri la pereuri ;
c) la parapete: starea stlpilor, modul de prindere a liselor n plan vertical i orizontal, starea vopselei
i a plcuelor reflectorizante;
d) la semnalizarea rutier : stlpii de indicatoare i portale, poziia corect a indicatoarelor, starea
foliei reflectorizante sau a vopselei i a inscripiilor, starea de uzur a marcajelor orizontale
e) la obiectivele realizate n zona drumurilor: respectarea condiiilor impuse in autorizaiile/avizele
de amplasare i acces la drum, n ceea ce privete amplasarea construciilor, instalaiilor i panourilor
publicitare fa de drum, amenajarea accesului, a semnalizrii rutiere aferente accesului la obiectiv, a
locurilor de parcare, a asigurrii scurgerii apelor pluviale n lungul drumului i n incinta.
f) starea camerelor de cdere de la podee.
13
Reviziile periodice
SECIUNEA 1
Comisiile abilitate s efectueze reviziile periodice
Reviziile periodice, la drum si podete se efectueaz obligatoriu de comisii stabilite la
diverse niveluri .
Revizia periodic se efectueaz de ctre aceasta comisie : de dou ori pe trimestru la
drumuri modernizate pe baz de grafic aprobat de administraiile locale .
SECIUNEA a 2-a
Procedura efecturii reviziilor periodice
Reviziile periodice la drumuri se efectueaz parcurgnd reeaua rutier, efectund verificri
la obiectivele prevzute la reviziile curente, precum i:
a. modul n care se desfoar circulaia pe sectoarele pe care se execut lucrri n antrepriz,
dac semnalizarea sectorului de drum n lucru este corespunztoare ;
b. modul n care sunt respectate condiiile impuse prin autorizaie la lucrrile de construcii
sau instalaii amplasate n zona drumului;
c. calitatea lucrrilor ce se execut de diverse antreprize pe zona drumului, precum i
respectarea prevederilor din proiecte, avize sau autorizaii i normative ;
d. modul n care s-au desfurat reviziile curente, precum i respectarea termenelor de
remediere stabilite n registrele de revizie i control sau cele prin ordin scris, emis ulterior
reviziei curente ;
Din comisiile menionate mai sus va face parte i responsabilul cu sigurana circulaiei
menionnd n nota de constatare ca punct distinct constatrile i msurile ce urmeaz a fi luate.
n cadrul reviziilor periodice, pentru sigurana circulaiei se va urmri:
a. starea i corectitudinea semnalizrii verticale, starea simbolurilor i inscripiilor de pe indicatoare,
modul de amplasare, vizibilitatea indicatoarelor
b. starea marcajelor orizontale, starea lor de uzur i corectitudinea lor n concordan cu
semnalizarea vertical ;
c. starea i corectitudinea semnalizrii punctelor de lucru de pe platforma sau zona drumului;
e. starea parapeilor, alinierea corect, vopsitorie i elemente reflectorizante ;
f. identificarea unor sectoare care pot constitui puncte periculoase pentru circulaie i dup caz,
propunerea unor soluii de remediere ;
g. urmrirea modului de desfurare a traficului n diverse intersecii, pentru luarea de msuri de
amenajare a acestora;
Personalul care efectueaz serviciile periodice, pe lng sarcinile prevzute la reviziile
curente, mai are urmtoarele obligaii:
a) eful comisiei :
I. dac constat defeciuni la lucrrile ce se execut n antrepriz, s anune conducerea
executantului, la nevoie s dispun oprirea lucrrilor, menionnd msurile luate n registrul de
revizie ;
II. la terminarea reviziei, eful comisiei va dispune msurile ce trebuie luate, i dac este cazul va
face propuneri corespunztoare de introducere n plan a lucrrilor necesare.
III. Dac constat nclcri ale condiiilor impuse prin autorizaiile/avizele de amplasare i acces la
drum, s anune proprietarul i conducerea executantului, la nevoie s dispun oprirea lucrrilor pn
la remedierea deficienelor, menionnd msurile luate n registrul de revizie. Constatrile, msurile
i termenele de execuie a lucrrilor stabilite pentru remedierea deficienelor, se vor nscrie n
registrul de revizii , iar un exemplar al notei se va transmite responsabilului tehnic pentru a urmri
realizarea la termen a msurilor dispuse .
14
Reviziile speciale
SECIUNEA 1
Referine
Reviziile speciale de drumuri i la lucrrile de art se efectueaz:
a) dup producerea unor calamiti (inundaii, furtuni puternice,alunecri de teren, cutremure etc.);
b) primvara, n perioada martie-aprilie ;
c) toamna, n perioada septembrie-octombrie ;
d) dup apariia unor modificri n comportarea ansamblului sistem rutier - terasament, a lucrrilor
de art, a lucrrilor de susinere i aprare
Reviziile speciale se efectueaz de comisii numite de primar (la care se invit i un
specialist inginer CFDP) .
Reviziile speciale din primvar se efectueaz parcurgnd ntreaga reea, evalund efectele
iernii asupra drumurilor se va elabora programul lucrrilor necesare pentru aducerea drumurilor n
stare corespunztoare de circulaie.In situaii deosebite, comisiile pot face propuneri de restricii de
circulaie sau de nchidere temporar a circulaiei, n cazuri bine justificate, pentru a preveni
extinderea degradrilor. n urma reviziilor speciale de primvar, comisiile vor putea propune
modificri ale tronsoanelor de drumuri pe care s-a prevzut executarea de tratamente, reparaii pe
suprafee ntinse sau ranforsri ale sistemului rutier, n cadrul programului aprobat pentru anul n
curs sau n programele anilor viitori.
Reviziile speciale de toamn se efectueaz prin verificarea reelei, pentru a stabili lucrrile
necesare pregtirii drumurilor pentru perioada de iarn. Se va acorda o mare atenie etaneizrii
mbrcmintei drumurilor prin lucrri de reparaii, colmatri, badijonri, precum i mare atenie
scurgerii apelor prin tierea acostamentului, curarea anurilor i rigolelor, precum i curarea
podeelor i a camerelor de cdere.
Volumul lucrrilor necesare se va centraliza n vederea urmririi realizrii lor.
Pe baza proceselor verbale de constatare se vor ntocmi programele de lucrri.
Dispoziii finale
Participarea unui delegat al forului superior (Consiliul Judetean) n timpul reviziei se va
considera ca fcnd parte din reviziile prevzute n planul propriu, potrivit prezentelor instruciuni.
Reviziile se efectueaz de regul, cu mijloace de transport adecvate, iar acolo unde este
cazul, pe jos.
n situaia n care constatrile fcute de ctre comisiile sau organele care au efectuat reviziile
conduc la necesitatea executrii de lucrri urgente i care nu permit amnarea, se vor face propuneri
n vederea introducerii lor n programul de lucrri, n conformitate cu reglementrile n vigoare.
Toate categoriile de personal avnd sarcini de revizie, nainte de a consemna n carnetele de
revizii constatrile i msurile ce urmeaz a fi luate, vor verifica consemnrile anterioare i modul de
ndeplinire a acestora. In caz de nerealizarea la termenele menionate, se vor lua msurile
administrative ce se impun.
n situaii deosebite de calamiti, (cutremure, inundaii, alunecri de teren), vor funciona
echipe de informare permanente, care vor raporta periodic situaiile din teren i n special:
a) modul de desfurare a circulaiei rutiere ;
b) descrierea obstacolelor de pe partea carosabil ;
c) situaia meteorologic n zon ;
d) mijloacele care acioneaz pentru restabilirea circulaiei normale pe sectorul respectiv.
Recepia lucrrilor de ntreinere i reparaii ale drumurilor i accesoriilor acestora, se
face n conformitate cu Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii i regulamentele proprii,
emise n baza reglementarilor n vigoare.
15
Lista precripiilor de baz care trebuie respectate n timpul exploatrii construciei

a) Ord. MLPAT nr. 57 /N/ 99 - Normativ privind urmrirea comportrii n timp a construciilor,
P130-99;
b) Legea nr. 10 - Lege privind calitatea n construcii;
c) Legea nr. 50 , republicat - Lege privind autorizarea executrii construciilor i unele msuri
pentru realizarea locuinelor;
d) HG 766 / 97 , Anexa nr.4 - Hotrre de Guvern pentru aprobarea unor regulamente privind
calitatea n construcii - Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n
timp i postutilizarea construciilor;
f) Ord. MT nr. 46 / 98 - Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice;
g) Ord. MT nr. 346 - Nomenclatorul lucrrilor i serviciilor de ntreinere i reparaii aferente
drumurilor publice;
h) Legea nr. 82 - Lege pentru aprobarea Ordonanei Guvernului nr. 43/97 privind regimul
drumurilor ;
j) IND. AND nr. 547 / 99 - Normativ pentru prevenirea i remedierea defeciunilor la mbrcminile
rutiere moderne;
k) Ord. AND nr. 26 / 93 - Instrucie pentru prevenirea i combaterea inundaiilor i aprarea contra
gheurilor pe drumurile publice;
l) IND. AND nr. 504 / 94 - Instrucie privind revizia drumurilor publice;
r) IND. AND nr. 514 - Regulament privind efectuarea recepiilor lucrrilor de ntreinere i reparaii
curente la drumurile publice ;
s) IND. AND nr. 523 / 97 - Normativ privind execuia straturilor bituminoase foarte subiri la rece,
cu emulsie de bitum;
) IND. AND nr. 532 / 97 - Normativ privind reciclarea la rece a mbrcminilor rutiere;
t) IND. CD nr. 155 / 86 - Instruciuni tehnice departamentale privind determinarea strii tehnice a
drumurilor moderne;
) STAS 4032/1/90 - Lucrri de drumuri. Terminologie;
u) SR 174 / 97 - Lucrri de drumuri. mbrcmini bituminoase cilindrate executate la cald;
x) STAS 599 / 87 - Tratamente bituminoase.
z) STAS 1848 / 17 .
PROIECTANT
ing . Rosca Mircea
16
1
Tabel 1
TABEL CENTRALIZATOR CU CARACTERISTICILE CURBELOR SI ALINIAMENTELOR LA DJ174B - COMUNA BILBOR
A) CARACTERISTICI CURBE
Elemente curba Curba 1 Curba 2 Curba 3 Curba 4 Curba 5 Curba 6 Curba 7 Curba 8 Curba 9 Curba 10 Curba 11
U= g 193,5545 197,7911 183,9272 163,4408 121,0953 161,2544 181,41 187,0502 142,849 150,5452 194,4617
V= Km/h 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
R= m 350,00 350,00 440,00 190,00 46,00 80,00 120,00 95,00 40,00 70,00 420,00
T= m 17,733 6,073 55,840 56,106 32,820 25,125 17,641 9,696 19,266 28,644 18,281
Lc = m 35,44 12,14 111,09 109,11 57,01 48,69 35,03 19,32 35,91 54,38 36,54
i (%) = % 0,00 0,00 0,00 0,00 5,50 3,00 2,50 0,00 6,00 3,50 0,00
s.l. cm 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Tip profil aliniament aliniament aliniament aliniament convertit convertit convertit aliniament convertit convertit aliniament
Sensul curbei la dreapta la stanga la dreapta la dreapta la stanga la dreapta la dreapta la stanga la stanga la dreapta la dreapta
Supraf.s.l. mp 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Supraf.PC mp 212,62 72,86 666,52 654,67 342,08 292,13 210,19 115,94 197,50 299,08 200,96
Elemente curba Curba 12 Curba 13 Curba 14 Curba 15 Curba 16 Curba 17 Curba 18 Curba 19 Curba 20 Curba 21 Curba 22
U= g 193,3081 196,7471 197,5698 186,3645 181,0443 189,8053 129,6377 193,5608 184,9292 191,8001 187,4444
V= Km/h 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30 30
R= m 250,00 250,00 350,00 150,00 150,00 400,00 125,00 250,00 100,00 250,00 200,00
T= m 13,152 6,388 6,681 16,126 22,498 32,096 77,090 12,654 11,892 16,123 19,787
Lc = m 26,28 12,77 13,36 32,13 44,66 64,06 138,16 25,29 23,67 32,20 39,45
i (%) = % 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 2,50 0,00 2,50 0,00 0,00
s.l. cm 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Tip profil aliniament aliniament aliniament aliniament aliniament aliniament convertit aliniament convertit aliniament aliniament
Sensul curbei la stanga la dreapta la dreapta la dreapta la dreapta la stanga la stanga la dreapta la stanga la dreapta la dreapta
Supraf.s.l. mp 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Supraf.PC mp 144,53 70,26 73,49 176,70 245,65 352,30 759,86 139,08 130,20 177,11 216,95
2
(continuare)
Elemente curba Curba 23 Curba 24 Curba 25 Curba 26

U= g 169,3834 195,4696 175,6098 189,0479
V= Km/h 30 30 30 30
R= m 100,00 450,00 100,00 200,00
T= m 24,521 16,019 19,394 17,246
Lc = m 48,09 32,02 38,31 34,41
i (%) = % 2,50 0,00 2,50 0,00
s.l. cm 0,00 0,00 0,00 0,00
Tip profil convertit aliniament convertit aliniament
Sensul curbei la dreapta la stanga la stanga la stanga
Supraf.s.l. mp 0,00 0,00 0,00 0,00
Supraf.PC mp 264,51 176,13 210,72 189,24
B) CARACTERISTICI ALINIAMENTE
Nr.aliniam. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
Lungime 89,12 50,08 81,16 17,17 119,33 61,42 8,43 108,35 62,96 26,64 96,71 95,87 27,06 143,86
Supraf.PC 534,7 300,48 486,96 103,02 715,98 368,52 50,58 650,1 346,28 146,52 531,905 527,285 148,83 791,23
Nr.aliniam. 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27
Lungime 104,6 54,73 16,51 35,24 18,48 59,71 12,8 53,98 52,28 33,71 78,42 1,47 49,65
Supraf.PC 575,5 301,015 90,805 193,82 101,64 328,405 70,4 296,89 287,54 185,405 431,31 8,085 273,075
Tabel 2
TABEL CENTRALIZATOR CU DECLIVITATILE LONGITUDINALE SI RACORDARILE VERTICALE DJ174B - COMUNA BILBOR
Rampe
Nr. 1 2 3 4 5
Lungime 29,96 43,27 95,56 125,06 66,58
P% 0,16 0,31 1,99 0,4 0,43
Pante
Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Lungime 13,31 122,97 39,19 65,68 178,28 12,09 61,39 28,95 67,47 83,12 11,17 157,54
P% -3,6 -2,11 -1,2 -2,08 -1,79 -8,03 -0,53 -6,17 -0,74 -0,15 -1,24 -0,42
Nr. 13 14 15 16 17 18 19 20 21
Lungime 120,88 117,6 73,34 15,31 73,91 106,43 43,37 33,71 40,99
P% -0,19 -1,63 -1,56 -5,66 -1,56 -0,07 -0,84 -5,04 -1,1
Racordari Verticale cu arce de cerc

Nr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
Lungimea racordarii 25 50 50 50 40 40 20 40,27 33,53 24,78 50 20 30
Raza racordarii 1674,514 5543,607 5725,258 17410,17 640,469 532,869 257,797 742,106 5648,677 1482,797 1550,64 2450,993 12648,38
Nr. 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23
Lungimea racordarii 50 70 30 20 25 60 50 30 50 51,51
Raza racordarii 3453,171 3439,287 1527,454 488,535 610,842 3015,436 10155,15 3897,512 1190,127 1308,206
Tabel 3
Dispunerea santurilor
Santuri betonate (sectiune protejata)
Santuri din pamant (sectiune neprotejata)
.-cu beton-
Kmi Kms Lung. dr./stg. Kmi Kms Lung. dr./stg.
0+000 0+543 1086 stanga-dreapta 0
0+543 0+642 99 dreapta 0+642 0+703 61 dreapta
0 0+703 0+958 510 stanga-dreapta
1+069 1+248 179 stanga 0+958 1+069 111 stanga
1+593 1+767 174 stanga 1+248 1+593 345 stanga
1+945 2+040 95 stanga 1+767 1+945 178 stanga
2+128 2+197 69 stanga 2+040 2+128 88 stanga
0 2+197 2+700 503 stanga
Total 1702 Total 1796
Tabel cu calculul volumelor de beton si pat din balast pentru santuri

Perimetru Lungime Supr. Volum Volum
Profilul transversal tip suprafata beton profil beton beton balast
ml m mp mc mc
Profil transversal sant betonat 2,13 1796 3825,48 382,548 191,274
Total : 3825,48 382,548 191,274
Tabel cu calculul volumelor de sapaturi

Sapaturi Finisari supraf.
sectiune sant lungime Sapatura Volum Perimetrul Baza sant Taluzuri laterale
m mc/ml mc sapat.-m- m mp m mp
sant neprotejat 1702 0,45 765,9 1,84 0,50 851,00 1,34 2.280,68
sant protejat 1796 0,71 1275,16 2,13 0,5 898,00 1,63 2.927,48
Total 2041,06 1.749,00 5.208,16
1
Tabel 4
TABEL CENTRALIZATOR CU INTERSECTII CU DRUMURI LATERALE - DJ174B - COMUNA BILBOR
Dinspre partea stanga a drumului Dinspre partea dreapta a drumului

S racordari+PC S racordari+PC
Pozitia km Elemente geometrice Pozitia km Elemente geometrice
drum lateral (mp) drum lateral (mp)
0+259.765 PC=4,0m,Ac=2x0,50m,L=21m 107 0+000.000 DJ 174A 380
1+575.935 PC=4,0m,Ac=2x0,50m,L=10m 42 0+629.776 PC=4,0m,Ac=2x0,50m,L=22m 115
2+084.475 PC=4,0m,Ac=2x0,50m,L=19m 92
Total: 736 mp din care : 241 495
Tabela 5
Parapete metalice pentru drum
Pe partea stanga a drumului Tipul Pe partea dreapta a drumului Tipul

Km inceput Km sfarsit Lungime parapetilor Km inceput Km sfarsit Lungime parapetilor
0 1+828 2+150 322 N2-protectie normala
Total parte de drum 0 Total parte de drum 322
Total parapete 322
Nota:
Caracteristicile minime ale parapetului de protectie normala N2 sunt urmatoarele :
latime de lucru:W4, ASI:B, inaltime parapet:700mm, latime parapet:324mm, stalp in pamant:1060mm, grosime lisa:3 mm,distanta intre stalpi:2.67m,
inaltime stalp:1700, amortizor:DA , greutate parapet:21,00 kg/ml
Tabel 6
TABEL CENTRALIZATOR CU PODURI/PODETE LA DJ174B - COMUNA BILBOR
Lungime
Nr. Crt. Pozitie km Situatia proiectata proiectata Observatie
(m)
3 0+754.000 Pod existent - Corp drum
11 2+128.500 Podet dalat tip P2 6,08 Corp drum
12 2+214.000 Podet dalat tip P2 6,08 Corp drum
Podete P2 12,16 Corp drum
TOTAL Podet tubular D800 42 Corp drum
Podet tubular D400 48 Drum lateral
ing. Rosca Mircea

Semnalizare DJ174B
DJ174B Tabel 7
Montari de table indicatoare
Table indicatoare montate pe 1 stalp Table indicatoare montate pe 1 stalp

Denumire Pozitia Partea de Bucati Denumire Pozitia Partea de Bucati
tabla indicatoare kilometrica drum tabla indicatoare kilometricadrum
Curba dubla prima la stanga 1+160 stanga 1 Intersectie cu drum fara prioritate 0+230 dreapta 1
1+745 dreapta 1 0+300 stanga 1
Curba dubla prima la dreapta 0+325 dreapta 1 0+380 dreapta 1
2+675 stanga 1 0+430 stanga 1
Lungimea sectorului indicatorului 0+325 dreapta 1 0+610 dreapta 1
1+745 dreapta 1 1+530 dreapta 1
Clacsonatul interzis 0+010 dreapta 1 2+055 dreapta 1
Presemnalizare trecere pietoni 0+010 dreapta 1 total2: 10
0+110 stanga 1 Total pe 1 stalp=total1+total2 49
0+200 dreapta 1
0+290 stanga 1
1+500 dreapta 1
1+650 stanga 1
2+035 dreapta 1
2+150 stanga 1 Table indicatoare montate pe 2 stalpi :
Copii 0+550 dreapta 1 Denumire Pozitia Partea de Bucati
0+690 stanga 1 tabla indicatoare kilometrica drum
Trecere pentru pietoni 0+060 stanga 1 Presemnalizarea directiilor indicate 0+100 stanga 1
0+050 dreapta 1 Intrare in localitate 2+616 stanga 1
0+220 stanga 1 Iesire din localitate 2+600 dreapta 1
0+210 dreapta 1 Directia spre localitatea indicata intersectie cu DJ174A 3
0+600 stanga 1 Directia spre obiective locale-Centru intersectie cu DJ174A 1
0+610 dreapta 1 Curba deosebit de periculoasa 0+600 dreapta 1
1+600 stanga 1 0+650 dreapta 1
2+115 stanga 1 1+000 dreapta 1
Drum judetean 0+025 dreapta 1 1+045 dreapta 1
intersectie cu DJ174A 1 1+125 stanga 1
Page 1
Semnalizare DJ174B
Cedeaza trecerea 0+000 stanga 1 1+950 dreapta 1
Stop 0+250 stanga 1 2+030 dreapta 1
1+570 stanga 1 Curs de apa-Paraul Bistricioara 0+745 dreapta 1
total1: 39 Total pe 2 stalpi 21
Page 2
DJ174B-Lista cantitatilor fizice Tabel 8
CALCULUL CANTITATILOR
Drum
800 sau 400

Parapet metalic
Suprafa parte
Podet tubular
Lungime sant
Lime parte
Piatra Piatra
Umplutura
carosabil
carosabil
Sapatura
Lungime
Strat de Strat de
pamant
strad
Strat de sparta sparta pt.

DRUM JUDETEAN uzura legatura Balast
macadam amestec acostamen
DJ 174B BA16 BAD20
optimal t
4 cm 6 cm 10 cm 15/30 cm 35 cm 10 cm
m m mp mp to mp mc mc mc mc mc ml ml ml
0+000 - 0+543 543,00 6,00 3258,00 3258,00 469,15 3420,90 1094,69 81,45 1086,00
0+543 - 0+703 160,00 6,00 960,00 960,00 138,24 1008,00 322,56 24,00 160,00
0+703 - 0+958 255,00 6,00 1530,00 1530,00 220,32 1606,50 514,08 38,25 1413,00 881,00 510,00 56
0+958 - 1+350 392,00 5,50 2156,00 2156,00 310,46 2263,80 724,42 58,80 392,00
1+350 - 2+700 1350,00 5,50 7425,00 7425,00 1069,20 7796,25 1247,40 2988,56 202,50 1350,00 322,00
TOTAL DRUM 2700,00 15329,00 15329,00 2207,38 16095,45 3903,14 2988,56 405,00 1413,00 881,00 3498,00 322,00 56,00 PODET 800
DRUMURI LATERALE 736,00 736,00 104,66 758,08 247,30 10,58 368,00 73,60 0,00 0,00 48 PODET 400
TOTAL DJ 174B 16065,00 16065,00 2312,04 16853,53 4150,44 2988,56 415,58 1781,00 954,60 3498,00 322,00 104,00
Proiectant General :
S.C.PROIECTARE
DRUMURI & Modernizare sector de drum judetean Proiect Tehnic
CONSULTAN S.R.L.
DJ174/B de la km 0+000 pana la 27+700 +
Detalii de
Execuie
MIERCUREA-CIUC Nr. 3 / 2016

1
CAIETE DE SARCINI
Cerine generale,
Curenia i eliberarea antierului,
Ridicare la nivel a capacelor cminelor de vizitare,
Controlul calitii lucrrilor
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

2
CAIETE DE SARCINI
SECIUNEA 1 CERINE GENERALE

CONINUT
1.1.Reprezentantul antreprenorului pe antier2
1.2.Faciliti n antier 3
1.3.Personal calificat pentru Diriginte .3
1.4.Panou informativ....3
1.5.Securitatea antierului 3
1.6.Alimentarea cu energie electric4
1.7.Asigurarea antierului cu ap.4
1.8.Structuri i servitui existente 4
1.9.Controlul zgomotului.4
1.10.Refacerea zonelor afectate.5
1.11.Protecia antierului5
1.12.Substane toxice .6
1.13.Depozitarea materialelor periculoase 7
1.14.Pstrarea cureniei n antier7
1.15.Examinarea cotelor antierului .7
1.16.Situaii lunare 7
1.17.Ape curgtoare i stttoare ...7
1.18.Fotografii document...........8
1.19.Asisteni operativi pentru Diriginte ..8
1.1 REPREZENTANTUL ANTREPRENORULUI PE ANTIER
1. Constructorul va furniza mpreun cu oferta sa o lista a personalului cheie pe care i propune

a-l angaja, mpreun cu un rezumat al experienei i calificrilor acestora.
2. Constructorul va nominaliza un agent sau reprezentant competent autorizat .
3. Nu se poate efectua nici o schimbare a personalului cheie fara acceptul i permisiunea
Beneficiarului ,orice nlocuire a acestuia trebuind sa asigure personal cu cel puin aceleai
calificri i experiena.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

3
CAIETE DE SARCINI
4. Pana da data inceperii lucrarilor Constructorul va incheia asigurare pentru tot personalul
implicat in lucrare .El va prezenta polia de asigurare la data inceperii lucrrilor
Beneficiarului.
1.2 FACILITI N ANTIER
1. antierul nu va putea fi folosit pentru alte scopuri dect execuia lucrrilor din prezentul
contract.
2. Toate cldirile, atelierele i alte structuri temporare pe care Constructorul le poate ridica
pentru folosina sa sau a Dirigintelui, trebuie fie aprobate de Diriginte.
3. Reamplasarea oricror structuri de acest fel n timpul Lucrrilor va necesita aprobarea
Beneficiarului i a Dirigintelui.
1.3 PERSONAL CALIFICAT PENTRU DIRIGINTE
1. Antreprenorul va pune la dispoziia Dirigintelui i va asigura permanena personalului

calificat la nivelul sarcinilor .
2. Personalul calificat de supraveghere va avea experien n activitatea de asistare a Diriginilor
n munca de supraveghere.
3. Diriginte va solicita ,ori de cate ori este necesar , laboratoare autorizate contractate de
Constructor si agreate de Diriginte .
1.4 PANOU INFORMATIV
1. In termen de 2 sptmni de la Data de ncepere/Incetare, Constructorul va furniza i ridica

Panouri de Informare dup descrierea din Legea 10 a constructiilor . Constructorul le va
cura, ntreine i, la finalizarea Contractului, le va demonta i nltura.
1.5 SECURITATEA ANTIERULUI
1. Constructorul este responsabil pentru paza antierului i pentru toate costurile asociate
prevenirii accesului personalului neautorizat pe toata durata Contractului n conformitate cu
prevederile contractului.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

4
CAIETE DE SARCINI
1.6 ALIMENTAREA CU ENERGIA ELECTRICA
1. Constructorul v furniza i menine o sursa potrivita de energie conform cerinelor
1.7 ASIGURAREA ANTIERULUI CU APA
1. Constructorul este responsabil cu localizarea unei surse de apa potrivite i va plti conectarea
la aceste surse. Dac nu se gsete o sursa de ap corespunztoare n localitate, constructorul
va face toarte cele necesare se aduc i s depoziteze cantitile de ap necesare lucrrilor.
Toate costurile necesare furnizrii apei n antier vor fi suportate de constructor .
Constructorul este responsabil pentru utilizarea corect a apei i pentru ntreinerea instalaiei
de ap.
1.8 STRUCTURI I SERVITUTI EXISTENTE
1. Constructorul va lua toate precauiile necesare prin solicitarea n scris de informaii de la

Autoritile competente pentru a se asigura ca antierul Lucrrilor este liber de orice structura
subteran, canalizri, conducte de apa i gaz, cabluri etc. cunoscute i va asigura Beneficiarul
mpotriva oricror pagube generate de neglijenta sa din acest punct de vedere. Copii ale
tuturor rspunsurilor scrise de la Autoritile competente referitoare la cele de mai sus vor fi
transmise Dirigintelui nainte de nceperea Lucrrilor n antier. Furnizarea acestor informaii
Dirigintelui nu absolv Constructorul de rspunderile sale contractuale. Pentru informaii
privitoare la serviciile disponibile n antier Constructorul trebuie s contacteze Beneficiarul.
2. Orice deversri de apa vor necesita aprobri din partea Ageniei Apelor Romne i Ageniei
de Protecia Mediului. Obinerea acestor permise va fi responsabilitatea Constructorului .
Constructorul va fi de asemenea responsabil cu conformarea la standardele aplicabile apelor
deversate.
1.9 CONTROLUL ZGOMOTULUI
1. Constructorul va adopta cele mai bune metode practice pentru minimizarea zgomotului i
vibraiilor produse de activitile sale i le va prevede n Planul de Management de Mediu. El
trebuie sa trateze cu respect recomandrile Standardului Roman STAS 10009/1988, i se va
conforma n particular cu urmtoarele cerine:
2. toate vehiculele i aparatele mecanice folosite n scopul efecturii lucrrilor vor avea montate
tobe de eapament eficiente i vor fi ntreinute n stare bun i eficient de funcionare,
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

5
CAIETE DE SARCINI
3. toate compresoarele vor fi modele cu zgomot redus echipate cu nvelitori corespunztor

etanate i acustic nchise care vor fi meninute nchise atunci cnd mainile sunt folosite.
Toate echipamentele pneumatice percutante auxiliare vor avea montate amortizoare de
zgomot, iar tobele de eapament de tipul recomandat de productor,
4. mainile folosinte intermitent vor fi oprite n perioadele inactive,
5. zgomotul emis de orice utilaj folosit pentru Lucrri va avea un nivel maxim de zgomot
msurat la 1 metru distanta de faada cldirilor adiacente mai mic dect:
Luni Duminica 07.30 - 19.00 nivel echivalent 30 dB(A) .
1.10 REFACEREA ZONELOR AFECTATE
1. Este rspunderea Constructorului s refac zonele afectate i s ndrepte orice deranj sau
pagub generat de lucrri spre satisfacia Dirigintelui i la momentele prescrise de Diriginte
de-a lungul Contractului. Orice cost asociat cu refacerea la condiia iniial a oselelor,
zonelor de parcare/nierbate etc., inevitabil afectate de lucrri este considerat a fi inclus n
preturile unitare din listele de cantiti, aa cum se prevede n Planul de Management de
Mediu.
2. La finalizarea Lucrrilor pe antier i nainte de Recepia la Terminarea Lucrrilor trebuie s
refac zona afectat a antierului spre satisfacia Beneficiarului i a Dirigintelui.
1.11 PROTECIA ANTIERULUI
1. Costructorul va afia semne de atenionare pe toate cile unde publicul are acces. Msurile de
restricionare a parcrii n vecintate i de a opri i/sau devia traficul n cazul unui colaps
trebuiesc aprobate de Diriginte. Zona antierului trebuie protejat i trebuiesc puse semne
clare indicnd ca este o zona de construcii.
2. Constructorului i se va cere sa dezvolte un Plan de Protecia Muncii i a Sntii cuprinztor
i complet operaional n faza de construcie pentru aprobarea Dirigintelui sau a
reprezentantului acestuia nainte de nceperea activitilor pe antier.
3. Constructorul va face alocaii corespunztoare n oferta sa prin asigurarea de timp i resurse
suficiente pentru conformarea cu toate aspectele generale referitoare la protecia muncii i a
sntii i n particular a urmtoarelor:
a. dezvoltarea i implementarea planului de protecia muncii i a sntii;
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

6
CAIETE DE SARCINI
b. sa gseasc pentru efectuarea lucrrilor, n cazurile cnd acestea sunt subcontractate,

sub-contractori competeni i cu resurse suficiente;
c. sa asigure coordonarea i cooperarea tuturor sub-contractorilor;
d. sa obin de la sub-contractori principale constatri ale evalurii de risc i detaliile
privitoare la modul cum intenioneaz sa efectueze activitile cu risc mare;
e. sa se asigure ca sub-contractorii au cunotin de riscurile din antier;
f. sa se asigure ca muncitorii din antier au fost corespunztor instruii;
g. sa se asigure ca sub-contractorii i lucrtorii se conformeaz oricror reguli particulare
care ar putea fi stabilite n planul de protecia muncii i a sntii;
h. sa fie responsabil pentru conformarea tuturor sub-contractorilor i a tuturor vizitatorilor
n antier la regulile de protecia muncii;
i. sa monitorizeze ndeplinirile din domeniul proteciei muncii i a sntii;
j. sa asigure informarea corecta i consultarea tuturor lucrtorilor;
k. sa asigure accesul n antier numai persoanelor autorizate.
1.12 SUBSTANE TOXICE
1. Substanele toxice cerute pentru folosina n lucrri nu vor fi nmagazinate n antier. Ele vor
fi aduse n antier numai atunci cnd sunt necesare i vor fi ndeprtate imediat dup folosire.
Atunci cnd astfel de substane sunt folosite, Constructorul va lua masurile corespunztoare
pentru asigurarea proteciei publicului precum i a muncitorilor ce efectueaz activitatea
respectiva. Substanele chimice de uz curent vor fi non-toxice pentru oameni, psri i
animale.
2. Constructorul va fi n totalitate responsabil pentru nmagazinarea, amestecul, aplicarea i
folosirea substanelor chimice incluznd depozitarea corespunztoare a containerelor
produsului.
1.13 DEPOZITAREA MATERIALELOR PERICULOASE
1. Constructorul va face toate aranjamentele pentru nmagazinarea materialelor periculoase

altele dect substanele toxice i pentru distribuirea lor pe antier spre satisfacia Dirigintelui.
Combustibilii sau alte materiale duntoare nu trebuiesc depozitai n antier. Costructorul se
va asigura ca nici o scurgere de combustibili sau lubrefiani nu va avea loc n aceste zone.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

7
CAIETE DE SARCINI
2. In cazul n care oricare dintre zone din antier este afectata de combustibili sau lubrifiani, tot
solul contaminat trebuie excavat i transportat la o zona aprobata de depozitare a deeurilor,
pe cheltuiala Constructorului pn la satisfacerea Dirigintelui. Asemenea material contaminat
va fi nlocuit cu sol vegetal sau subsol, dup indicaiile i aprobarea Dirigintelui.
1.14 PSTRAREA CURENIEI N ANTIER
1. Constructorul va remedia pe propriul cost orice deteriorare, i va lsa antierul curat la

sfritul fiecrei zi de lucru.
1.15 EXAMINAREA COTELOR ANTIERULUI
1. Constructorul , naintea nceperii oricrei lucrri, se va convinge de acurateea oricror

contururi i cote artate n desene. Orice nepotrivire ntre desene i situaia din antier trebuie
comunicat n scris Dirigintelui i orice corectur va trebui s fie acceptat naintea nceperii
sau continurii lucrrii. n lipsa unei astfel de comunicri, se va considera c Constructorul a
acceptat contururile i nivelurile artate n desene.
1.16 SITUAII LUNARE
1. Constructorul se va conforma cerinelor impuse in contract privind situaiile lunare de plat.
1.17 APE CURGTOARE I STTTOARE
1. Constructorul va lua toate masurile i va efectua orice operaie necesara pentru a rezolva
problemele privind apele curgtoare sau stttoare.
1.18 FOTOGRAFII DOCUMENT
1. Constructorul va aranja sa aib fotografii document ale Lucrrilor fcute de un fotograf

aprobat de Diriginte. Aceste fotografii vor acoperi extinderea lucrrilor aa cum va indica
Dirigintele.
2. Toate fotografiile trebuiesc nsemnate pe spate (sau atunci cand sunt in format electronic pe
fata) cu data si ora expunerii si un numr unic de identificare. Vor avea un text scris care va
contine numele i adresele fotografilor i o scurta descriere a lucrrii inclusiv localizarea i
direcia de fotografiere ( de obicei aceasta va fi in sensul cresterii kilometrajului ).
Fotografiile trebuie efectuate la momente i date care trebuie convenite anterior cu Dirigintele.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

8
CAIETE DE SARCINI
Fiecare set de fotografii trebuie s includ:

Imaginea original digitala pe CD , DVD , stic sau diverse memorii externe .
Dupa executarea intregii lucrari (de regula dupa efectuarea receptiei la terminarea lucrarilor) 1
exemplar din suporturile imaginilor digitale (CD , DVD , stic sau diverse memorii externe) vor fi
predate , odata cu cartea constructiei Beneficiarului .
1.19 ASISTENI OPERATIVI PENTRU DIRIGINTE
Asistenii operativi pentru diriginte vor dispune de experien n domeniul pentru care au fost
solicitai i de competena necesar ndeplinirii sarcinilor.
Asisteni operativi solicitai:
Ingineri de drumuri /oferi /figuranti topo/ specialisti laboranti .
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

9
CAIETE DE SARCINI
SECIUNEA 2 CURATENIA I ELIBERAREA ANTIERULUI
CONINUT
2.1.Curirea general a antierului...................9
2.2.Demolarea cldirilor 9
2.3.Curarea i igienizarea cldirilor.9
2.4.Vegetaia existent...10
2.1 CURIREA GENERALA A ANTIERULUI
1. Constructorul va curata fiecare parte a antierului la momentul i la extinderea indicate n

Desene. Constructorul va asigura identificarea i protejarea corespunztoarea a copacilor,
arbutilor sau altor particularitati indicate n Desene pentru conservare.
2. Unde linia unei mprejmuiri, gard viu sau zid existent este intersectata de limita antierului
separarea va fi fcuta corect dup indicaia Dirigintelui, daca nu este indicat n alt mod.
3. Toate materialele rezultate din curatarea antierului care nu sunt necesare sau nu sunt cerute
pentru folosire n lucrrile permanente vor fi nlturate de ctre Constructor .
2.2 DEMOLAREA CLDIRILOR PROVIZORII ALE ORGANIZARII DE SANTIER
1. Chiar dac planuri i descrieri ale cldirilor i structurilor au fost naintate Constructorului ,
acesta trebuie sa fie mulumit de gradul de cunoatere al tipului construciei i al materialelor
folosite n construcie. Toate utilitile trebuiesc deconectate din fiecare cldire urmnd a fi
demolate, dac Dirigintele nu s-a exprimat ntr-un mod diferit. Fiecare cldire trebuie sa fie
complet demolat, inclusiv toate fundaiile i tot materialul nlturat din antier. Golurile
rezultate n urma scoaterii fundaiilor trebuiesc rambleiate cu material acceptabil i
compactate pn la nivelul existent al solului. Trebuiesc fcute toate eforturile posibile pentru
recuperarea a cat mai multor obiecte de otel sau a altor articole refolosibile. Asemenea
materiale recuperate vor intra n proprietatea Angajatorului i vor fi depozitate n sigurana i
la adpost ntr-o zona a antierului specificata de Diriginte.
2.3 CURIREA I IGIENIZAREA CLDIRILOR EXISTENTE
1. Pentru cldirile sau prile din cldire care rmn n funciune, ntreaga cldire sau poriune
din acesta care nu se supune reparaiilor sau reabilitrii se va asigura prin operaiuni de
verificare i reabilitare a alimentarii cu ap, energie electric i gaze i a instalaiilor de
canalizare.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

10
CAIETE DE SARCINI
2. Lucrri de re-zugrvire se vor aplica in ncperile care s-au convenit prin contract, pn la
acceptul dirigintelui.
3. Instalaiile de nclzire sau aer condiionat se vor pune in funciune.
2.4 VEGETAIA EXISTENT
1. Constructorul va lua toate precauiile potrivite i necesare pentru protecia vegetaiei

existente pe care Dirigintele cere sa fie pstrate n zona sau n jurul lucrrilor i dac i se va
cere aa va remedia pe cheltuiala proprie i spre satisfacia Dirigintelui orice dauna adusa
copacilor, arbutilor, gardurilor vii, zonelor nierbate i altor caracteristici naturale existente.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

11
CAIETE DE SARCINI
SECTIUNEA 3 RIDICAREA LA NIVEL A CAPACELOR CMINELOR DE

VIZITARE
3.1 Ridicare la nivel a capacelor caminelor de vizitare
1.Ridicarea la nivel a capacelor cminelor de vizitare se va face de ctre propietarul acestora sau
de constructor ,la cererea beneficiarului cu acordul proprietarului, naintea executrii stratului de
uzur a mbrcminii.
Se parcurg urmatoarele etape :
(a) localizarea cminelor;
(b) toate excavaiilor necesare, inclusiv acelea n materiale dure;
(c) toate materialele necesare;
(d) materiale de umplutura inclusiv beton;
(e) aezarea capacelor la cota necesara;
(f) refacerea terenului din jurul capacului.
2.Pentru ridicarea capacului unui camin de vizitare se va folosi : mortar M100 pentru zidarie cu
densitatea de 2,1 to/mc , caramizi pline calitatea A ,format tip 240x115x65 , piesa suport capac .
Mortarul de ciment pentru zidarie M100 se poate executa manual conform normei de deviz
CZ0204G1.
3.Ramele si capacele caminelor de vizitare vor respecta STAS 2308. Caminele de vizitare vor fi
conform STAS 2448. Gratarele cu rama pentru guri de scurgere sunt conform STAS 3272 si STAS
6701 .
La ridicarea capacului se va folosi o macara cu brat cu zabrele de maxim 5 tf sau un
buldoexcavator pe pneuri. Prinderea prefabricatului din beton armat de carligul macaralei fcndu-
se cu cabluri petrecute sub colurile prefabricatului sau de diverse carlige pe care acestea il au .
Pentru ridicarea capacelor existente este necesara dislocuirea umpluturii pietroase de la colturile
prefabricatului din beton ce sustine rama capacului caminului de vizitare sau gurii de scurgere.
4. Cantitatea de pmnt necoeziv care trebuie a fi dizlocata este de aproxomativ 0,30 mc/ 1buc
prefabricat din beton.
5.Manipularea elementelor se va efcctua cu utilaje care nu produc deteriorri.La
ridicare,elementul trebuie s se gseasc n poziie orizontal.Este interzis manipularea
elementelor producnd ocuri sau ridicarea lor prin introducerea cablului n interiorul
elementului.Aezarea suprapus a elementelor se admite numai pe suprafee orizontale care nu
permit tasri .
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

12
CAIETE DE SARCINI
6. Prepararea betonului,mortarului se va face conform pevederilor din cap.9 al normativului

NE012-99.Temperatura de turnare va fi de 5 30 grade Celsius.
7. Pe tot parcursul execuiei ,lucrrile vor fi conduse de un cadru tehnic atestat.Din partea
beneficiarului lucrrile vor fi urmrite de ctre un Diriginte de antier.
8. Lucrrile ce devin ascunse vor fi consemnate n procese-verbale de lucrri.Deasemenea
verificrile periodice i pe stadii fizice vor fi menionate n procese verbale.
SECIUNEA 4 CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR

Coninut
1.Prevederi privind controlul calitii .12
2.Prevederi privind refacerea lucrrilor cu defecte..12
1.Prevederi privind controlul calitii
Pentru ansamblul lucrrilor se stabilete un plan de asigurarea calitii, aprobat de investitor.

Planul de asigurarea calitii cuprinde:
- repartizarea general, numrul general de personal, responsabili cu urmrirea execuiei pe
antier;
- organizarea controlului intern;
- lista lucrrilor pentru care trebuiesc efectuate ncercri.
Procedeurile de execuie se stabilesc n concordan cu prescripiile i caietul de sarcini i
definesc:
- lucrrile care fac obiectul procedurii;
- mijloacele i materialele specifice;
- materialele, produse i componeni (calitate, atestare, origine, marca);
- punctele stabilite ale execuiei-faze care trebuie s rein atenia n mod deosebit;
- modalitile controlului intern.
Controlul intern are n vedere:
- condiiile de identificare i preluare a loturilor de materiale, produse i componeni supui
unei proceduri oficiale de omologri;
- controlul betoanelor i a mixturilor bituminoase n laborator;
- condiiile de execuie i interpretarea ncercrilor, prescrise de la nceput sau impuse n
cursul execuiei;
- modelul documentelor de urmrire a execuiei.
Investitorul va efectua controlul exterior care nu scutete antreprenorul de autocontrol.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

13
CAIETE DE SARCINI
2.Prevederi privind refacerea lucrrilor cu defecte
Dup depistarea i analiza defectelor, nainte de nceperea lucrrilor de remediere antreprenorul

va propune investitorului programul de reparaii spre aprobare.
Reparaiile intr n sarcina antreprenorului.
Pentru remedierea defectelor de natur s afecteze calitatea structurii, sigurana i durabilitatea,
se va proceda astfel:
- ntocmirea releveului detaliat al defectelor;
- cercetarea cauzelor, procedndu-se i la efectuarea de ncercri , investigaii sau calcule
suplimentare;
- evaluarea consecinelor pe termen scurt sau mai lung;
- ntocmirea unui dosar de reparaii nsoite de toate justificrile necesare.
In funcie de constatrile i de studiile efectuate, investitorul poate s procedeze astfel:
s acorde viza proiectului, cu eventualele observaii;
s prevad demolarea unei pri sau a ntregii lucrri.
In cazul defectelor privind geometria lucrrii, calitatea i culoarea suprafeelor, dar care nu
afecteaz sigurana i capacitatea portant a lucrrii, antreprenorul poate propune investitorului un
program de remediere, pe care l va analiza ca atare sau cu completrile necesare.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

14
CAIETE DE SARCINI
SECIUNEA 5 STANDARDE , NORMATIVE ,LEGI, H.G.-URI
- Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcii;

- HG. 28/ianuarie 2008, aprobarea coninutului cadru al documentaiei tehnico economice aferente
investiiilor publice;
- Regulamentul privind controlul de stat al calitii in construcii, aprobat prin H.G. nr. 273/1994;
- Legea apelor 107/1996;
- H.G. 925/1995 Regulamentul de verificare si expertizare tehnica de calitate a proiectelor, a
execuiei lucrrilor si a construciilor;
- Normativ pentru dimensionarea straturilor bituminoase de ranforsare a sistemelor rutiere suple si
semirigide, indicativ AND 550 din 1999;
- Normativ pentru evaluarea strii de degradare a imbrcmintii pentru structuri rutiere suple si
semirigide, indicativ AND 540-2003;
- Ordinul M.T. nr. 45/1998 pentru aprobarea Normelor tehnice privind proiectarea, construirea si
modernizarea drumurilor;
- AND 605-2013 - Normativ mixturi asfaltice executate la cald condiii tehnice privind proiectarea,
prepararea si punerea in opera
- AND 593-2012 Normativ pentru sisteme de protective pentru siguranta circulatiei pe drumuri,
poduri si autostrazi
- SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetri si ncercri geotehnice. Identificarea i clasificarea
pamanturilor. Partea 2. Principiu pentru o clasificare;
- STAS 1913/1-9,12,13,15,16 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice ;
- SR EN 13108-1 Mixturi asfaltice. Specificaii pentru materiale. Betoane asfaltice
- SR EN 13043 Agregate pentru amestecuri bituminoase si pentru finisarea suprafetelor utilizate
in constructia soselelor, a aeroporturilor si a altor zone cu trafic.
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

15
CAIETE DE SARCINI
- SR EN 13242 Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare n inginerie
civila si in constructii de drumuri.
- SR EN 12620 Agregate pentru beton.
- CP 012/1 2007 Cod de practic pentru producerea betonului.
- SR 1848-1:2014 Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de semnalizare rutier. Clasificare,
simboluri i amplasare.
- STAS 10796/1/77 Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor. Prescripii generale
de proiectare.
- STAS 1709/1-90 Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrri de drumuri. Adncimea de
nghe in complexul rutier. Prescripii de calcul.
- STAS 1709/2-90 Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrri de drumuri. Prevenirea i
remedierea degradrilor din nghe-dezghe. Prescripii tehnice.
- STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaie. Condiii tehnice generale de
calitate.
- Legea 319/2006 - Legea securitii si sntii in munc
- Ordin AND nr. 116/1999 - Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri de ntreinere,
reparare si exploatare a drumurilor si podurilor
- P 118/1999 Norme tehnice de proiectare si realizare a construciilor privind protecia la aciunea
focului;
- Normativ AND 584-2012 Traficul de calcul pentru proiectarea drumurilor din punct de vedere al
capacitaii portante si al capacitaii de circulaie;
- Normativ AND 602-2012 Metode de investigare a traficului rutier;
- PD 189-2012 - Normativ pentru determinarea capacitaii de circulaie a drumurilor publice.
-STAS 2914-84 Terasamente condiii generale de calitate.
-STAS 1913/13/83 Teren de fundare. Determinarea cu ncercarea Proctor.
-STAS 10473/87 Straturi din agregate naturale . Condiii generale de calitate
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

16
CAIETE DE SARCINI
-STAS 1079/2 Lucrri de drumuri.Construcii anexe pentru colectarea i evacuarea apelor-rigole,

anuri i casiuri
-SR 179 Macadam condiii tehnice de calitate
-STAS 1598/1-89 ncadrarea mbrcminilor la lucrri de construcii noi i modernizri de drumuri
-SR 7970/2001 Straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald. Condiii tehnice
de calitate i prescripii generale de execuie.
-SR EN 1992-2 2006 Eurocod 2.Proiectarea structurilor din beton.Partea 2 Poduri din beton
-Proiectare i prevederi constructive.
-STAS 2916 Lucrri de drumuri i ci ferate.Protejarea taluzurilor i anurilor.Prescripii
generale de proiectare
Document Descriere
C 112-86 Normativ pentru proiectarea i executarea hidroizolailor din materiale bituminoase la lucrrile de
construcii
C 11-74 Instruciuni tehnice privind alctuirea i folosirea n construcii a panourilor din placaj pentru
cofraje
C 12-78 Normativ privind efectuarea probelor de presiune la conductele tehnologice de otel
C 139-87 Instruciuni tehnice pentru protecia anticorosiva a elementelor de construcii metalice
C 140-86 Normativ pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat
C 142-85 Instruciuni tehnice pentru executarea i recepionarea termoizolaiilor la elementele de instalaii
C 149-87
C 16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrrilor de construcii i a instalaiilor aferente
C 169-88 Normativ pentru execuia lucrrilor de terasamente
C 172-88 Instruciuni tehnice pentru proiectarea i montajul tablelor metalice profilate de executarea
nvelitorilor i pereilor
C 204-80 Normativ cadru privind verificarea calitii lucrrilor de montaj al utilajelor i instalaiilor
tehnologice
C 37-88 Normativ pentru alctuirea i executarea nvelitorilor la construcii
C 56 85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii aferente
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
C 8-75 Normativ pentru folosirea aditivilor la prepararea betoanelor
CD 148- Ghid privind tehnologia de execuie a straturilor de fundaie din balast
2003
H.G. nr. Regulament privind urmrirea comportrii n exploatare, interveniile n timp i post-utilizarea
766/1997 construciilor
I27-82 Instruciuni tehnice privind stabilirea i verificarea clasei de calitate a mbinrilor sudate la
conducte tehnologice
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

17
CAIETE DE SARCINI
Legea nr. privind Protecia mediului nconjurtor

137/1995
Legea nr. Norme Generale de Protecia Muncii
90/1996
Legea nr. Protecii muncii i normele metodologice de aplicare.
90/1996
NE 012-99 Cod de practic pentru. executarea lucrrilor din beton i armat
Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciilor metodologie
NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrrilor de beton i beton armat
Np-17-02 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice cu tensiuni pana la 1000 V C.A. i
1500 C C.C.
NSPM-65- Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice;
2001
NSPM-65- Norme specifice de protecia muncii pentru transportul i distribuia energiei electrice
2001
NSSMUEE Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice n medii normale
111-2001
O M /1998 Norme tehnice pentru proiectarea, construirea, i modernizarea drumurilor **
O.G. nr. Norme privind aprarea mpotriva dezastrelor, aprobata prin Legea 124/1995
47/1994
P 130- Normativ privind comportarea n timp a construciilor *
1999
P 130-88 Norme metodologice privind urmrirea comportrii construciilor, inclusiv supravegherea curenta
a strii tehnice a acestora
P100-92 Normativ pentru proiectare antiseismica a construciilor de locuine, social-culturale,
agrozootehnice i industriale
P19-2003
Normativ privind adaptarea pe teren a proiectelor tip de podee pentru drumuri
PD 177- Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide **
2001
PD 165- Normativ privind alctuirea i calculul structurilor de poduri i podee de osea cu suprastructuri
2000 monolit i prefabricate
PD 216- Norme pentru tratament
2001
PD178-82 Instruciuni tehnice departamentale pentru proiectarea, executarea, montarea, repararea,
exploatarea i verificarea conductelor tehnologice sub presiune i a estacadei de conducte din
industria chimica.
PE 107- Normativ pentru proiectarea i executarea reelelor de cabluri electrice;
1995
PE 124-95 Normativ pentru alimentarea cu energie electrica a consumatorilor industriali i similari;
AND 513- Instruciuni tehnice privind proiectarea, execuia, revizia i ntreinerea drenurilor pentru
2002 drumurile publice
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

18
CAIETE DE SARCINI
AND 589- Lucrri de consolidare i susinere a terasamentelor de drum

2004
AND 513- Instruciuni tehnice privind execuia, revizia i ntreinerea drenurilor pentru drumuri publice
2002
C 56-85 Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii
C 169-88 Normativ pentru execuia lucrrilor de terasamente
CD 148-2003-Ghid privind tehnologia de execuie a straturilor de fundaie din balast
P 130-1999 Normativ privind comportarea n timp a construciilor *
P19-2003 Normativ privind adaptarea pe teren a proiectelor tip de podee pentru drumuri
PD 177-2001 Normativ pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple i semirigide *
PD 216-2001 Normativ pentru execuia tratamentelor
PD 165-2000 Normativ privind alctuirea i calculul structurilor de poduri i podee de osea cu suprastructuri
monolit i prefabricate
O M /1998 Norme tehnice pentru proiectarea, construirea, i modernizarea drumurilor*
NE 012-99 Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton i beton armat.
CD 29 Instruciuni tehnice departamentale pentru proiectarea i executarea straturilor din materiale stabilizate
Cu ciment la lucrri de drumuri
Regulament privind stabilirea categoriei de importan a construciilor metodologie
Intocmit Verificat
Ing. Rosca Mircea
S.C.PROIECTARE
CONSULTAN S.R.L.
Detalii de
Execuie

19
CAIETE DE SARCINI
19
S.C.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA S.R.L.MIERCUREA CIUC , ROMANIA
FAZA : Proiect Tehnic +Detalii de Executie 1
CAIET DE SARCINI nr. 2
Lucrri de terasamente la :
- Zona Drum
- anuri, Rigole
CUPRINS
CAP. 1: GENERALITATI ................................................................................................ 3

1.1. PREVEDERI GENERALE ..................................................................................... 3
CAP.2: MATERIALE ....................................................................................................... 3

2.1. SOL VEGETAL ..................................................................................................... 3
2.2. SOL PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE .................................................... 3
2.3. APA PENTRU COMPACTARE ............................................................................. 4
2.4. VERIFICAREA CALITATII PAMINTURILOR ........................................................ 4
CAP. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR............................................................... 8

3.1. PICHETAJUL LUCRARILOR ................................................................................ 8
3.2. LUCRARI PREGATITOARE ................................................................................. 8
3.3. MICAREA PMNTULUI ................................................................................... 9
3.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE ................................................................. 9
3.5. EXECUIA SPTURILOR ...10
3.6. EXECUTIA RAMBLEELOR ................................................................................ 10
3.7. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR ........................................................ 12
3.8. FINISAREA PLATFORMEI ................................................................................. 13
3.9. ACOPERIREA CU PAMINT VEGETAL .............................................................. 13
3.10. DRENAREA APELOR SUBTERANE.................................................................. 13
3.11. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE ............................. 13
3.12. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR .......................................................... 13
3.13. RECEPTIA LUCRARILOR .................................................................................. 14
3.14. RECEPTIA PE FAZE .......................................................................................... 14
3.15. RECEPTIA PRELIMINARA ................................................................................. 15
3.16. RECEPTIA FINALA ............................................................................................ 15
CAP. 1: GENERALITATI
Prezenta specificaie tehnic se aplic la executarea terasamentelor pentru drum

si rampele podetelor. Ea cuprinde condiiile tehnice comune ce trebuie s fie ndeplinite
la executarea debleelor, rambleelor, transporturilor, compactarea, nivelarea i finisarea
lucrrilor, controlul calitii i condiiile de recepie.
1.1. PREVEDERI GENERALE
La orice lucrare care are legtur cu terasamentele Antreprenorul va respecta

prevederile din standardele i normativele n vigoare, n msura n care completeaz i
nu contravin prezentei specificaii tehnice.
Antreprenorul va asigura prin posibilitile proprii sau prin colaborare cu uniti de

specialitate efectuarea tuturor ncercrilor i determinrilor rezultate din aplicarea
prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s efectueze, la cererea beneficiarului, verificri

suplimentare, fa de prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s asigure adoptarea msurilor tehnologice i organizatorice

care s conduc la respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic a condiiilor de executare a

terasamentelor, cu rezultatele obinute n urma determinrilor i ncercrilor.
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini Beneficiarul va

dispune ntreruperea execuiei lucrrilor i luarea msurilor care se impun.
CAP.2: MATERIALE
2.1. SOL VEGETAL
Pentru acoperirea suprafetelor ce urmeaza a fi insamantate sau plantate se foloseste

pamant vegetal ales din pamanturile locale cele mai propice vegetatiei.
2.2. SOL PENTRU LUCRARI DE TERASAMENTE
Categoriile si tipurile de pamant folosite la executarea terasamentelor de drumuri si

platforme sunt clasificate conform SR EN ISO 14688-2/2005.
Pmnturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite n orice condiii climaterice i
hidrologice, la orice nlime de terasament, fr a se lua msuri speciale.
Pmnturile clasificate ca bune pot fi de asemenea utilizate n orice condiii climaterice,
hidrologice i la orice nlime de terasament, la compactarea lor necesitnd o tehnologie
adecvat.
Pmnturile prfoase i argiloase, clasificate ca mediocre n cazul cand condiiile
hidrologice locale sunt mediocre i nefavorabile vor fi folosite numai cu respectarea
prevederilor STAS 1709/1,2,3 90 , privind prevenirea degradrilor provocate din nghe-
dezghe.
Realizarea terasamentelor n rambleu, n care se utilizeaz pmnturi simbol 4d

(anorganice) i 4e (cu materii organice peste 5%) a cror calitate conform tabelului 1b
este rea, este necesar ca alegerea soluiei de punere n oper i eventualele msuri de
mbuntire s fie fundamentate cu probe de laborator pe considerente tehnico-
economice.
Conditiile de utilizare a diferitelor pamanturi pot fi combinate la cererea Dirigintelui cu

masuri specifice destinate a aduce pamantul extras in starea compatibila cu modalitatile
de punere in opera si cu conditiile meteorologice. Aceasta masura care cade in sarcina
Antreprenorului priveste modalitatile de extragere si de corectii a continutului in apa fara
aport de liant sau reactivi.
2.3. APA PENTRU COMPACTARE
Apa necesara compactarii rambleelor nu trebuie sa fie murdara si nu trebuie sa contina

materii organice in suspensie.
Apa slcie va putea fi folosit cu acordul Dirigintelui, n afar de terasamentele din spatele
lucrrilor de art.
Adugarea eventual a unor produse, destinate s faciliteze compactarea, nu se va face

dect cu aprobarea clientului, n care se vor preciza i modalitile de utilizare.
2.4. VERIFICAREA CALITATII PAMINTURILOR
Verificarea calitii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale

acestuia prevzute n tabelul 2.
Laboratorul Antreprenorului va avea un registru cu rezultatele tuturor determinrilor de

laborator.
Tabel 1
Denumirea i caracteristicile principalelor tipuri de Simbol Granulozitate Indice de Umflare Calitatea
pmnturi plasticitate liber materialului
Ip, pentru U1% pt. lucrri
Conform cu Casagrande
fraciunea de
sub 0,5 terasament
mm e
Pmanturi coezive: Anorganice cu 4a <10 <40 mediocra
nisip prfos, praf compresibilitate i umflare
nisipos, liber redus, sensibilitate
nisip argilos, mijlocie la nghe i dezghe
praf, praf argilos- anorganice, cu 4b <35 <70 mediocra
nisipos, praf compresibilitate medie, 7
argilos, argil umflare liber redus sau 0
prfoas nisipoas, medie, foarte sensibil la
argil prfoas, nghe i dezghe 6 4
argil, argil gras 0 d
organice (MO>5%)* cu 4c 5 <10 <40 mediocra
compresibilitate i umflare 0
liber redus, sensibilitate
medie la nghe i dezghe 4 4
0 a
3 4
0 b
anorganice, cu 4d 2 4f >35 >70 rea
compresibilitate i umflare 0
medie mare, sensibilitate 1 4
medie la nghe i dezghe 0 4 e
c
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
axa x = limita de curgere Wc %
axa y = indicele de plasticitate Ip
Diagonala reprezint Ip = 0,73 (Wc 20)
Organice (MO>5%)* cu 4e <35 <75 rea
compresibilitate medie,
umflare liber medie sau
redus, foarte sensibil la
nghe i dezghe
organic (MO>5%)* cu 4f - 40 foarte rea
compresibilitate mare,
umflare liber medie sau
mare, foarte sensibil la
nghe i dezghe
* Materia organic este notat cu MO.
Tabelul 2
Nr. Caracteristici care se verific Frecvene minime Metode de determinare
crt. conform STAS
1. Granulozitate In funcie de heterogenitatea pmntului utilizat, STAS 1913/5-86
2. Limita de plasticitate ns nu va fi mai mic dect o ncercare la 5000 STAS1913/4-86
3. Coeficientul de neuniformitate mc SREN ISO 14688-
2/2005
4. Umflare liber Pentru pmnturile folosite n rambleele din 1913/12-88
spatele zidurilor i pmnturile folosite la protecia
rambleelor o ncercare cel puin la 1000 cmc
5. Sensibilitate la nghe i dezghe In pmnt natural sub rambleu, ncercare la STAS 1709/1,2,3-90
fiecare 2000 cmc. La deblee, ncercare cel puin
la fiecare 250 m de drum.
6. Greutate aparent sau densitate n stare uscat a pmntului n 1913/15-75
condiii naturale, de la groapa de mprumut, din rambleu i din 1913/3-76
debleu 12288-85
7. Umiditate Zilnic sau la fiecare 500 mc 1913/1-82
8. Unghi de frecare intern() i coeziune c n cazul rambleului, care STAS 8942/2-82
necesit ncercarea la stabilitate STAS 8942/3-90
Not: Materialele provenite din excavaiile de piatr pot fi folosite la lucrri de terasamente, n condiiile din acest tabel.
CAP. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR
3.1. PICHETAJUL LUCRARILOR
De regul pichetajul axului lucrarilor este efectuat prin grija clientului. Sunt materializate
pe teren toate punctele importante ale traseului prin pichei cu martori, iar vrfurile de
unghi prin borne de beton legai de reperi amplasai n afara amprizei lucrarilor.
Pichetajul este nsoit i de o reea de reperi de nivelment stabili, din borne de beton,
amplasai n afara zonei lucrarilor cel puin cte doi reperi pe km.
Antreprenorul este rspunztor de buna conservare a tuturor picheilor i reperilor, de a

le restabili sau de a le reamplasa dac este necesar.
In caz de nevoie, scoaterea lor n afara amprizei lucrrilor este efectuat de ctre
Antreprenor, pe cheltuiala i rspunderea sa.
Aceast operaie nu poate s fie efectuat dect dup ce obine aprobarea

Consultantului n scris, cu cel puin 24 de ore n avans.
Cu ocazia efecturii pichetajului vor fi identificate i toate instalaiile subterane i

aeriene, electrice, de telecomunicaii sau de alt natur, aflate n ampriza lucrrilor n
vederea mutrii sau protejrii acestora conform documentaiilor tehnice pentru predarea
terenului liber Antreprenorului.
3.2. LUCRARI PREGATITOARE
Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se executa urmatoarele lucrari pregatitoare

in limita zonei expropriate:
defriri;
curatirea terenului de frunze, crengi, iarba si buruieni;
decaparea si depozitarea pamantului vegetal;
demolarea construciilor existente.
Antreprenorul trebuie s execute n mod obligatoriu tierea arborilor, pomilor i arbutilor,

s scoat rdcinile i buturugile.
Doborrea arborilor i a pomilor, precum i transportul materialului lemnos rezultat se face
pe cheltuiala Antreprenorului, dup ndeplinirea formelor legale.
Scoaterea buturugilor i rdcinilor se face obligatoriu la ramblee cu nlime mai mic de
2 m.
Curirea terenului de frunze, crengi, iarb i buruieni i alte materiale se face pe ntreaga
suprafa a amprizei.
Decaparea pmntului vegetal se face pe ntreaga suprafa a amprizei lucrarilor
proiectate.
Pmntul vegetal va putea fi pus ntr-un depozit provizoriu n vederea unei eventuale
reutilizri.
Demolrile construciilor existente vor fi executate pn la adncimea de 1,00 m sub nivelul
platformei terasamentelor.
Materialele provenite din demolare vor fi strnse cu grij pentru a fi reutilizate conform
indicaiilor precizate n caietele de sarcini speciale sau n lipsa acestora vor fi evacuate n
groapa public cea mai apropiat, transportul fiind n sarcina Antreprenorului.
Toate golurile ca: puuri, excavaii, gropi dup scoaterea buturugilor i rdcinilor etc. vor fi
umplute cu pmnt bun pentru umplutur conform prevederilor CAP. 2 i compactate
metodic pentru a obine gradul de compactare prevzut n prezentul caiet de sarcini.
Antreprenorul nu va trece la executia terasamentelor inainte ca Consultantul sa constate si
sa accepte executia lucrarilor pregatitoare enumerate in prezentul capitol.
Aceasta acceptare trebuie sa fie in mod obligatoriu mentionata in registrul de santier.
3.3. MICAREA PMNTULUI
Micarea pmntului se efectueaz prin utilizarea pmntului provenit din spturi pentru
curatire depuneri n profilele cu umplutur ale proiectului.
Transportul pmntului se face pe baza unui plan ntocmit de Antreprenor Tabloul

micrii pmntului -, care definete n spaiu micrile i localizarea final a fiecrui volum
izolat de sapatura sau din groapa de mprumut considerat n mod individual. El ine cont
de Tabloul de coresponden a pmntului stabilit de client, dac acesta exist, ca i de
punctele de trecere obligatorii ale itinerariului de transport i prescripiile caietului de
sarcini speciale. Acest plan este supus aprobrii Consultantul n termen de 30 de zile de la
notificarea ordinului de ncepere a lucrrilor.
3.4. GROPI DE IMPRUMUT SI DEPOZITE
In lipsa unor precizari speciale in Caietul de sarcini, alegerea gropilor de imprumut sau a
depozitelor este lasata la latitudinea Antreprenorului, sub rezerva aprobarii Consultantului.
Acest acord va trebui s fie solicitat cu minimum opt zile nainte de nceperea exploatrii
gropilor de mprumut sau a depozitelor. Cererea trebuie s fie nsoit, dac Consultantul
consider c este necesar, de:
justificare a calitii materialelor n spiritul prevederilor Cap. 2 al prezentului caiet

de sarcini, n ce privete gropile de mprumut. Cheltuielile pentru sondaje i analize
fiind n sarcina antreprizei;
acordul pentru ocuparea terenurilor pentru depozite i pentru extragerea de pmnt
din gropile de mprumut dat de proprietarul terenului.
Antreprenorul va avea grij ca gropile de mprumut i depozitele s nu compromit
stabilitatea masivelor naturale, nici s nu rite antrenarea lor de ape sau s cauzeze, din
diverse motive, pagube sau prejudicii persoanelor sau bunurilor publice particulare. In
acest caz, Antreprenorul va fi n ntregime rspunztor de aceste pagube.
Consultantul se va putea opune executrii gropilor de mprumut sau depozitelor
susceptibile de a nruti aspectul mprejurimilor i al scurgerii apelor, fr ca
Antreprenorul s poat pretinde pentru acestea fonduri suplimentare sau despgubiri.
Achiziionarea sau despgubirea pentru ocuparea terenurilor afectate depozitelor de
pmnturi, ca i a celor necesare gropilor de mprumut, rmn n sarcina Antreprenorului.
3.5. EXECUTIA SAPATURILOR
Antreprenorul nu va putea executa nici o lucrare nainte ca modul de pregtire a

amprizelor de debleu precizat de prezentul caiet de sarcini i caietul de sarcini speciale,
inclusiv ndeprtarea apelor de suprafa sau subterane, s fi fost verificat i recunoscut
ca satisfctor de ctre Consultantul lucrrii. Aceste acceptri trebuie, n mod obligatoriu,
s fie menionate n registrul de antier.
Nu se vor crea supraadncimi n debleu. In cazul cnd n mod accidental apar asemenea
situaii se va trece la umplerea lor conform modalitilor pe care le va prescrie Consultantul
lucrrii i pe cheltuiala Antreprenorului.
In cazul cnd terenul ntlnit la cota fixat prin proiect nu va prezenta calitile stabilite i nu
este de portan dorit, Consultantul va putea prescrie realizarea unui strat de form pe
cheltuiala clientului. Compactarea stratului de form va trebui s permit atingerea unui
grad de compactare de 100% Proctor normal. In acest caz se va limita pentru stratul
superior al debleurilor gradul de compactare la 97% Proctor normal.
Inclinarea taluzelor va depinde de natura terenului efectiv. Dac acesta difer de
prevederile proiectului, Antreprenorul va trebui s aduc la cunotina Consultantului, care
va putea eventual dispune o modificare a nclinrii taluzelor i modificarea volumului
terasamentelor.
Prevederile STAS 2914-84 privind nclinarea taluzurilor la deblee pentru adncimi de
maximum 12,00 m sunt date n tabelul 3 n funcie de natura materialelor existente n
debleu.
Tabel 3
Natura materialelor din debleu Inclinarea taluzelor
Pmnturi argiloase, n general argile 1,0 : 1,5
nisipoase sau prfoase, nisipuri argiloase
sau prafuri argiloase
Pamanturi marnoase 1,0:1,0:1,0:0,5
Pamanturi macroporice (loess si pamanturi 1,0:1,0
loessoide)
In deblee amplasate in conditii hidrologice nefavorabile (zone umede, infiltratii, zone de

baltiri) indiferent de adancimea lor, inclinarea taluzurilor se va stabili printr-un calcul de
stabilitate.
Dac apare c stabilitatea pmnturilor nu este asigurat, Antreprenorul trebuie s ia de

urgen msuri de consolidri i s previn imediat Consultantul.
3.6. EXECUTIA RAMBLEELOR
Antreprenorul nu poate executa nici o lucrare nainte ca pregtirile terenului indicate n

caietul de sarcini i caietul de sarcini speciale s fie verificate i acceptate de
Consultant, n concordan cu Cap. 3 In plus, Consultantul trebuie s aprobe metoda
Antreprenorului de execuie a rambleelor. Nu se executa lucrari de terasamente pe timp
de ploaie sau ninsoare. Dac vremea rea compromite calitatea rambleelor, aa cum
este ea definit de aceste specificaii i de orice legi i regulamente romneti, lucrrile
trebuie ntrerupte. Antreprenorul poate rencepe lucrrile dup o perioad de timp
stabilit de Consultant.
Rambleele se execut din straturi elementare suprapuse, pe cat posibil orizontale, pe

intreaga latime a platformei si in principiu pe intreaga lungime a rambleului. Dac
dificultile speciale, recunoscute de Consultant , o impun, straturile elementare pot fi
executate pe limi inferioare celei a rambleului. Acest rambleu va fi atunci executat din
benzi alturate care mpreun acoper ntreaga lime a profilului. Decalarea n nlime
ntre dou benzi alturate nu trebuie s depeasc grosimea maxim impus.
Pmntul adus pe platform este mprtiat i nivelat pe ntreaga lime a platformei n
grosimea optim de compactare stabilit, urmrind realizarea unui profil longitudinal pe
ct posibil paralel cu profilul definitiv.
La punerea n oper se va ine seama de umiditatea optim de compactare. Pentru

aceasta, laboratorul antierului va face determinri ale umiditii la surs i se vor lua
msurile n consecin pentru punerea n oper, respectiv aternerea i necompactarea
imediat, lsnd pmntul s se zvnte sau s se trateze cu var pentru a-i reduce
umiditatea ct mai aproape de cea optim, sau din contr, udarea stratului aternut
pentru a-l aduce la valoarea umiditii optime.
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor

normal prevzut n STAS 2914-84 conform tabelului 5. Compactarea fiecrui strat se va
face cu respectarea parametrilor stabilii pentru execuia de lucrri de terasamente, n
ce privete caracteristicile echipamentului de compactare, compactarea normal
Proctor pentru pmntul folosit, umiditatea natural i stabilirea coreciilor necesare
pn la atingerea condiiilor optime, grosimea stratului de baz al rambleului, numrul
de treceri.
Toate rambleele vor fi compactate pentru a se realiza gradul de compactare Proctor

normal prevzute in STAS 2914-84.
Controlul compactrii
Intensitatea compactrii Q/S este verificat continuu. Acest lucru este stabilit n darea
de seam privind metoda Antreprenorului i este raportul ntre Q (volumul lucrrilor de
terasamente) executate ntr-o anume unitate de timp (or), exprimat n mc i S,
suprafaa volumului Q, acoperit de compactoare n aceeai unitate de timp, exprimat
n mp.
Starea rambleului este controlat prin supravegherea Consultantului pe msura
execuiei n urmtoarele condiii:
a. controlul va fi strat dup strat;

b. se va proceda pentru fiecare strat la urmtoarele ncercri cu frecvena teoretic din
tabelul 4, care vor putea eventual s fie modificate prin caietul de sarcini speciale.
Tabel 4
Frecvena minimal a
Denumirea ncercrii Observaii
ncercrilor
Incercarea Proctor 1 la 5000 mc Pentru fiecare tip de
pmnt
Determinarea coninutului de 1 la 250 ml de platform pe strat
ap
Determinarea capacitii 3 la 250 ml de platform pe strat
Laboratorul Antreprenorului va ine un registru n care se vor consemna toate rezultatele

privind ncercarea Proctor, determinarea umiditii i a gradului de compactare realizat pe
straturi i sectoare.
Antreprenorul nu va putea cere recepia unui strat dect dac toate valorile de compactare
corespunztoare sunt superioare minimului prescris. Aceast recepie va trebui n mod
obligatoriu menionat n registrul de antier.
Protecia mpotriva apelor
Antreprenorul este obligat s asigure protecia rambleelor contra apelor pluviale i

inundaiilor provocate de ploi a cror intensitate nu depete intensitatea celei mai
puternice ploi nregistrate n cursul ultimilor zece ani.
Intensitatea precipitaiilor de care se va ine seama va fi cea furnizat de cea mai
apropiat staie pluviometric.
3.7. EXECUTIA SANTURILOR SI RIGOLELOR
Santurile i rigolele vor fi realizate conform prevederilor proiectului, respectndu-se

seciunea, cota fundului i distana de la marginea amprizei.
Santul sau rigola trebuie s rmn constant paralele cu piciorul taluzului. Paramentele
anului sau ale rigolei vor trebui s fie plane iar blocurile n proeminen s fie tiate.
La sfritul antierului i nainte de recepia final anurile sau rigolele vor fi complet
degajate de bulgri i blocuri ebulate si se va asigura scurgerea apelor in zona
intersectiilor cu drumurile laterale prin montarea de tuburi cu diametrul interior de minim
400mm .
3.8. FINISAREA PLATFORMEI
Stratul superior al platformei va fi ngrijit compactat, nivelat i completat respectnd

cotele n profil transversal, declivitile i limea prevzute n proiect. .
3.9. ACOPERIREA CU PAMINT VEGETAL
Cnd acoperirea trebuie s fie aplicat pe un taluz, acesta va fi n prealabil taiat n trepte
de nfraire sau ntrit cu caroiaje din brazde, nuiele sau prefabricate etc, destinate a-l fixa.
Aceste trepte sau caroiaje sunt apoi umplute cu pmnt vegetal.
Terenul vegetal trebuie sa fie frmiat, curat cu grij de pietre, rdcini, sau iarb i
umectat nainte de mpratiere. Dup mpratiere pmntul vegetal este tasat cu un mai
plat sau cu un rulou usor. Executarea lucrarilor de imbracare cu pamant vegetal este, in
principiu, suspendata pe timp de ploaie, la decizia Consultantului.
3.10. DRENAREA APELOR SUBTERANE
Lucrri de drenarea apelor subterane care s-ar putea s se dovedeasc necesare vor fi
definite prin dispoziii de antier de ctre Diriginte i reglementarea lor va interveni, n lipsa
unor dispoziii speciale ale caietului de sarcini speciale, conform prevederilor clauzelor
administrative generale.
3.11. INTRETINEREA IN TIMPUL TERMENULUI DE GARANTIE
In timpul termenului de garantie, Antreprenorul va trebui sa execute in timp util si pe

cheltuiala sa lucrarile necesare pentru a asigura scurgerea apelor, repararea taluzelor si a
rambleelor si sa corijeze tasarile rezultate dintr-o proasta executie a lucrarilor.
3.12. CONTROLUL EXECUTIEI LUCRARILOR
Controlul calitatii lucrarilor de terasamente consta in:

verificarea trasarii axului si amprizei lucrarilor;
verificarea pregatirii terenului de fundatie;
verificarea calitatii si starii pamantului utilizat;
controlul grosimii straturilor asternute;
controlul compactarii terasamentului;
Antreprenorul este obligat s in evidena zilnic n registrul de laborator a verificrilor
efectuate asupra calitii i strii (umiditii) pmntului pus n opera i a rezultatelor
obinute n urma ncercrilor efectuate privind calitatea lucrrilor executate.
Verificarea pregatirii terenului de fundatie inainte de nceperea executrii zidurilor si
umpluturilor in platforme, dup curatarea terenului, ndeprtarea stratului vegetal,
compactarea pmntului, se determina gradul de compactare i deformabilitatea
terenului de fundaie.
Verificrile efectuate se vor consemna ntr-un proces verbal de verificare a calitii
lucrrilor ascunse specificndu-se eventualele remedieri necesare.
Numrul minim de probe conform STAS 2914 84 pentru gradul de compactare este
de 3 ncercri pentru fiecare 2000 mp suprafee compactate.
Deformabilitatea terenului se va stabili prin msurtori cu deflectometru cu prghii
conform instruciunilor tehnice departamentale indicativ CD 31 2002.
Msurtorile cu deflectometrul se vor efectua n profile transversale amplasate la max.
25 m unul dup altul n trei puncte (dreapta, ax lucrare, stnga)
La nivelul terenului de fundaie se considera realizat capacitatea portant necesar
dac deformaia elastic corespunztoare vechiului etalon are valori mai mari dect cea
admisibil n cel mult 10% din punctele msurate.
Verificarea gradului de compactare a terasamentului de fundaii se va face n corelaie
cu msurtorile cu deflectometrul n punctele n care rezultatele acestora atest valori
de capacitate portant sczut.
Verificarea calitii pmntului const n determinarea principalelor caracteristici ale
pmntului, n conformitate cu tabelul 2.
Verificarea gradului de compactare.
Determinrile pentru verificarea gradului de compactare se fac pentru fiecare strat de

pmnt pus n oper.
n cazul pmnturilor coezive se vor preleva cte 3 probe de la suprafa, mijlocul i de
la baza stratului cnd acesta are grosimi mai mari de 25 cm i numai de la suprafaa
pmnturilor necoezive se va preleva o singur prob din fiecare punct care trebuie s
aib un volum de min. 1000 cmc conform STAS 2914 84 cap. 7.
Verificarea gradului de compactare se face prin compararea densitii n stare uscat a
acestor probe cu densitate n stare uscat maxim stabilit prin ncercarea Proctor
STAS 1913/13-83.
Verificarea privind gradul de compactare realizat se va face n minimum trei puncte
repartizate stnga, ax, dreapta, n seciuni diferite pentru fiecare sector de 250 m
lungime.
Nu se va trece la execuia stratului urmtor atta timp ct rezultatele verificrilor
efectuate nu confirm realizarea gradului de compactare prescris, compactarea
ulterioar a stratului nefiind posibil.
Poriunile slab compactate pot fi depistate prin metode expeditive cu penetrometrul sau
cu deflectometrul cu prghie.
3.13. RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrrile de terasamente vor fi supuse unor recepii pe parcursul execuiei (recepii pe

faze de execuie) unei recepii preliminare i unei recepii finale.
3.14. RECEPTIA PE FAZE
A. n cadrul recepiei pe faze (de lucrri ascunse) se va verifica dac partea de lucrri ce
se recepioneaz s-a executat conform proiectului i atest condiiile impuse de
documentaii i de prezentul caiet de sarcini.
B. n urma verificrilor se ncheie ncheie proces verbal de recepie pe faze, n care se
confirm posibilitatea trecerii execuiei la faza imediat urmtoare.
C. Recepia pe faze se efectueaz de ctre Consultant i Antreprenor, iar documentul ce

se ncheie ca urmare a recepiei s poarte ambele semnaturi.
D. Recepia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
trasarea i ablonarea lucrrii

decaparea stratului vegetal
compactarea terenului de fundaie
n cazul rambleelor pentru fiecare metru din nlimea de
umplutur
n cazul spturilor la cota final a spturii.
E. Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispoziia organelor

de control, ct i a comisiei de recepie preliminar sau final.
3.15. RECEPTIA PRELIMINARA
La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei pri din aceasta se va proceda la

efectuarea recepiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
concordana lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini i caietului de
sarcini speciale i a proiectului de execuie
natura pmntului din corpul drumului sau platformei
concordana gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
Lucrrile nu se vor recepiona dac:
nu sunt realizate cotele i dimensiunile prevzute n proiect
nu este realizat gradul de compactare la nivelul fundatiei ct i pe fiecare strat n
parte (atestate de procesele verbale de recepie pe faze)
lucrrile de scurgerea apelor sunt necorespunztoare
nu s-au respectat pantele transversale i suprafaarea platformei
se observ fenomene de instabilitate, nceputuri de crpturi n corpul
terasamentelor, ravinari ale taluzelor, etc.
Defeciunile se vor consemna i se va stabili modul i termenul de remediere.
3.16. RECEPTIA FINALA
La recepia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat i dac au

fost ntreinute corespunztor.
Intocmit, Verififcat,
Ing. Rosca Mircea
FAZA : Proiect Tehnic +Detalii de Executie
1
CAIET DE SARCINI NR. 3
Straturi din piatr spart,

Macadam ordinar
2
A.Fundatii din piatra sparta

1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind execuia i recepia
straturilor de fundaie din piatr spart .
El cuprinde condiiile tehnice prevzute n SR EN 13242+A1:2008 care trebuie s fie ndeplinite de
materialele folosite i n STAS 6400-84 de stratul de piatr executat.
Prezentul caiet de sarcini se aplica la executarea fundatiei din piatra sparta din alctuirea sistemelor
rutiere nerigide pentru drumuri si strazi.
2. PREVEDERI GENERALE
2.1. Fundatia din piatra sparta se realizeaza ntr-un singur strat a carui grosime este stabilita prin
proiect.
2.2. Stratul din piatr sparta se aseaza peste fundatia de balast gata executata (dupa receptia stratului
de balast) sau pe o pietruire existenta.
2.3. Fundatia din piatra sparta se realizeaza n doua straturi, un strat inferior de minimum 10 cm de
balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm, conform prevederilor STAS 6400-84 (pct. 2.1.1 si tabelul
anexat la STAS).
2.4. Pe drumurile/strazile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de mbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul de fundatie
din piatra sparta se va realiza n mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi:
- substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
- substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast, acesta preia si functia de substrat
drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a
apei.
2.5. Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat
efectuarea tuturor ncercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.6. Antreprenorul este obligat sa efectueze, la cererea Inginerului, verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
2.7. n cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
3. MATERIALE
3.1. Agregate naturale

Agregatele din prezentul caiet de sarcini folosite la executia fundatiilor din piatra sparta sunt agregate
obtinute prin prelucrarea materialelor naturale, artificiale sau reciclate utilizate pentru lucrari de drumuri.
Pentru execuia fundaiilor din piatr sparta din prezentul proiect se utilizeaz piatr spart sort 0
63 mm.
Agregatele folosite la realizarea straturilor de fundatie trebuie sa provina din roci stabile, adica
nealterabile la aer, apa sau nghet. Se interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
3.1.1. Granulometrie
Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform SR EN 933-1, trebuie sa se supuna
cerintelor din 3.1.1.1. si 3.1.1.2., corespunzator marimii agregatului d/D.
Sunt permise combinatii a doua sau mai multe dimensiuni adiacente de agregat sau agregat mixt.
3
Tabelul 1 Cerinte generale de granulometrie
Procent de trecere exprimat ca masa Categorie
Agregat Dimensiune
2Da 1,4Db c Dd dc e d/2b c G
Agregat d=1 100 98 la 100 85 la 99 0 la 15 0 la 5 GC 85 - 15
grosier si D > 2 100 98 la 100 80 la 99 0 la 20 0 la 5 GC 80 20
d=0 100 98 la 100 85 la 99 - - GF 85
Fin
si D = 6,3 100 98 la 100 80 la 99 - - GF 80
- 100 85 la 99 - - GA 85
Amestec d=0
100 98 la 100 80 la 99 - - GA 80
agregat si D > 6,3
100 - 75 la 99 - - GA 75
a
Pentru dimensiuni ale agregatelor in care D este mai mare de 63 mm (ex. 80 mm si 90 mm) se aplica
numai cerintele referitoare la sita de 1,4 D, deoarece nu exista site de seria ISO 565/R20 mai mari de
125 mm.
b
Atunci cand sitele calculate ca 1,4 D si d/2 nu se regasesc ca marimi de sita in seria ISO 565/R20, se
vor adopta urmatoarele dimensiuni de sita mai mari respectiv mai mici.
c
Pentru utilizari speciale pot fi stabilite cerinte aditionale.
d
Procentul de trecere D poate fi mai mare de 99%, dar in astfel de cazuri, producatorul trebuie sa
documenteze si sa declare sortarea tip inclusiv sitele D, d, d/2 si sitele din setul de baza plus setul 1 sau
setul de baza plus setul 2, intermediare intre d si D. Sitele cu un raport de 1,4 ori mai mic decat
urmatoarea sita mai mica pot fi excluse.
e
Limitele pentru procentul de trecere d pot fi modificate de la 1 la 15 pentru G C 85 15 si de la 1 la 20
pentru GC 85 20, cand este necesar sa se obtina un agregat bine sortat.
3.1.1.1. Agregatul grosier

Toate agregatele grosiere trebuie sa respecte cerintele generale de sortare stabilite in tabelul 1
corespunzatoare valorilor d/D.
Pentru agregatele grosiere sortate la care d/D=2 se aplica urmatoarele cerinte complementare pentru
procentul de trecere pe sita de dimensiune medie:
- toate sorturile trebuie sa se incadreze intre limitele generale date in tabelul 2.
- abaterile limita ale sortarii tip care trece pe sita mijlocie declarata de producator trebuie sa respecte
cerintele categoriilor din tabelul 2.
Pentru cazul particular in care agregatul grosier are D/d<2 nu vor fi cerinte in plus fata de cele
stabilite in tabelul 1.
Tabelul 2 Categorii ale limitelor generale si tolerantelor agregatelor grosiere pentru site mijlocii
Limite generale si tolerante pentru sitele
mijlocii (procentul masei care trece)
Site mijlocii unde D/d2 Categoria
D/d
mm Deviatiile limita ale GT
Limite generale sortarii tip declarate de
producator
25 la 80 15 GTC25/15
<4 D/1,4
20 la 70 15 GTC20/15
4 D/2 20 la 70 17,5 GTC20/17,5
nu se solicita GTNR
Cand sitele mijlocii calculate mai sus nu sunt cuprinse in seria ISO565/R20 se va folosi cea mai
apropiata sita din serie.
3.1.1.2. Agregat fin si mixt

Agregatele fine si mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare stabilite in tabelul 1.
4
Deviatiile limita ale sortarii tip pentru fiecare granulatie de agregat fin agregat mixt trebuie sa respecte
cerintele categoriilor mentionate in tabelul 3.
Tabelul 3 Categorii de tolerante ale sortarii tip declarate de producator pentru

agregate fine si agregate mixte.
Abateri limita
Categoria
Procent de trecere exprimat ca masa
Agregat fin Agregat mixt
Sita D Sita D/2 Sita de 0,063 mm
GTF GTA
a
5 10 3 GTF10 GTA10
5 20 4 b GTF20 GTA20
7,5 25 5 c GTF25 GTA25
Nu se solicita GTFNR GTANR
Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria ISO565/R20 se va folosi cea
mai apropiata sita din serie.
NOTA Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 1.
a
Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 7)
b
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5 si f7 pentru agregate mixte
(vezi tabelul 7)
c
Exceptie pentru categoria f3 si f7 pentru agregate fine si f3, f5, f7 si f8 pentru agregate mixte
(vezi tabelul 7)
3.1.2. Forma agregatului grosier

Forma agregatelor grosiere trebuie determinata in termenii indicelui de aplatizare, asa cum este stabilit
in SR EN 933-3. Indicele de aplatizare trebuie sa reprezinte incercarea de referinta pentru formei agregatelor
grosiere. Indicele de aplatizare trebuie declarat conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 4.
Tabelu 4 Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de aplatizare.

Categoria
Indice de aplatizare
Fl
20 Fl20
35 Fl35
50 Fl50
> 50 FlDeclarat
Nu se solicita FlNR
Indicele de forma determinat conform SR EN 933-4 trebuie declarat conform cu categoria relevanta
specificata in tabelul 5.
Tabelul 5 Categorii pentru valorile maxime ale indicelui de forma
Categoria
Indice de forma
Sl
20 Sl20
40 Sl40
55 Sl55
> 55 SlDeclarat
Nu se solicita SlNR
3.1.3. Procentul de particule sfaramate sau sparte si totalul particulelor rotunjite din agregate
grosiere
5
Procentul de particule sfaramate sau zdrobite si de particule total rotunjite din agregatele grosiere,
determinat conform SR EN 933-5, trebuie declarat conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 6.
Agregatele obtinute prin sfaramarea rocilor pot fi asimilate ca fiind din categoria C 90/3 si nu necesita o
incercare suplimentara.
Tabelul 6 Categorii pentru procentul de particule sfaramate sau sparte si
totalul particulelor rotunjite din agregate grosiere
Fractiunea de masa de Fractiunea de masa de
Categoria
particule particule
sfaramate sau zdrobite total rotunjite
C
% %
de la 90 pana la 100 de la 0 pana la 3 C90/3
de la 50 pana la 100 de la 0 pana la 10 C90/10
de la 50 la 100 de la 0 pana la 30 C50/30
- de la 0 pana la 50 CNR/50
- de la 0 pana la 70 CNR/70
Valoare declarata Valoare declarata CDeclarat
Nu se solicita Nu se solicita CNR
3.1.4. Continutul de parti fine

Continutul de parti fine pentru agregatul grosier, fin sau mixt, trebuie declarat conform cu categoria
relevanta specificata in tabelul 7.
Tabelul 7 Categorii pentru valorile maxime ale continutului de parti fine

Fractia de masa care trece Categoria
Agregat
pe sita de 0,063 mm f
<2 f2
4 f4
Grosier
>4 fDeclarata
nu se solicita FNR
3 f3
7 f7
10 f10
Fin 16 f16
22 f22
>22 fDeclarata
nu se solicita fNR
3 f3
5 f5
7 f7
9 f9
Mixt
12 f12
15 f15
>15 fDeclarata
nu se solicita fNR
3.1.5. Calitatea partilor fine
Cand continutul de parti fine dintr-un agregat depaseste o fractiune de masa de 3% si exista o dovada
de utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita, agregatele pot fi
evaluate pentru determinarea efectelor negative ale partilor fine, conform anexei A din SR EN
13242+A1:2008.
6
3.1.6. Rezistenta la fragmentare a agregatului grosier
Rezistenta la fragmentare se determina in termenii coeficientului Los Angeles, asa cum este
stabilit in SR EN 1097 2, capitolul 5. Metoda de incercare Los Angeles reprezinta incercarea de
referinta pentru determinarea rezistentei la fragmentare. Coeficientul Los Angeles trebuie declarat
conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 8.
Tabelul 8 Categorii pentru valorile maxime ale coeficientilor Los Angeles

Categorie
Coeficient Los Angeles
LA
20 LA20
25 LA25
30 LA30
35 LA35
40 LA40
50 LA50
60 LA60
> 60 LADeclarat
nu se solicita LANR
Rezistenta la fragmentare prin impact determinata conform SR EN 1097 2 capitolul 6, trebuie declarata
conform cu categoria relevanta stabilita in tabelul 9.
Tabelul 9 Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la impact

Valoarea incercarii la impact Categoria
% SZ
18 SZ18
22 SZ22
26 SZ26
32 SZ32
35 SZ35
38 SZ38
>38 SZDeclarat
nu se solicita SZNR
3.1.7. Rezistenta la uzura a agregatului grosier

Rezistenta la uzura a agregatului grosier (coeficientul micro Deval, MDE) determinata conform SR
EN 1097 1, trebuie declarata conform cu categoria relevanta specificata in tabelul 10.
Tabelul 10 Categorii pentru valorile maxime ale rezistentei la uzura

Categoria
Coeficientul micro-Deval
MDE
20 MDE 20
25 MDE 25
35 MDE 35
50 MDE 50
>50 MDE Declarat
nu se solicita MDE NR
3.1.8. Densitatea granulelor

7
Densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097 6, capitolele 7, 8, sau 9, functie de
granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
3.1.9. Absortia apei

Absorbtia apei trebuie determinata conform SR EN 1097 6, capitolele 7, 8, sau 9 functie de marimea
granulei si de rezultatele declarate.
3.1.10. Agregatele se vor aproviziona din timp n depozitul santierului pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitatii acestora.
Aprovizionarea agregatelor la locul punerii n opera se va face numai dupa ce analizele de laborator
au aratat ca acestea au calitatea corespunzatoare.
3.1.11. n timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de

impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate n conditii care sa le
fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
3.1.12. Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

- ntr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
- ntr-un registru (registru pentru ncercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laboratorul
santierului.
3.2. Apa
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din alte
surse, dar n acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule n suspensie.
3.3. Controlul calitatii agregatelor nainte de realizarea straturilor de fundatie
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face n conformitate cu prevederile tabelului
11.
Tabel 11
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE FRECVENTA MINIMA METODE DE
VERIFICARE SAU DETERMINAR
CARACTERISTICILE CARE SE la aprovizionare la locul de punere
n opera E
VERIFICA
CONF. STAS
Examinarea datelor nscrise n la fiecare lot aprovizionat
certificatul de calitate sau - -
certificatul de garantie
Corpuri straine: n cazul n care se observa Ori de cate ori
- argila bucati prezenta lor apar factori de STAS 4606
- argila aderenta impurificare
- continut de carbune
8
Granulozitatea sorturilor O proba la max. 500 mc SR EN 933-1
pentru fiecare sort si sursa -
Forma granulelor pentru piatra O proba la max. 500 t
sparta pentru fiecare sort si fiecare - SR EN 933-4
Coeficient de forma sursa
Echivalentul de nisip (EN numai la O proba la max. 500 mc
produse de balastiera) pentru fiecare sursa - SR EN 933-8
Rezistenta la actiunea repetata a O proba la max. 500 mc
sulfatului de sodiu (Na2SO4), 5 pentru fiecare sursa - STAS 4606
cicluri
Rezistenta la sfaramare prin O proba la max. 500 mc
compresiune la piatra sparta n stare pentru fiecare sort de piatra - SR EN 1097-2
saturata la presiune normala sparta si sursa
Uzura cu masina tip Los Angeles O proba la max. 500 mc
pentru fiecare sort si fiecare - SR EN 1097-2
sursa
1.1 4. REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
1.1.1 4.1. Masuri preliminare

4.1.1. La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini si normele tehnice in vigoare pentru realizarea
acestor lucrari.
4.1.2. Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare punerii
in opera a stratului de fundatie.
4.1.3. Inainte de asternerea agregatelor din stratul de fundatie se vor executa lucrarile pentru drenarea
apelor din fundatii drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
4.1.4. In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu piatra sparta se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor fi consemnate
in registrul de laborator.
1.1.2 4.2. Executarea straturilor de fundatie din piatra sparta
4.2.1. Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior care in prealabil va fi umezit.
4.2.2. Piatra sparta se asterne si se cilindreaza la uscat, in reprize. Pana la inclestarea pietrei sparte,
compactarea se executa cu cilindri compresori cu rulouri netede de 6t, dupa care operatia se continua cu
compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10 14 t;
4.2.3. Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se mpaneaza cu split 16-25, care se compacteaza si
apoi urmeaza umplerea prin nnoroire a golurilor ramase dupa mpanare, cu savura 0-8 sau cu nisip.
4.2.4. Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din piatra sparta se acopera cu
un material de protectie (nisip grauntos sau savura).
4.2.5. Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recilindreaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se se compacteaza din nou.
4.2.5. Fundatiile din piatra sparta se vor executa conform SR EN 13242+A1:2008 si STAS 6400-84.
9
5. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE FUNDATIE

5.1. n timpul executiei straturilor de fundatie ale drumului se vor face verificarile si determinarile
aratate n tabelul 12, cu frecventa mentionata n acelasi tabel.
n ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie aceasta se determina prin
masuratori cu deflectometrul cu parghie conform Normativului pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-
2002.
5.2. Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
- compozitia granulometrica a agregatelor
- caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
- caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).
Tabel 12
Nr. DETERMINAREA, PROCEDEUL DE FRECVENTE MINIME METODE DE

crt VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE LA LOCUL DE PUNERE VERIFICARE
CARE SE VERIFICA N LUCRU CONF. STAS
1. ncercarea Proctor modificata
- strat balast
- strat piatra sparta amestec optimal - STAS 1913/13
2. Determinarea umiditatii de compactare minim 3 probe la o
- strat balast suprafata de 2000 mp de STAS 1913/1
- strat piatra sparta amestec optimal strat
3. Determinarea grosimii stratului compactat minim 3 probe la o
- toate tipurile de straturi suprafata de 2000 mp de -
strat
4. Verificarea realizarii intensitatii de compactare
Q/S zilnic -
- toate tipurile de straturi
5. Determinarea gradului de compactare prin minim 3 pct. ptr. suprafete
determinarea greutatii volumice pe teren < 2000 mp si minim 5 pct. STAS 1913/15
- strat balast pt. suprafete > 2000 mp de STAS 12288
- strat piatra sparta amestec optimal strat
6. Verificarea compactarii prin ncercarea cu p.s. minim 3 ncercari la o
n fata compresorului suprafata de 2000 mp STAS 6400
7. Determinarea capacitatii portante la nivelul n cate doua puncte situate
superior al stratului de fundatie n profiluri transversale la
- toate tipurile de straturi de fundatie distante de 10 m unul de Normativ
altul pt. fiecare banda cu CD 31-2002
latime de 7,5 m
10
6. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE
6.1. Elemente geometrice
6.1.1. Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.

Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face prin sondaje, cu ajutorul unei tije metalice gradate, cu care se strapunge
stratul, la fiecare 200 m de drum executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
6.1.2. Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta n proiect.
Verificarile se fac la distante de maixmum 200 m una de alta iar abaterile limita la latime pot fi 5
cm.
6.1.3. Panta transversala a stratului de fundatie este cea a mbracamintii sub care se executa, prevazuta
n proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, n valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
6.1.4. Declivitatile n profil longitudinal sunt aceleasi ca si cele ale mbracamintilor sub care se
executa.
Cotele profilului longitudinal se verifica in ax cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor din
proiect. Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.
6.2. Caracteristicile suprafetei stratului de fundatie
6.2.1. Denivelarile admisibile in profil transversal ale straturilor de fundatie sunt cu 0,5cm diferite de
cele admisibile pentru imbracamintile sub care se executa.
6.2.2. Denivelarile admisibile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor de fundatie sub dreptarul
de 3,00 m sunt de maximum 2 cm in cazul straturilor de fundatie din piatra sparta.
n cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute n prezentul caiet de sarcini, se va face
corectarea suprafetei fundatiei.
6.3. Verificarea compactarii
6.3.1. Straturile de fundatie din piatra sparta trebuie compactate pana la realizarea nclestarii
maxime a agregatelor, care se probeaza prin supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura
petrografica, ca si a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40 mm,
aruncata n fata utilajului cu care se executa compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva este strivita fara ca stratul sa sufere
dislocari sau deformari.
6.3.2. Capacitatea portanta la nivelul superior al straturilor de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiilor elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile, care este de
250 sutimi de mm.
6.4.Verificarea calitatii materialelor se face pe toat durata execuiei lucrrilor, conform

prevederilor standardelor respective de materiale.
Verificarea se face de catre laboratorul autorizat de specialitate.
7. RECEPIA LUCRRILOR
Recepia straturilor de fundaie se execut n trei etape : pe faze, preliminare i finale.
7.1. Recepia pe faze se efectueaz astfel :
11
7.1.1. La terminarea execuiei unui strat component i nainte de executarea unui strat component,
imediat superior. Cu aceast ocazie se verific respectarea proceselor tehnologice aplicate n execuie, limi,
grosimi, pante transversale i suprafaare, calitatea materialelor folosite, calitatea execuiei lucrrilor i
capacitatea portant la nivelul stratului executat.
Se verific exactitatea rezultatelor determinrilor nscrise n registrele de laborator.
Se ncheie proces verbal de recepie conform reglementrilor legale n vigoare, specificndu-se
eventualele remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului urmtor pn cnd nu se execut aceste remedieri.
7.1.2. La terminarea execuiei straturilor de fundaie i nainte de executarea mbrcmintei, se
efectueaz aceleai verificri ca i la recepia pe faz.
Rezultatele se consemneaz ntr-un proces verbal de recepie respectnd aceleai indicaii artate mai
sus.
7.2. Recepia preliminar a fundaiei se face o dat cu recepia preliminar a ntregii lucrri
conform reglementrilor legale n vigoare.
Comisia de recepie va examina lucrrile fa de prevederile documentaiei tehnice aprobate, fa de
documentaia de control i procesele verbale de recepie pe faz, ntocmite n timpul execuiei lucrrilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundaie, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cte
dou pe kilometru sau n aceleai puncte n care se fac sondaje pentru verificarea grosimii i calitii
mbrcminii.
7.3. Recepia final a stratului de fundaie din piatra sparta se face odat cu mbrcmintea, dup
expirarea perioadei de verificare a comportrii acesteia.
Recepia final se va face conform reglementrilor legale n vigoare.
B.Stratul de baza din macadam ordinar

2.3.Grosini si normative aplicate
Acest strat, n grosime de 10 cm se va executa pe stratul din piatra sparta nivelat si
complectat la cota conform SR 179/1995 si normei de deviz DA13B1 .
Din prevederile acestui standard pe scurt se aplica urmatoarele :
2.4. Materialele : piatra sparta sort 40-63 , split sort 8-16 , savura sort 0-8 , criblurile sort 4-8 ,
8-16 , 16-25 vor fi conform STAS 667 ; nisipul natural sort 0-4 sau 0-8 va fi conform STAS
662 .Apa pentru stropirea materialelor granulare va fi conform STAS 790 .Consumul real va
fi stabilit prin incercari pe santier ,in functie de calitatea materialelor granulare , iar pentru
apa in functie de temperatura aerului in timpul executiei.
Tot conform acestui standard cantitatile de materiale (date orientativ) in stare uscata
pentru straturi de baza va fi : piatra sparta 140 -145 kg/mp , split 16-20 kg/mp , savura sau
nisip 30-35 kg/mp ,nisip sau savura 15-18 kg/mp , apa 25-30 litrii/mp .Cand piatra sparta
provine din roci de duritate mijlocie STAS 5090 (calcare,gresii,...) consumul de split se
reduce la 14-18 kg/mp marindu-se corespunzator consumul de piatra sparta .Materialul
marunt poate fi alcatuit din savura sau nisip sau dintr-un amestec in parti egale din acestea.
12
2.5.Executie
Piatra sparta se asterne pe fundatie intr-un strat uniform si se cilindreaza pana la fixare
, apoi se asterne splitul de impanare ,minim in doua reprize ,se stropeste succesiv cu apa si se
continua cilindrarea pana la inclestare .Umplerea golurilor se face cu savura sau nisip ,
asternute uniform in doua reprize , stropite si cilindrate concomitent pana la fixarea definitiva
Grosimea de asternere a pietrei trebuie sa fie cu cca. 25% mai mare decat grosimea
stratului dupa cilindrare, procentajul stabilindu-se prin incercari.
Asternerea pietrei sparte se face in grosime cat mai uniforma ,folosindu-se in acest
sens benzi-reper din agregate asternute .
Cilindrarea pietrei sparte se face cu compactori cu rulouri netede usoare ( 6 to- 8to ) si
apoi cu compactori cu rulouri mijlocii (10to-14to) pana la fixare.Dupa impanarea cu split
cilindrarea se face cu rulouri netede mijloci sau grele (peste 14to) pana la inclestare .
2.6.Definitivarea executiei macadamului
Fixarea definitiva a macadamului se considera definitivata cand tamburii unui
compactor greu cu rulouri netede nu mai lasa nici un fel de urme pe suprafata macadamului
,iar mai multe pietre de aceeasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund
in macadam si sunt sfaramate de rulouri (tambure).
Dupa fixarea definitiva suprafata se asterne cu un strat de nisip grautos sau savura in
grosime de aproximativ 1 cm pentru protectie .
Suprafata macadamului trebuie sa prezinte un aspect de mozaic cu pietre raspandite
uniform .
Cap.3.VERIFICARI DE CAPACITATE PORTANTA

Pe stratul de macam ordinar constructorul va face incercari de capacitate portanta
pentru determinarea modului de deformatie liniara sau a modulului de elasticitate dinamic,
precum si pentru determinarea gradului de compactare . Valorile obtinute trebuie sa se
incadreze in intervalul de admisibilitate caracteristic straturilor respective .
Se recomanda ca masuratorile sa se efectueze cu deflectometru cu parghie tip
Benkerman sau cu placa circulara de incarcare Aparatul Lukas (V.S.S.) in 2 cicluri de
incarcare.
3.1 Pentru incarcare cu Aparatul Lukas (V.S.S.)
3.1.1.Pentru clasa de dimensionare V-VI modulul de deformatie trebuie sa fie Ev2 120
MN/mp iar Ev2/Ev1 2.5 .
3.1.2. Conform ZTVE - Stb 94, intre gradul de compactare D si modulul de deformatie Ev ,
respectiv valoarea Ev2/Ev1 , in cazul tipului de teren din piatra sparta, trebuie sa existe
urmatoarele corespondente :
D% 100 ,Ev2 (MN/mp) 100 , Ev2/Ev1 2,3 ;
D% 98 ,Ev2 (MN/mp) 80 , Ev2/Ev1 2,5 ;
D% 97 ,Ev2 (MN/mp) 70 , Ev2/Ev1 2,6 .
13
In situatia neasigurarii acestor valori se continua compactarea umeda pana cand
acestea sunt asigurate.
3.2. Incercarea cu deflectometrul cu parghie tip Benkelman se va efectua conform
Instructiunii tehnice departamentale pentru determinarea prin deflectometrie si deflectografie a
capacitatii portante a drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide ,indicativ CD 31 - 94 .
Cap.4. REGULI I METODE DE VERIFICARE A CALITII LUCRRILOR

n cursul executrii lucrrilor,se controleaz cel puin o dat la 10 zile i cel puin la fiecare
0,5 km de traseu executat,cantitile de materiale folosite.
n profil longitudinal se verific denivelrile pe axa drumului i pe 2 generatoare,situate de o
parte i de alta,la minimum un metru de la marginea mbracmintei. Msurarea se face folosind
un ndreptar de 3 m i o pan de 20 cm lungime i maximum 3cm lime cu nclinaia de 1
/10.Faa nclinat a penei trebuie s aib gradaii corespunztoare pentru fiecare diferen de
nlime de 1 mm.Pentru a se citi denivelarea,pana se introduce ntre mbrcminte i faa
inferioar a dreptarului..
Verificarea profilelor transversale se face la distana de 25m sau la 50m .Msurarea se va face
prin constatarea denivelrilor sub un ablon avnd forma profilului transversal tip, care se aeaz
pe dou suporturi puse pe marginea suprafeei mbrcmintei. Suportul din stnga are grosimea
de 4 cm ,iar cel din dreapta grosime variabil n form de pan n trepte.Suporturile se aeaz
astfel ca s asigure poziia orizontal a ablonului.Dac este necesar,se pot folosi,la stnga,dou
suporturi suprapuse avnd 4cm fiecare.
Msurarea diferenelor dintre ablon i mbrcminte sau stratul respectiv se face pe axa
drumului i la distae de 1mm si 2 m de la margine.Pentru msurare se folosete o pan de 30 cm
lungime i de max. 30 mm lime, cu grosimea la capete de 15mm i respectiv 90mm.Pana are
nclinaia de i faa superioar gradat corespunztor fiecrei diferene de 1 mm,pentru a se citi
diferena ntre ablon i suprafaa stratului.Diferena,n mm , dintre dou citiri alturate de sub
ablon raportat la distana n metri dintre acestea nu trebuie s depeasc 2mm/m.
Verificarea profilelor transversale curbe se face fa de panta medie i fa de sgeata
maxim,iar verificarea celor cu pant unic se va face cu un dreptar,n locul ablonului de profil
transversal tip.
Cotele profilului longitudinal se verific prin nivelment geometric n axa drumului.
Rezultatele verificrilor se nscriu n evidenele de antier i se predau proprietarului pentru
cartea construciei.
Cap.5.RECEPIA CALITATIV A LUCRRILOR
Recepia preliminar a macadamului ,care este folosit ca mbrcminte se va face la 2 luni
dup terminarea lucrrilor i darea n circulaie iar pentru strat de baz n conformitate cu
reglementrile legale n vigoare,stabilite de STAS 6400.
La recepie se examineaz dac s-au respectat
-cantitile de materiale folosite;
14
-prelevarea la timp a numrului de probe din materiale stabilit conform normelor aa
nct s se asigure verificarea calitii lor;
-executarea lucrrilor cu ndeplinirea prescripiilor generale de execuie.
Aceste examinri se fac pe baza evidenelor de antier inute la zi.
Grosimea mbrcmintei din macadam se verific pe baza a cel putin doua sondaje pe km i a
cantitilor de agregate folosite,specificate n evidenele de antier.
Recepia final se face conform reglementrilorlegale n vigoare,dup expirarea perioadei de
verificare a comportrii sectoarelor de drum complect terminate care este de 1 an de la recepia
preliminat.
Intocmit Verificat
1
Fundatii de balast
2
CUPRINS
I. GENERALITATI
a. Domeniul de aplicare
b. Prevederi generale
II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE
III. MATERIALE FOLOSITE
3.1.6. Agregatul (balast)
3.1.7.Laboratorul Antreprenorului
3.1.8. Depozitarea agregatelor
3.1.9. Apa necesar compactrii
IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR
4.1. Verificarea elementelor geometrice

4.2. Verificarea executiei lucrarilor
4.3. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie
4.4. Verificarea uniformitatii executiei
V. RECEPTIA LUCRARILOR
3
Straturi din agregate naturale - balast

I. GENERALITATI
b. Domeniul de aplicare
Prezentul caiet de sarcini conine specificaiile tehnice privind execuia si recepia straturilor de
fundaie din balast .
El cuprinde condiiile tehnice care trebuie s fie ndeplinite de materialele de construcie folosite,
prevzute n SR EN 13242+A1:2008 si de stratul de fundaie realizat conform STAS 6400-84.
b. Prevederi generale
Stratul de fundaie din balast se realizeaz ntr-unul sau mai multe straturi, n funcie de grosimea
stabilit prin proiect si variaz conform prevederilor STAS 6400-84, ntre 15 si 30 cm.
Antreprenorul este obligat s asigure msurile organizatorice si tehnologice corespunztoare pentru
respectarea strict a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor ncercrilor si determinrilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
In cazul n care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "Inginerul" va dispune
ntreruperea execuiei lucrrilor si luarea msurilor care se impun.
La executarea straturilor de agregate naturale, se vor respecta prevederile STAS 6400-84, memoriile
tehnice si plansele prezentului proiect.
II. EXECUTAREA STRATURILOR DIN AGREGATE NATURALE
a. Fundatii din balast

Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia tersamentelor, conform STAS 2914-84.
Asternerea balastului se va face in straturi de maxim 15 cm grosime (inainte de compactare), se va
adauga apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare determinata prin incercarea Proctor
modificata, conform STAS 1913/13-83. Nu se va executa stratul superior de fundatie inainte de receptia
stratului inferior.
La compactarea fundatiei se vor avea in vedere urmatoarele:
- parametrii utilajelor de compactare sa fie conform prevederilor din STAS 9348-80, STAS 9652-80 si
STAS 9831-80;
- deplasarea utilajelor trebuie sa fie liniara, fara serpuiri, iar intoarcerea lor sa nu se faca pe portiunile
care se compacteaza sau care sunt de curand compactate;
- fasiile succesive de compactare sa se suprapuna pe minim 20 cm latime;
- numarul de treceri va asigura un grad de compactare de minim 98% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 in cel putin 93% din
punctele de masurare si de minim 95% in toate punctele de masurare.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii sau care raman dupa compactare se corecteaza cu
materiale de aport de acelasi tip si se recompleteaza.
III. MATERIALE FOLOSITE

Agregatele din prezentul caiet de sarcini folosite la executia fundatiilor din balast sunt agregate
obtinute prin prelucrarea materialelor naturale, artificiale sau reciclate.
Granulozitatea agregatelor, cand este determinata conform SR EN 933-1, trebuie sa se supuna
cerintelor din 3.1.1.1., corespunzator marimii agregatului d/D.
Tabel 1 Cerinte generale de granulometrie

4
Procent de trecere exprimat ca masa Categorie
Agregat Dimensiune
2D 1,4Db D d d/2 G
- 100 85 la 99 - - GA85
Amestec d=0
100 98 la 100 80 la 99 - - GA80
agregat si D > 6,3
100 75 la 99 - - GA75
3.1.1.1. Agregat mixt

Agregatele mixte trebuie sa respecte conditiile generale de sortare stabilite in tabelul 1.
Deviatiile limita ale sortarii tip pentru fiecare granulatie de agregat fin si agregat mixt trebuie sa respecte
cerintele categoriilor mentionate in tabelul 3.
Tabelul 2 Categorii de tolerante ale sortarii tip declarate de producator pentru agregate mixte.
Abateri limita
Categoria
Procent de trecere exprimat ca masa
Agregat mixt
Sita D Sita D/2 Sita de 0,063 mm
GTA
5 10 3 a GTA10
5 20 4 b GTA20
7,5 25 5 c GTA25
Nu se solicita GTANR
Cand sita mijlocie calculata ca mai sus nu este cuprinsa in seria ISO565/R20 se va folosi cea
mai apropiata sita din serie.
NOTA Abaterile limita ale sitelor D sunt limitate suplimentar in tabelul 1.
a
Exceptie pentru categoria f3 (vezi tabelul 3)
b
Exceptie pentru categoria f3, f5 si f7 (vezi tabelul 3)
c
Exceptie pentru categoria f3, f5, f7 si f8 (vezi tabelul 3)

Continutul de parti fine pentru agregatul mixt, trebuie declarat conform cu categoria relevanta
specificata in tabelul 3.
Tabelul 3 Categorii pentru valorile maxime ale continutului de parti fine
Fractia de masa care trece Categoria
Agregat
pe sita de 0,063 mm f
3 f3
5 f5
7 f7
9 f9
Mixt
12 f12
15 f15
>15 fDeclarata
nu se solicita fNR
Cand continutul de parti fine dintr-un agregat depaseste o fractiune de masa de 3% si exista o dovada
de utilizare satisfacatoare, nu mai este necesara o incercare suplimentara. Cand se solicita, agregatele pot fi
evaluate pentru determinarea efectelor negative ale partilor fine, conform anexei A din SR EN
13242+A1:2008.
Densitatea granulelor trebuie determinata conform SR EN 1097 6:2000, capitolele 7, 8, sau 9,
functie de granulatia agregatului si de rezultatele declarate.
5
Absorbtia apei trebuie determinata conform SR EN 1097 6:2000, capitolele 7, 8, sau 9 functie de
marimea granulei si de rezultatele declarate.
3.1.6.Agregatul (balast) se va aproviziona din timp, n depozite intermediare, pentru a se asigura
omogenitatea si constanta calitii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere n oper se va face numai dup
efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica dac agregatele din depozite ndeplinesc cerinele
prezentului caiet de sarcini.
3.1.7.Laboratorul Antreprenorului va tine evidenta calitii balastului sau balastului amestec
optimal astfel:
- ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de Furnizor;
-ntr-un registru (registru pentru ncercri agregate) rezultatele determinrilor efectuate de laborator.
3.1.8.Depozitarea agregatelor se va face n depozite deschise, dimensionate n funcie de cantitatea
necesara si de ealonarea lucrrilor.
In cazul n care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea acestora se va
face astfel nct s se evite amestecarea materialelor aprovizionate din surse diferite.
In cazul n care la verificarea calitii balastului aprovizionat, granulozitatea acestuia nu corespunde
prevederilor din tabelul 1, aceasta se corecteaz cu sorturile granulometrice deficitare pentru ndeplinirea
condiiilor calitative prevzute.
3.1.9. Apa necesar compactrii stratului de balast poate s provin din reeaua public sau din
alte surse, dar n acest din urm caz nu trebuie s conin nici un fel de particule n suspensie.
IV. CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Se vor verifica:
- elementele geometrice conform STAS 6400-84, pct. 2.6.
Pantele transversale si declivitatile in profilul longitudinal ale suprafetei straturilor de fundatie trebuie
sa fie aceleasi cu ale imbracamintilor sub care se executa.
Panta transversal a fundaiei de balast este cea a mbrcmintii sub care se execut, prevzut n
proiect. Denivelrile admisibile sunt cu +/-0,5 cm diferite de cele admisibile pentru mbrcmintea
respectiv si se msoar la fiecare 25 m distant.

Suprafata straturilor de fundatie se verifica in profil transversal si longitudinal pentru a corespunde
datelor si abaterilor limita prevazute la pct. 2.6. din STAS 6400-84.
Latimea straturilor de fundatie se verifica conform STAS 2900-89 si STAS 1598/1/2-89 si daca
corespunde datelor din proiectul de executie. Verificarile se fac la distante de maixmum 200 m una de alta.
Abaterile limita la latime pot fi +/-5cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor tranvsersale ale proiectului.
Grosimile straturilor de fundatie trebuie sa corespunda datelor prevazute in proiectul de executie al
lucrarii si prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje, cel putin unul la 200m de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat
receptiei.
Cotele profilului longitudinal se verifica in ax cu aparate de nivel si trebuie sa corespunda celor din
proiect.
Abaterile limit la cotele fundaiei din balast, fat de cotele din proiect pot fi de +/-10mm.
4.2. Verificarea executiei lucrarilor

Se verifica respectarea proceselor tehnologice prevazute la pct.3 din STAS 6400-84.
Se verifica compactarea straturilor de fundatie.
Straturile de fundatie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie compactate astfel:
- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V sa se realizeze un grad de compactare de min. 98% din
densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata cf. STAS 1913/13-83 in
6
cel putin 93% din puntele de masurare si de min. 95% in toate punctele de masurare.
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II si III pana la realizarea unui grad de compactare de
minimum 100% din densitatea in stare uscata maxima determinata prin incercarea Proctor modificata
conform STAS 1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de minimum 98% in toate punctele
de masurare.
Densitatea efectiva se determina prin inlocuirea cu nisip conform STAS 1913/15-75 si STAS 12288-
85.
Umiditatea se determina conform STAS 1913/1-82.
Verificarile se vor face in cel putin un punct la 250 m lungime de banda de drum.
4.3. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie se efectueaza prin masurari
cu deflectometrul cu pirghie conform reglementarilor legale in vigoare.
Conform normativ CD31-2002, valorile admisibile ale deflexiunilor sunt conf. Tabelului 4:
Tabelul 4
Grosimea Valorile deflexiunii admisibile
stratului de Stratul superior al terasamentelor alctuit din:
fundaie din Strat de form Pmnturi de tipul (conform SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007)
balast sau balast
Conform Nisip prfos, Praf nisipos, ) Argil prfoas,
amestec optimal
STAS 12253-84 nisip argilos praf argilos-nisipos, argil nisipoas,
h(cm)
(P3) praf argilos (P4) argil prfoas nisipoas (P5)
10 185 323 371 411
15 163 284 327 366
20 144 252 290 325
25 129 226 261 292
30 118 206 238 266
35 109 190 219 245
40 101 176 204 227
45 95 165 190 213
50 89 156 179 201
4.4. Verificarea uniformitatii executiei se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu pirghie,

conform reglementarilor legale in vigoare.
Interpretarea msurtorilor cu deflectometrul cu prghie tip Benkelman efectuate n scopul calitii
execuiei lucrrilor de fundaii se va face prin examinarea modului de variaie la suprafaa stratului de
fundaie, a valorii deflexiunii corespunztoare vehiculului etalon (cu sarcina pe osia din spate de 115 KN) si
a valorii coeficientului de variaie (Cv).
Uniformitatea execuiei este satisfctoare dac, la nivelul superior al stratului de fundaie, valoarea
coeficientului de variaie este sub 35%.
7
Toate operatiile care privesc controlul calitatii materialelor si al executiei lucrarilor conform
reglementarilor prezentului caiet de sarcini, vor fi urmarite si verificate de beneficiar.
Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor specificate in prezentul caiet de sarcini
vor fi tinute la zi in documentatia de executie a santierului, ce va constitui documentatia de control in
vederea receptiei lucrarilor.
V. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia straturilor de fundatie se executa in trei etape: pe faze, la terminarea lucrarilor si la sfarsitul
perioadei de garantie.
Receptia pe faze se efectueaza astfel:
La terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea unui strat component, imediat
superior. Cu aceasta ocazie se verifica respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi,
grosimi, pante transversale si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei lucrarilor si
capacitatea portanta la nivelul stratului executat.
Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele de laborator, facandu-se
eventualele remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului urmator pana cand nu se executa aceste remedieri.
La terminarea executiei straturilor de fundatie si inainte de executarea imbacamintei, se efectueaza
aceleasi verificari ca si la receptia pe faza.
Rezultatele se consemneaza intr-un proces verbal de receptie respectand aceleasi indicatii aratate mai
sus.
Receptia preliminara a fundatiei se face o data cu receptia preliminara a intregii lucrari conform
reglementarilor legale in vigoare.
Comisia de receptie va examina lucrarile fata de prevederile documentatiei tehnice aprobate, fata de
documentatia de control si procesele verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie, la aprecierea comisiei se poate face prin sondaje, cate doua
pe kilometru sau in aceleasi puncte in care se fac sondaje pentru verificarea grosimii si calitatii
imbracamintei.
Receptia la sfarsitul perioadei de garantie

Receptia finala a stratului de fundatie se face odata cu imbracamintea, dupa expirarea perioadei de
verificare a comportarii acesteia.
Receptia la sfarsitul perioadei de garantie se va face conform reglementarilor legale in vigoare.
Receptia se va face si conform NORMATIV C56-85.
Intocmit, Verificat,
Ing. Rosca Mircea
S.C.PROIECTARE DRUMURI & CONSULTANTA S.R.L.MIERCUREA CIUC ,
ROMANIA
1
IMBRACAMINTI RUTIERE BITUMINOASE

CILINDRATE, EXECUTATE LA CALD
ROMANIA
2
Imbracaminti bituminoase
CUPRINS
1. GENERALITI
1.1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale
1.2. Definitii si terminologii
2. MATERIALE. CONDIII TEHNICE
2.1. Agregate
2.2. Filer
2.3. Liani
2.4. Aditivi
3. PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDITII TEHNICE
3.1. Compoziia mixturilor asfaltice
3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice
3.3. Caracteristicile straturilor gata executate
3.3.1. Gradul de compactare si absorbtia de apa
3.3.2. Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi
asfaltice
3.3.3. Elemente geometrice
3.3.4. Caracteristicile suprafeei straturilor executate din mixturi asfaltice
4. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE

4.1.Prepararea si transportul mixturilor asfaltice
a) 4.2.Lucrari pregatitoare
b) 4.3.Asternerea mixturii asfaltice
4.4.Compactarea mixturii asfaltice
5.CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR

5.1.Controlul calittii materialelor
5.2.Controlul procesului tehnologic
ROMANIA
3
5.3.Controlul calittii straturilor executate din mixturi asfaltice
5.4.Verificarea elementelor geometrice
6.RECEPTIA LUCRRILOR
6.1. Receptia pe faze determinante
6.3. Receptia final
6.2. Receptia la terminarea lucrrilor
Imbracaminti bituminoase
1. GENERALITI
1.1. Obiect, domeniu de aplicare, prevederi generale

1.1.1. Prezentul caiet de sarcini stabilete condiiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mixturile
asfaltice executate la cald in etapele de proiectare, controlul calitatii materialelor componente, preparare, transport,
punere in opera, precum si straturile rutiere executate din aceste mixturi.
1.1.2. Prezentul caiet de sarcini se aplica la constructia, modernizarea, reabilitarea si intretinerea strazilor,
drumurilor si a altor structuri realizate cu mixturi asfaltice la cald.
1.1.3. Mixtura asfaltica utilizata la executia straturilor rutiere va indeplini conditiile de calitate din acest
caiet de sarcini si va fi stabilita in functie de clasa tehnica a drumului, zona climatica si studiul tehnico
economic. Enunturile din tabelele 1, 2 si 3 reprezinta nivelul minim de cerinte.
1.2. Definitii si terminologii

1.2.1. Mixturile asfaltice prezentate in acest caiet de sarcini se utilizeaza pentru stratul de uzura (rulare),
stratul de legatura (binder) precum si pentru stratul de baza.
Imbracamintile bituminoase cilindrate sunt alcatuite in general, din doua straturi:
- stratul superior, denumit strat de uzura
- stratul inferior, denumit strat de lagatura
1.2.2. Stratul de baza din mixturi asfaltice intra in componenta sistemelor rutiere la strazi si drumuri,
peste care se aplica imbracamintile bituminoase.
1.2.3. La executia stratului de uzura se vor utiliza mixturi asfaltice performante care sa confere rezistenta
si durabilitatea necesara imbracamintei, precum si o suprafata de rulare cu caracteristici corespunzatoare care sa
asigure siguranta circulatiei si protectia mediului inconjurator, conform prevederilor legale in vigoare.
Caracteristicile acestor mixturi vor satisface cerintele din acest caiet de sarcini.
Pentru executia straturilor de uzura se vor avea in vedere urmatoarele tipuri de mixturi asfaltice :
- BA beton asfaltic conform SR EN 13108 1 ;
- MAS mixturi asfaltice stabilizate de tip ,,stone mastic asfalt SMA, cu schelet
mineral robust stabilizat cu mastic, conform SR EN 13108 5 ;
- MAP mixturi asfaltice poroase cu volum ridicat de goluri interconectate care
permit drenarea apei si reducerea volumului de zgomot, conform SR EN 13108 7 ;
- BAR betoane asfaltice rugoase.
Tabelul 1. Mixturi asfaltice pentru stratul de uzura
ROMANIA
4
Nr. Clasa
Stratul de uzura
crt. tehnica a
Tipul si simbolul mixturii asfaltice
drumului
1 I, II, III, Mixtura asfaltica stabilizata: MAS 12.5; MAS 16
Mixtura asfaltica poroasa: MAP 16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
2 IV Mixtura asfaltica stabilizata: MAS 8; MAS 12.5; BA16
Beton asfaltic rugos: BAR 16
3 V Beton asfaltic: BA 8; BA 12.5; BA16
Beton asfaltic cu pietris concasat: BAPC 16
1.2.4. La executia stratului de legatura se vor utiliza mixturi asfaltice performante, rezistente si durabile,
ale caror caracteristici vor satisface conditiile prevazute in acest caiet de sarcini.
Pentru executia stratului de legatura, prezentul caiet de sarcini prevede betoane asfaltice deschise de tip
BAD, conform SR EN 13108 1.
Acestea se noteaza conform tabelului 2 si sut clasificate in functie de granulozitatea, dimensiunea
maxima a granulelor agregatului si clasa tehnica a drumului.
Tabelul 2. Mixturi asfaltice pentru stratul de legatura

Nr. Clasa
Stratul de legatura
crt. tehnica a
Tipul si simbolul mixturii asfaltice
drumului
1 I, II, III, Beton asfaltic deschis : BAD 20 ; BAD 25
Beton asfaltic deschis : BAD 20 ; BAD 25
2 IV, V Beton asfaltic deschis cu pietris concasat : BADPC 25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat : BADPS 25
1.2.5. Mixturile asfaltice prevazute pentru executia stratului de baza, vor fi mixturi asfaltice
performante, rezistente si durabile, ale caror caracteristicivor satisface conditiile prevazute in acest caiet
de sarcini.
Pentru stratul de baza, prezentul caiet de sarcini prevade betoane asfaltice de tip anrobat
bituminos AB, conform SR EN 13108 1.
Acestea se utilizeaza si se noteaza conform tabelului 3 si sunt clasificate in functie de
granulozitatea, dimensiunea maxima a granulelor agregatului si clasa tehnica a drumului.
Tabelul 3. Mixturi asfaltice pentru stratul de baza
Nr. Clasa
Stratul de legatura
tehnica a
crt. Tipul si simbolul mixturii asfaltice
drumului
1 I, II, Anrobat bituminos cu criblura : AB 16 ; AB 25
Anrobat bituminos cu criblura : AB 16 ; AB 25
2 III
Anrobat bituminos cu pietris concasat si minim 35% criblura : ABPCC16 ;
ROMANIA
5
ABPCC25
3 IV
Anrobat bituminos cu pietris concasat : ABPC 25
4 V Anrobat bituminos cu pietris concasat : ABPC 25
Anrobat bituminos cu pietris sortat : ABPS 25
1.2.6. Imbracamintile bituminoase cilindrate pentru stratul de uzura si legatura se

aplica pe :
- straturi de baz din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald, conform prezentului caiet de sarcini ;
- stratruri de baza din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau lianti puzzolanici, conform STAS
10473/1 si reglementarilor tehnice in vigoare ;
- straturi de baza din macadam si piatra sparta conform SR 179 si SR 1120 ;
- imbracaminte bituminoasa existenta, in cadrul lucrarilor de ranforsare ;
- imbracaminte din beton de ciment existenta.
In situatii deosebite, daca exista capacitate portanta, stratul de baza poate fi inchis printr-un strat de uzura.
In cazul imbracamintilor bituminoase cilindrate aplicate pe strat de baza din agregate naturale stabilizate
cu lianti hidraulici sau puzzolanici, pe imbracamintea din beton de ciment si pe imbracamintea bituminoasa
existenta, se recomanda executarea unui strat antifisura peste stratul suport.
Stratul de baza din mixturi asfaltice se aplica pe un strat de fundatie suport care trebuie sa indeplineasca
conditiile prevazute de STAS 6400.
2. MATERIALE. CONDIII TEHNICE
2.1. Agregate
2.1.1. Agregatele care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini
sunt conform specificatiilor SR EN 13043.
2.1.2. Cerintele privind valorile limita ale caracteristicilor fizico mecanice pentru agregatele utilizate la
fabricarea mixturilor asfaltice sunt prezentate in tabelele 4...7.
Tabelul 4. Cribluri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr. Caracteristica determinata Conditii de calitate Metoda de
incercare
Crt. pentru cribluri sort
48 8 12.5(16) 16 25
Continut de granule in afara sortului: SR EN 933-1
1.
- rest pe ciurul superior (dmax), %, max. 5
- trecere pe ciurul inferior (dmin), %,max 10
2. Coeficient de forma, %, max 25 SR EN 933-4
3. Continut de impuritati corpuri straine nu se admit vizual
Continut in particule fine sub 0.063 mm, %, SR EN 933-1
4. 2.0 1.0 0.5
max.
ROMANIA
6
Calitatea particulelor fine (valoarea de SR EN 933-9
5. 2
albastru), max.
Rezistenta la fragmentare clasa tehnica 18 SR EN 1097 2
coeficient LA, %, max.
I II
clasa tehnica 20
6.
III
clasa tehnica 24
IV V
Rezistenta la uzura (coeficient micro Deval), 20 _ SR EN 1097 1
7.
%, max
Sensibilitatea la inghet dezghet la 10 cicluri SR EN 1367 1
de inghet dezghet
8. - pierderea de masa (F), %, max.
3
- pierderea de rezistenta (SLA),%,max.
20
Sensibilitatea la actiunea sulfatului de 3 SR EN 1367 2
9.
magneziu, %, max.
Continutul de particule total sparte, %, min. 90 SR EN 933 5
10.
(pentru cribluri provenind din roci detritice)
Tabelul 5. Nisip de concasaj utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Caracteristica determinata Conditii de calitate Metoda de
crt. nisipul obtinut prin incercare
concasarea pietrei
Continut de granule in afara sortului SR EN 933 - 1
1
2 Granulozitate continua SR EN 933 - 1
Continut de impuritati
3
- corpuri straine, %, max. nu se admit vizual
4 Continut de particule fine sub 0.063 mm, %, max. 10 SR EN 933 - 1
5 Calitatea particulelor fine (valoarea de albastru), max. 2 SR EN 933 - 9
Tabelul 6. Pietrisuri utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Pietris sortat Pietris concasat Metoda de
crt. Caracteristica determinata
4-8 8-16 16-25 4-8 8-16 16-25 incercare
ROMANIA
7
1 Continutul de granule in afara
sortului:
- rest pe ciurul superior 5 5
SR EN 933 1
(dmax), %, max.
- trecere pe ciurul inferior 10 10
(dmin), %, max.
2 Continut de particule sparte, %,
- - - 90 90 90 SR EN 933 5
min.
3 Coeficient de forma, %, max. 25 25 SR EN 933 4
4 Continut de impuritati SR EN 933 7
nu se admit nu se admit
- corpuri straine si vizual
5 Continut in particule fine sub
2.1 1.0 0.5 2.0 1.0 0.5 SR EN 933 1
0.063 mm, %, max.
6 Rezistenta la fragmentare
28 24 SR EN 1097 2
coeficient LA, %, max.
7 Rezistenta la uzura coeficient
25 25 SR EN 1097 - 1
micro Deval, %, max.
8 Sensibilitatea la inghet dezghet
- pierderea de masa (F), %, 3 3 SR EN 1367 1
max.
Sensibilitatea la actiunea
3 3 SR EN 1367 - 2
sulfatului de magneziu, max
Tabelul 7. Nisip natural utilizat la fabricarea mixturilor asfaltice

Nr. Caracteristica determinanta Conditii de Metoda de
crt. calitate pentru incercare
nisipul natural
1 Continut de granule in afara sortului SR EN 933 1
2 Granulozitate continua SR EN 933 1
3 Coeficient de neuniformitate, min. 8
4 Continut de impuritati: SR EN 933 7 si
- corpuri straine, %, max. nu se admit galben vizual
- Continut de humus (culoarea solutiei de NaHO), max. STAS 4606
5 Echivalent de nisip pe sort 0 4 mm, %, min. 85 SR EN 933 8
6 Continut de particule fine sub 0.063 mm, 10 SR EN 933 1
%, max.
7 Calitatea particulelor fine, sub 0.125 mm (valoarea de 2 SR EN 933 9
albastru), max.
Coeficientul de neuniformitate se determina cu relatia: Un = d60/d10 unde:
d60 = diametrul ochiului sitei prin care trec 60% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii;
d10 = diametrul ochiului sitei prin care trec 10% din masa probei analizate pentru verificarea granulozitatii;
Note:
1. Agregatele vor respecta si conditia suplimentara privind continutul maxim de
particule alterate, moi, friabile, poroase si vacuolare, de 5%.
Determinarea se face vizual prin separarea din masa agregatului a fragmentelor de roca alterata, moi,
friabile si vacuolare. Masa granulelor selectata astfel nu trebuie sa depaseasca procentul de 5% din masa
agregatului formata din minim 150 granule pentru fiecare sort analizat.
2. Pietrisurile concasate utilizate la executia stratului de uzura vor indeplini
cerintele de calitate din tabelul 4.
3. In mod exceptional, cu acordul proiectantului si al beneficiarului, pietrisul
ROMANIA
8
concasat se va putea utiliza si la executia stratului de legatura la drumurile de clasa tehnica III, cu conditia ca
acesta sa indeplineasca cerintele din tabelul 4.
4. Agregatele de balastiera, folosite la realizarea mixturilor asfaltice, trebuie sa
fie curate, spalate in totalitate. In cazul contaminarii la transport/depozitare acestea vor fi spalate inainte de
utilizare.
2.1.3. Fiecare tip si sort de agregat trebuie depozitat separat in silozuri prevazute cu platforme betonate,
avand pante de scurgere a apei si pereti despartitori, pentru evitarea amestecarii si impurificarii agregatelor.
Fiecare siloz va fi inscriptionat cu tipul si sursa de material pe care il contine. Se vor lua masuri pentru evitarea
contaminarii cu alte materiale si mentinerea unei umiditati scazute.
2.1.4. Sitele de control utilizate pentru determinarea granulozitatii agregatelor naturale sunt conform SR
EN 933 2.
2.1.5. Fiecare lot de agregate naturale aprovizionat va fi insotit de Declaratia de conformitate cu
performantele produsului.
2.1.6. Se vor efectua verificari ale caracteristicilor prevazute in tabelele 5, 6, si 7, pentru fiecare lot de
material aprovizionat, sau pentru maxim:
- 500 t pentru pietris sortat si pietris concasat;
- 200 t pentru nisip natural si nisip obtinut prin concasarea agregatelor de balastiera;
- 1000 t pentru cribluri;
- 500 t pentru nisipul de concasare (obtinut prin concasarea agregatelor de cariera).
2.2. Filer
2.2.1. Filerul (filer de calcar, filer de creta si filer de var stins in pulbere) trebuie sa corespunda
prevederilor SR EN 13043 si STAS 539.
2.2.2. La aprovizionare, filerul va fi insotit de Declaratia de conformitate cu performantele produsului si
se va verifica obligatoriu granulozitatea si umiditatea pe lot, sau pentru maxim 100 t.
2.2.3. Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor al filerului (filer de calcar, filer de creta si filer
de var stins in pulbere).
2.2.4. Filerul se depoziteaza in silozuri cu incarcare pneumatica. Nu se admite folosirea filerului
aglomerat.
2.3. Liani
2.3.1. Liantii care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice cuprinse in prezentul caiet de sarcini
sunt :
- bitum clasa 35/50, 50/70 si 70/100, conform SR EN 12591 + Anexa Nationala NB si art. 2.3.3.
respectiv art. 2.3.4.;
- bitum modificat cu polimeri : clasa 3 (penetratie 25/55), clasa 4 (penetratie 45/80) si clasa 5 (penetratie
40/100), conform SR EN 14023 + Anexa Nationala NB si art. 2.3.4.;
Liantii se selecteaza in functie de penetratie, in concordanta cu zonele climatice (conf. Anexa A din
Normativ AND 605/2013) si anume :
- pentru zonele calde se utilizeaza bitumurile 35/50 si 50/70 si bitumuri modificate 25/55 si 45/80 ;
- pentru zonele reci se utilizeaza bitumurile 70/100 si bitumuri modificate 40/100 ;
- pentru mixturile stabilizate MAS (tip SMA), indiferent de zona, se utilizeaza bitumurile 50/70 si bitumuri
modificate 45/80.
2.3.2. Bitumurile tip 35 50 se pot utiliza in straturile de baza si de legatura.
2.3.3. Fata de cerintele specificate in SR EN 12591 + Anexa Nationala NB, si SR
EN 14023 + Anexa Nationala NB, bitumul trebuie sa prezinte conditia suplimentara de ductilitate la 25 oC
(determinata conform SR 61) :
mai mare de 100 cm pentru bitumul 50/70 si 70/100 ;
ROMANIA
9
mai mare de 50 cm pentru bitumul 35/50 ;
mai mare de 50 cm pentru bitumul 50/70 imbatranit prin metoda
TFOT/RTFOT (imbatranirea TFOT si RTFOT se realizeaza conform SR EN 12607 2 si SR EN 12608 1);

2.3.4. Bitumul rutier neparafinos si bitumul modificat cu polimeri trebuie sa prezinte o adezivitate de
minim 80% fata de agregatele naturale utilizate la lucrarea respectiva. In caz contrar, se aditiveaza cu agenti de
adezivitate.
2.3.5. Adezivitatea se determina prin metoda spectrofotometrica conform SR 10696 si/sau SR EN 12697
11 .
Pentru agregatele de balastiera, adezivitatea se va determina obligatoriu atat prin metoda cantitativa
conform SR 10696 si/sau SR EN 12697 11 cat si prin metoda calitativa, conform Normativ NE 022 2003 in
vigoare. Se va lua in considerare adezivitatea cu valoarea cea mai dezavantajoasa.
2.3.6. Bitumul, bitumul modificat cu polimeri si bitumul aditivat se depoziteaza separat, pe tipuri de
bitum, in conformitate cu specificatiile producatorului de bitum, respectiv specificatiilor tehnice de depozitare
ale statiilor de mixturi asfaltice. Perioada si temperatura de stocare va fi aleasa in functie de specificatiile
producatorului, astfel incat caracteristicile initiale ale bitumului sa nu sufere modificari la momentul prepararii
mixturii.
Se recomanda ca la stocare temperatura bitumului sa fie de 120oC.140oC, iar cel modificat de minimum
o
140 C si recirculare 20 minute la inceputul zilei de lucru.
2.3.7. Pentru amorsare se utilizeaza emulsii bituminoase cationice cu rupere rapida conform 8877 1 si
SR EN 13808.
2.3.8. La aprovizionare se vor verifica datele din Declaratia de conformitate cu performantele produsului
si se vor efectua verificari ale caracteristicilor produsului, conform art. 2.3.1. (pentru bitum si bitum modificat)
si art. 2.3.7. (pentru emulsii bituminoase) pentru fiecare lot aprovizionat, dar nu pentru mai mult de :
- 500 t bitum/bitum modificat din acelasi sortiment ;
- 100 t emulsie bituminoasa din acelasi sortiment.
2.4. Aditivi
2.4.1. In vederea atingerii performantelor mixturilor asfaltice la nivelul cerintelor se pot utiliza aditivi, cu
caracteristici declarate evaluati in conformitate cu legislatia in vigoare. Acesti aditivi pot fi adaugati fie direct in
bitum, cum sunt de exemplu agentii de adezivitate sau aditivi de marire a lucrabilitatii, fie in mixtura asfaltica,
cum sunt de exemplu fibrele minerale sau organice, polimerii, etc.
2.4.2. Conform SR EN 13108 1 art. 3.1.12 aditivul este ,,un material component care poate fi adaugat
in cantitati mici in mixtura asfaltica, de exemplu fibre minerale sau organice, sau de asemenea polimeri, pentru
a modifica caracteristicile mecanice, lucrabilitatea sau culoarea mixturii asfaltice.
Fata de terminologia din SR EN 13108 1, in acest caiet de sarcini au fost considerati aditivi si produsii
care se adauga direct in bitum si care nu modifica proprietatile fundamentale ale acestuia.
2.4.3. Tipul si dojazul aditivilor se stabilesc pe baza unui studiu preliminar efectuat de catre un laborator
autorizat sau acreditat, agreat de beneficiar, fiind in functie de realizarea cerintelor de performanta specificate.
2.4.4. Aditivii utilizati la fabricarea mixturilor asfaltice vor avea la baza un standard, un agrement tehnic
european (ATE) sau un document de declarare si evaluare a caracteristicilor reglementat pe plan national, cum
ar fi agrementul tehnic.
3. PROIECTAREA MIXTURILOR ASFALTICE. CONDITII TEHNICE
3.1. Compoziia mixturilor asfaltice

ROMANIA
10
3.1.1. Materialele utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice sunt: bitumul, bitumul modificat, aditivi si
materiale granulare.
3.1.2. Materialele granulare care vor fi utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice pentru strazi si drumuri
sunt prezentate in tabelul 8.
Tabelul 8. Materiale granulare utilizate la fabricarea mixturilor asfaltice
Nr.
Tipul mixturii asfaltice Materiale utilizate
crt.
Criblura sort 4-8, 8-12.5 sau 8-16
1. Mixtura asfaltica stabilizata MAS Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblura 4-8, 8-16
2. Mixtura asfaltica poroasa MAP Nisip de concasare sort 0-2 sau 0-4
Filer
Criblura sort 4-8, 8-16
3. Beton asfaltic rugos BAR Nisip de concasare sort 0-4
Filer
Criblura sort 4-8, 8-12.5 sau 8-16
Nisip de concasare sort 0-4
4. Beton asfaltic BA
Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietris concasat sort 4-8, 8-16
5. Beton asfaltic cu pietris concasat BAPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Criblura sort 4-8, 8-16, 16-20 sau 16-25
6. Beton asfaltic deschis cu criblura BAD
Filer
Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris concasat Nisip de concasare sort 0-4

7.
BADPC Nisip natural sort 0-4
Filer
Pietris sort 4-8, 8-16, 16-25
Beton asfaltic deschis cu pietris sortat
8. Nisip de concasare sort 0-4
BADPS
Criblura sort 4-8, 8-16, 16-25
9. Anrobat bituminos cu criblura AB Nisip de concasare sort 0-4
Nisip natural sort 0-4 (raport 1:1 cu nisip de concasare)
ROMANIA
11
Filer
Criblura : min. 35% sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25
Anrobat bituminos cu criblura si pietris
10. Pietris concasat sort 4-8, 8-16, 16-25
concasat ABPCC
Filer
Pietris concasat sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25
11. Anrobat bituminos cu pietris concasat ABPC
Filer
Pietris sortat sort 4-8, 8-16 si/sau 16-25
12. Anrobat bituminos cu pietris sortat ABPS Nisip natural sort 0-4
Filer
3.1.3. La betoanele asfaltice destinate stratului de uzura si la betoanele asfaltice deschise pentru stratul de
legatura se foloseste nisip de concasare sau amestec de nisip de concasare cu nisip natural. Din amestecul total
de nisipuri, nisipul natural este in proportie de maxim :
- 25% pentru BA 8, BA 12.5, BA 16 ;
- 50% pentru BAD 20, BAD 25, BADPC 25, BADPS 25.
3.1.4. Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate pentru mixturile
destinate straturilor de uzura si legatura sunt conform tabelului 9 pentru mixturile tip beton asfaltic si in tabelul
11 pentru mixturile asfaltice stabilizate.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer in cazul mixturilor tip anrobat bituminos AB16, AB25,
ABPCC16, ABPCC25, ABPC16, ABPC25, ABPS16, ABPS25 vor respecta urmatoarele prevederi generale :
- filer si fractiuni din nisipuri sub 0.1 mm 3.12%
- agregate cu dimensiunea peste 4 mm 3766%
3.1.5. Curba granulometrica a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare
tip de mixtura asfaltica, va fi cuprinsa in limitele prezentate in tabelul 10 pentru mixturile tip beton asfaltic, in
tabelul 11 pentru mixturile asfaltice stabilizate, iar in tabelul 12 pentru mixturile asfaltice poroase.
3.1.6. Continutul optim de liant se stabileste prin studii preliminare de laborator, de catre un laborator de
specialitate autorizat sau acreditat tinand cont de recomandarile din tabelul 13. In cazul in care, din studiul de
reteta rezulta un dozaj optim de liant in afara limitelor din tabelul 13, acesta nu va putea fi acceptat decat cu
aprobarea proiectantului si a beneficiarului.
3.1.7. Limitele recomandate pentru continutul de liant, la efectuarea studiilor preliminare de laborator in
vederea stabilirii continutului optim de liant, sunt prezentate in tabelul 13 si au in vedere o masa volumica
medie a agregatelor de 2.650 kg/m3. Pentru alte valoriale ale masei volumice a agregatelor, limitele continutului
de bitum se calculeaza prin corectia cu un coeficient a=2.650/d, unde ,,d este masa volumica reala (declarata
de producator si verificata de laboratorul Anteprenorului) a agregatelor inclusiv filer (media ponderata conform
fractiunilor utilizate la compozitie), in kg/m3 si se determina conform SR EN 1097 6.
ROMANIA
12
3.1.8. Raport filer liant recomandat pentru tipurile de mixturi asfaltice cuprinse in prezentul caiet de
sarcini este conform tabelului 14, termenul filer in acest context reprezentand fractiunea 00.1 mm.
3.1.9. In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu diferiti aditivi, acestia se utilizeaza conform agrementelor
tehnice precum si reglementarile tehnice in vigoare pe baza unui studiu preliminar de laborator.
3.1.10. Stabilirea compozitiei mixturilor asfaltice in vederea eleborarii retetei de fabricatie se va face pe
baza prevederilor acestui caiet de sarcini. Reteta de fabricatie va cuprinde verificarea caracteristicilor
materialelor componente, stabilirea amestecului si validarea acestuia pe baza testelor initiale de tip (Tabelul 28).
3.1.11. Formula de compozitie (reteta) va fi stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, si va fi sustinuta
de studiile si incercarile efectuate, impreuna cu rezultatele obtinute.
Aceste studii comporta incercari pentru cinci continuturi de liant repartizate de o parte si de alta a
continutului de liant recomandat (calculat), dar nu in afara limitelor recomandate cu mai mult de 0.2% conform
Tabel 28.
3.1.12. In executie, este obligatorie transpunerea retetei pe statie, ceea ce consta in verificarea respectarii
retetei la statie, verificarea compozitiei si a caracteristicilor mixturii realizate.
Tabelul 9. Limitele procentelor de agregate si filer
Nr Fractiuni de Strat de uzura Strat de legatura
. agregate naturale
din amestecul BA1 BA1 MAP BAR BAP BAD BAD BAD BAD
Cr BA8
total 2.5 6 16 16 C16 20 25 PC25 PS25
t.
Filer si fractiuni
71 81 21 81 81
1. din nisipuri sub 814 49 38 38 38
4 3 0 1 3
0.1mm, %
Cribluri cu
52
2. dimensiunea sub 2 - - - - - - - - -
5
mm, %
Filer si nisip
3. fractiunea (0.14) Diferenta pana la 100
mm, %
Cribluri cu
224 34 34 47 55 55
4. dimensiunea peste - - - -
4 48 58 61 72 72
4 mm, %
Pietris concasat cu
dimensiunea peste 15 395
5. - - - - - - - -
34 8
8 mm, %
Pietris sortat cu
dimensiunea peste 395
6. - - - - - - - - -
8
8 mm, %
Agregate naturale
cu dimensiunea
7. peste - - - - - - - - - -
4 mm, %
ROMANIA
13
Tabelul 10. Zona granulometrica a mixturilor asfaltice tip beton asfaltic exprimata in treceri prin site cu ochiuri
patrate
Marimea
ochiului AB16 AB25
sitei, BAD25
BA16 ABPCC16 ABPCC25
conform BA8 BA12.5 BAR16 BAD20 BADPC25
BAPC16 ABPC16 ABPC25
SR EN BADPS25
933-2, ABPS16 ABPS25
mm
31.5 mm - - - - 100 100 - 100
25 - - 100 100 - 90100 - 90100
20 - - - - 90100 - 100 -
16 mm 100 100 90100 90100 7390 7390 90100 7497
12.5 - 90100 - - - - - -
8 90100 7085 6685 6174 4060 4261 5285 5285
4 5678 5266 4266 3953 2845 2845 3766 3766
2 3055 3550 3050 2740 2035 2035 2048 2250
1 2242 2438 2242 2131 1430 1432 1136 1439
0.63 1835 - 1835 1825 - 1030 833 1035
0.20 1125 - 1125 1125 - 520 520 422
0.125 - 816 - - 510 - - -
0.10 814 - 813 811 - 38 312 312
0.063 711 510 710 79 37 25 27 27
Tabelul 11. Caracteristici granulometrice ale mixturilor asfaltice stabilizate

Nr. Strat de uzura
Caracteristica
crt. MAS 8 MAS 12.5 MAS 16
1. Fractiuni de agregate naturale din amestecul total
1.1. Filer si fractiuni din nisipuri sub 0.1 mm, % 1114 813 1014
1.2. Filer si nisip fractiunea 0.14 mm, % Diferenta pana la 100
1.3. Cribluri cu dimensiunea peste 4 mm, % 4560 6073 6375
ROMANIA
14
2. Granulometrie, treceri pe site cu ochiuri patrate, %
Sita de 25 mm - - 100
Sita de 16 mm 100 100 90100
Sita de 12.5 mm - 90100 -
Sita de 8 mm 90100 5070 4459
Sita de 4 mm 4055 2740 2537
Sita de 2 mm 2030 2028 1725
Sita de 1 mm 1522 1622 1622
Sita de 0.63 mm 1320 - 1320
Sita de 0.2 mm 1216 - 1115
Sita de 0.125 mm - 914 -
Sita de 0.1 mm 1114 - 1014
Sita de 0.063 mm 1012 812 912
Tabelul 12. Zona granulometrica a mixturilor asfaltice poroase MAP 16

Site cu ochiuri patrate Treceri, %
16 mm 90100
8 mm 1020
2 mm 525
1 mm 415
0.063 mm 210
Tabelul 13. Continut recomandat de liant

Continut de liant,
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice
% in mixtura
MAS 8 min. 6.5
MAS 12.5 min. 6.0
uzura (rulare)
MAS 16 min. 5.9
BAR 16 5.76.2
ROMANIA
15
BA 12.5, BA 16 5.76.5
BA 8 6.07.2
BAPC 16 5.77.0
MAP 16 46
BAD 20
BAD 25
legatura (binder) minim 4.5
BADPC 25
BADPS 25
AB 16, AB 25,
ABPCC 16, ABPCC 25, ABPC 16,
baza minim 4.5
ABPC 25,
ABPS 16, ABPS 25
Tabelul 14. Raportul filer liant
Nr.
Tipul stratului Tipul mixturii asfaltice Raport filer liant
Crt.
Betoane asfaltice rugoase 1.41.8
Betoane asfaltice 1.31.8
1. uzura (rulare) Beton asfaltic cu pietris concasat 1.31.8
Mixtura asfaltica stabilizata 1.12.3
Mixtura asfaltica poroasa 1.22.2
2. legatura (binder) Betoane asfaltice deschise 0.71.4
3. baza Anrobat bituminos 0.71.5
3.2. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice

3.2.1. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe corpuri de proba
confectionate din mixturi asfaltice preparate in laborator pentru stabilirea dozajelor optime (incercari initiale de
tip) si pe probe prelevate de la malaxor sau de la asternere pe parcursul executiei, precum si din straturile
imbracamintilor gata executate.
3.2.2. Prelevarea probelor de mixturi asfaltice pe parcursul executiei lucrarilor, precum si din stratul
gata executat, se efectueaza conform SR EN 12697 27.
3.2.3. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice de tip beton asfaltic trebuie sa se
incadreze in limitele din tabelele 15, 16, 17 si 18.
3.2.4. Caracteristicile Marshall ale mixturilor asfaltice se determina conform SR EN 12697 6 si SR
EN 12697 34 si vor respecta conditiile din tabelul 15.
Absortia de apa se va efectua conform metodei din anexa B la Normativ AND 605/2013.
ROMANIA
16
Tabelul 15. Caracteristici fizico-mecanice determinate prin incercari pe cilindri Marshall
Caracteristici pe epruvete cilindrice tip Marshall
Nr. Tipul Clasa
mixturii tehnica a Indice de Raport S/I,
Crt. Sensibilitate S, Absorbtia de
asfaltice drumului curgere, I, mm, KN/mm,
la 60oC, KN, apa, % vol.
(maxim) (minim)
1. BA 8 IVV 6.013 3.5 2.5 1.55
BA 12.5
2. IVV 8.015 3.0 4.5 1.55
BA 16
BA 16
3. IVV 6.513 3.5 3.0 1.55
BAPC 16
III 8.515 3.0 4.5 26
4. BAR 16
III 8.015 3.0 4.0 -
5. MAP 16 III 8.515 2.5 5.0 -
BAD 20
6. IV 5.013 3.5 3.5 1.56
BAD 25
7. BADPC 25 IIIV 4.513 3.5 3.0 1.56
8. BADPS 25 IVV 4.513 3.5 3.0 1.56
AB 16
AB 25
ABPCC 16
ABPCC 25
9. IV 6.513 3.0 6.0 1.55
ABPC 16
ABPC 25
ABPS 16
ABPS 25
3.2.5. Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice determinate prin incercari dinamice se vor
incadra in valorile limita din tabelele 16, 17, 18, 19 si 20.
Incercarile dinamice care se vor efectua in vederea verificarii caracteristicilor fizico-mecanice ale
mixturilor asfaltice reglementate prin prezentul caiet de sarcini sunt urmatoarele :
- Rezistenta la deformatii permanente (incercarea la compresiune ciclica si incercarea la ornieraj)
reprezentata prin :
Viteza de fluaj si fluajul dinamic al mixturii asfaltice, determinate prin incercarea la compresiune
ciclica triaxiala pe probe cilindrice din mixtura asfaltica, conform SR EN 12697 25, metoda B ;
Viteza de deformatie si adancimea fagasului, determinate prin incercarea de ornieraj pe epruvete
confectionate in laborator sau prelevate prin taiere din stratul realizat (carote), conform SR EN
12697 22, dispozitiv mic in aer, procedeul B ;
- Rezistenta la oboseala, determinata conform SR EN 12697 24, fie prin incercarea la intindere indirecta
pe epruvete cilindrice anexa E, fie prin celelalte din cadrul metodelor reglementate de SR EN 12697 24 ;
ROMANIA
17
- Modulul de rigiditate, determinat prin incercarea la rigiditate a unei probe cilindrice din mixtura asfaltica,
conform SR EN 12697 26, anexa C ;
- Volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate, determinat pe epruvete confectionate la presa de
compactare giratorie, conform SR EN 12697 31.
Tabelul 16. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de uzura determinate prin incercari dinamice
Mixtura asfaltica
pentru stratul de
Nr.
Caracteristica uzura/clasa tehnica
crt. drum
I-II III-IV
1. Caracteristici pe cilindri confectionati la presa giratorie
1.1. Volum de goluri la 80 giratii, % maxim
1.2. Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)
- deformatia la 50oC, 300 KPa si 10000 impulsuri, m/m,
maxim
20 000 30000
- viteza de deformatie la 50oC, 300KPa si 10000 impulsuri, m/m/ciclu,
maxim
1 2
o
1.3. Modulul de rigiditate la 20 C, 124 ms, MPa, minim 4600 4100
2. Caracteristici pe placi confectionate in laborator sau pe carote din imbracaminte
2.1. Rezistenta la deformatii permanente, 60oC (ornieraj)
- Viteza de deformatie la ornieraj, mm/1000 cicluri 0.5 0.7
- Adancimea fagasului, % din grosimea initiala a probei
5 7
Tabelul 17. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de legatura determinate prin incercari dinamice
Mixtura asfaltica
pentru stratul de
Nr.
Caracteristica legatura/clasa tehnica
crt. drum
I-II III-IV
1.1. Volum de goluri, la 120 giratii, % maxim 9.5 10.5
ROMANIA
18
Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)
- deformatia la 40oC, 200KPa si 10000 impulsuri, m/m,
maxim
1.2. 20 000 30 000
maxim
2 3
o
Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la intindere indirecta :
1.4. 400 000 300 000
Numar minim de cicluri pana la fisurare la 15oC
Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice
2. 100 150
6 10-6, minim
Tabelul 18. Caracteristicile mixturilor pentru stratul de baza determinate prin incercari dinamice
Mixtura asfaltica
pentru stratul de
Nr.
Caracteristica baza/clasa tehnica
crt. drum
I-II III-IV
1.1. Volum de goluri, la 120 giratii, % maxim 7.5 8.5
Rezistenta la deformatii permanente (fluaj dinamic)
- deformatia la 40oC, 200KPa si 10000 impulsuri, m/m,
maxim
1.2. 20 000 30 000
maxim
2 3
o
Rezistenta la oboseala, proba cilindrica solicitata la intindere indirecta :
1.4. 500 000 400 000
Numar minim de cicluri pana la fisurare la 15oC
Rezistenta la oboseala, epruvete trapezoidale sau prismatice
2. 100 150
6 10-6, minim
3.2.6. Caracteristicile specifice ale mixturilor stabilizate se vor raporta la limitele din tabelul 19.
3.2.7. Pentru mixtura asfaltica stabilizata, volumul de goluri al mixturii asfaltice compactate se
determina pe epruvete confectionate la presa de compactare giratorie, conform SR EN 12697 31.
Volumul de goluri umplut cu bitum (VFB) se determina conform SR EN 12697-8.
Testul Shellenberg se efectueaza conform SR EN 12697 18.
Tabelul 19. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice stabilizate
Nr. Caracteristica Strat de uzura
ROMANIA
19
crt. MAS 12.5
MAS 8
MAS 16
1.1 Volum de goluri la 80 giratii, % 2.53.5 36
1.2. Volum de goluri umplut cu bitum, % 7783 7783
1.3. Test Shellenberg, conform, %, maxim 0.2 0.2
1.4. Sensibilitatea la apa, SR EN 12697 12 metoda A, % minim 80 80
3.2.8. Caracteristicile specifice ale mixturilor poroase se vor raporta la limitele din tabelul 20.
Tabelul 20. Caracteristici specifice ale mixturilor asfaltice poroase
Nr.
Caracteristica MAP 16
crt.
1 Volum de goluri la 80 giratii, % minim 14
2 Sensibilitatea la apa, SR EN 12697 12 matoda A, % minim 70
3 Pierderea de material, SR EN 12697 17, % maxim 30
-3
4 Permeabilitate orizontala SR EN 12697 19 10 m/s 0.1-4
-3
5 Permeabilitate verticala SR EN 12697 19 10 m/s 0.1-4
3.3. Caracteristicile straturilor gata executate

Caracteristicile straturilor realizate din mixturi asfaltice sunt :
- gradul de compactare, si absorbtia de apa ;
- rezistenta la deformatii permanente ;
- elementele geometrice ale stratului executat ;
- caracteristicile suprafetei imbracamintilor bituminoase executate.
3.3.1. Gradul de compactare si absorbtia de apa
3.3.1.1. Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
asfaltice compactate in strat si densitatea aparenta determinata pe epruvete Marshall compactate in laborator din
aceeasi mixtura asfaltica.
Nota : Densitatea aparenta se determina conform SR EN 12697 6
3.3.1.2. Densitatea aparenta a mixturii asfaltice din strat se poate determina pe carote prelevate din
stratul gata executat sau prin masuratori in situ cu echipamente de masurare adecvate, omologate, la minim 7
zile dupa asternere.
3.3.1.3. Incercarile de laborator efectuate pentru verificarea compactarii constau in determinarea
densitatii aparente si a absorbtiei de apa pe placute (100 x 100 mm) sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100
mm netulburate.
3.3.1.4. Conditiile tehnice pentru absorbtia de apa si gradul de compactare al straturilor din mixturi
asfaltice, cuprinse in prezentul caiet de sarcini, vor fi conforme cu valorile din din tabelul 21.
Tabelul 21. Caracteristicile straturilor din mixturi asfaltice
ROMANIA
20
Absorbtie de Grad de
Nr.
Tipul stratului apa*, compactare,
crt. %, minim
% vol.
1. Mixtura asfaltica stabilizata
26 97
MAS 8 ; MAS 12.5 ; MAS 16
2. Beton asfaltic rugos BAR 16 47 97
3. Mixtura asfaltica poroasa MAP 16 - 97
4. Beton asfaltic BA 8 ; BA 12.5 ; BA 16 ; BAPC 16 25 97
5. Beton asfaltic deschis BAD 20 ; BAD 25 ; BADPC 25 ;
38 96
BADPS 25
6. Anrobat bituminos, AB16 ; AB25 ; ABPCC16 ;
28 96
ABPCC25 ; ABPC16 ; ABPC25 ; ABPS16 ; ABPS25
3.3.2. Rezistenta la deformatii permanente a stratului executat din mixturi asfaltice

3.3.2.1. Rezistenta la deformatii permanente a stratului de uzura executat din mixturi asfaltice se
verifica pe minim doua carote cu diametrul de 200 mm prelevate din stratul executat, la cel putin 7 zile dupa
asternere.
3.3.2.2. Rezistenta la deformatii permanente pe carote se masoara prin determinarea vitezei de
deformatie la ornieraj si/sau adancimea fagasului, la temperatura de 60oC, conform SR EN 12697 22. Valorile
admisibile, in functie de trafic, sunt prezentate in tabelul 16.
3.3.3. Elemente geometrice

Elementele geometrice i abaterile limit la elementele geometrice trebuie s ndeplineasc condiiile din
tabelul 22.
Tabelul 22. Elementele geometrice si abaterile limita pentru straturile executate din mixturi
asfaltice
Nr. Condiii de
Abateri limit locale admise la
Elemente geometrice admisibilitate
crt. elementele geometrice
(min., cm)
Grosimea minim a stratului compactat - nu se admit abateri n minus fa
, cm, minim : de grosimea minima prevzut n
- strat de uzur proiect pentru fiecare strat
1 cu granule de maxim 8 mm 3.0
cu granule de minim 12.5 mm 4.0
- abaterile n plus nu constituie
- strat de legtur : motiv de respingere a lucrrii
cu granule de maxim 20 mm 5.0
cu granule de maxim 25 mm 6.0
ROMANIA
21
- strat de baza 6.0
2 Limea prii carosabile conform STAS 2900-89 50 mm

3 Profilul transversal :
- drumuri 5.0 mm, fa de cotele profilului
n aliniament sub form de acoperi adoptat
n curbe i zone aferente conform STAS 863-85
cazuri speciale pant unic
- strzi conf. STAS 10144/3-91
2,5 mm/m
4 Profil longitudinal : 5.0 mm , fa de cotele profilului
Declivitate, % , maxim 7* proiectat ,cu condiia respectrii
pasului de proiectare adoptat
Declivitati mai mari pot fi prevazute numai cu acordul beneficiarului si asigurarea masurilor de siguranta a
circulatiei
3.3.4. Caracteristicile suprafeei straturilor executate din mixturi asfaltice
3.3.4.1. Caracteristicile suprafetei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice si conditiile tehnice
care trebuie sa fie indeplinite sunt conform tabelului 23.
Verificari ale uniformitatii in profil transversal si longitudinal se vor face prin sondaj si in cazul
straturilor de baza si de legatura, inainte de asternerea stratului superior. Acestea nu vor depasi 5 mm.
3.3.4.2. Determinarea caracteristicilor suprafetei straturilor de uzura executate din mixturi asfaltice se
efectueaza in termen de o luna de la executia acestora, inainte de receptia la terminarea lucrarilor.
Tabelul 23. Caracteristicile suprafetei straturilor bituminoase

Nr. Conditii de
Caracteristica Metoda de incercare
crt. admisibilitate
1 Planeitatea in profil longitudinal Reglementari tehnice in
Indice de planeitate, IRI, m/km : vigoare privind
drumuri de clasa tehnica III 1.0 masurarea indicelui de
drumuri de clasa tehnica III 1.5 planeitate.
drumuri de clasa tehnica IV 2.5
drumuri de clasa tehnica V 3.0
2 Uniformitatea in profil longitudinal
Denivelari admisibile masurate sub dreptarul
de 3m, mm : SR EN 13036 7
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica III 3.0
drumuri de clasa tehnica IVV 4.0
5.0
ROMANIA
22
3 Uniformitatea in profil Echipamente electronice
transversal, mm/m omologate sau metoda
drumuri de clasa tehnica IIII 2.0 sablonului.
4 Rugozitatea suprafetei
4.1. Aderenta suprafetei. Incercarea cu pendul
(SRT) unitati PTV SR EN 13036 4
drumuri de clasa tehnica III 80
drumuri de clasa tehnica III 75
drumuri de clasa tehnica IVV 70
4.2. Adancimea medie a macrotexturii, metoda
volumetrica MTD, (pata de nisip) : SR EN 13036 1
adancime textura, mm
4.3. Adancimea medie a macrotexturii, metoda SR EN ISO 13473 1
profilometrica MPD:
adancime medie profil exprimata in Reglementari tehnice in
coeficient de frecare (GT) : vigoare, cu aparatul de
drumuri de clasa tehnica III 0.45 masura Grip Tester.
drumuri de clasa tehnica III 0.41 Masuratori efectuate la
drumuri de clasa tehnica IVV 0.35 50km/h cu un debit de
apa de 11 litri/min
5 Omogenitate. Vizual : Aspect fara degradari sub forma de
Aspectul suprafetei exces de bitum, fisuri, zone poroase, deschise,
slefuite.
Nota 1 Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI, fie
prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.
Nota 2 Planeitatea in profil transversal este cea prin care se constata abateri de la profilul transversal,
aparitia fagaselor si se face cu echipamente electronice omologate sau metoda sablonului.
Nota 3 Adancimea texturii se determina prin metoda volumetrica sau metoda profilometrica.
Aderenta se determina cu metoda cu pendulul SRT.
In caz de litigiu se determina aderenta cu pendulul.
Daca nu exista alte precizari in caietul de sarcini, aderenta suprafetei se determina cu aparatul cu pendul
alegand 3 sectoare reprezentative pe km/drum. Pentru fiecare sector se aleg 5 sectiuni situate la distanta de
510 m intre ele, pentru care se determina rugozitatea, in puncte situate la un metru de marginea partii
carosabile (pe urma rotii). Determinarea adancimii macrotexturii se face in aceleasi puncte in care s-a aplicat
metoda cu pendul.
4. PREPARAREA SI PUNEREA IN OPERA A MIXTURILOR ASFALTICE
4.1. Prepararea si transportul mixturilor asfaltice
4.1.1. Mixturile asfaltice se prepara in instalatii prevazute cu dispozitive de

predozare, uscare, resortare si dozare gravimetrica a a agregatelor naturale, dozare gravimetrica sau
volumetrica a bitumului si filerului precum si dispozitiv de malaxare fortata a agregatelorcu liantul
bituminous. Verificarea functionarii instalatiilor de producere a mixturii asfaltice se face in mod periodic
ROMANIA
23
de catre personal de specialitate conform unui program de intretinere specificat de producatorul
echipamentelor si programului de verificare metrologic al dispozitivelor de masura si control.
Certificarea capabilitatii instalatiei privind calitatea fabricatiei si conditiile de securitate
prevazute de Directiva 89/655/CEE se face cu respectarea tuturor standardelor si
reglementarilor nationale si europene impuse. Se recomanda efectuarea inspectiei tehnice a
instalatiei de producere a mixturii asfaltice la cald de catre un organism de inspectie de terta
parte, organism acreditat conform normelor in vigoare.
Controlul productiei in fabrica se face conform SR 13108-21.
4.1.2. Temperaturile agregatelor naturale, ale bitumului, ale mixturilor asfaltice la iesirea din
malaxor se stabilesc in functie de tipul liantului, conform tabelului 24 (sau conform specificatiilor
producatorului) cu observatia ca temperaturile din partea superioara a intervalului se utilizeaza la
executia imbracamintilor rutiere bituminoase in zone climatice reci.
Tabel 24. Temperaturi Ia prepararea mixturii asfaltice

Tipul liantulul Agregate Bitum Mixtura asfaltica la
naturale iesirea din malaxor.
Temperatura, C
bitum rutier
170...180 160...170 160... 175
neparafinos
bitum modificat cu
170...190 170...180 170180
polimeri
4.1.3. Temperatura mixturii asfaltice Ia ieirea din malaxor trebuie regIata astfel inct in
conditiile concrete de transport (distanta si mljloace de transport) si condiiiIe climatice sa fie asigurate
temperaturile de asternere si compactare conform tabel 25.
4.1.4. Se interzice incalzirea agregatelor naturale s i a bitumului peste valorile specificate in
tabelul 24, in scopul evitarii modificarii caracteristicilor Iiantului, in procesul tehnologic.
4.1.5. Trebuie evitata incalzirea prelungita a bitumului sau reincalzirea
aceIeiai cantitati de bitum de mai multe ori. Daca totusi din punct de vedere tehnologic nu a putut fi
evitata reincalzirea bitumului, atunci este necesara determinarea penetraiei acestuia. Daca penetratia
bitumului nu este corespunzatoare se renunta Ia utilizarea Iui.
4.1.6. Durata de amestecare, in functie de tipul instalatiei, trebuie sa fie
suficienta pentru realizarea unei anrobari complete si uniforme a agregatelor naturale si a filerului cu
liantul bituminos.
4.1.7. Mixturile asfaltice executate Ia cald se transporta cu autobasculante
adecvate, acoperite cu prelate speciale, imediat dupa incarcare urmarindu-se ca pierderile de
temperatura pe tot timpul transportului, sa fie minime. Benele mijloacelor de transport vor fi curate si
uscate.
4.1.8. Mixtura asfaltica preparata cu bitum modificat cu polimeri se transporta
ROMANIA
24
obligatoriu cu autobasculante cu bena termoizolanta si acoperita cu prelate.
4.2. Lucrari pregatitoare
4.2.1. Pregatirea stratului suport inainte de punerea in opera a mixturii asfaltice

Inainte de asternerea mixturii, stratul support trebuie bine curatat, iar daca este cazul se
remediaza si se reprofileaza. Materialele neaderente, praful si orice poate afecta legatura intre stratul
support s i stratul nou executat trebuie indepartat.
In cazul stratului suport din macadam, acesta se curata s i se matura.
Cnd stratul suport este realizat din mixturi asfaltice deschise, se va evita contaminarea
suprafetei acestuia cu impuritati datorate traficului. In cazul in care acest strat nu se protejeaza sau
nu se acopera imediat cu stratul urmator se impune curatarea prin periere mecanica si spalare.
Dupa curatare se vor verifica cotele stratuiui suport, care trebuie sa fie conform proiectului de
executie.
In cazul in care stratul suport este constituit din straturi executate din mixturi asfaltice
existente, aducerea acestuia Ia cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza, dupa caz, fie
prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaItica, fie prin frezare, conform prevederilor din
proiectul de executie.
Stratul de egalizare va fi realizat din acelasi tip de mixtura ca si stratul superior. Grosimea acestora va
fi determinata functie de preluarea denivelarilor existente.
Suprafata stratului suport trebuie sa fie uscata.
4.2.2. Amorsarea
La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice se amorseaza stratul suport si
rosturile de lucru cu o ernulsie bituminoasa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport
se realizeaza uniform cu un dispozitiv special, care poate regla cantitatea de liant pe metru patrat in
functie de natura stratului suport.
Amorsarea se va face pe suprafata curatata si uscata, in fata finisorului Ia o distana maxima de 100
m, in asa fel inct asternerea mixturii sa se faca dupa ruperea emulsiei bituminoase.
In functie de natura stratului suport, cantitatea de bitum pur, ramasa dupa aplicarea
amorsajului, trebuie sa fie de (0,3...0,5) kg/m2.
La straturile executate din mixturi asfaltice realizate pe strat suport de beton de ciment sau
macadam cimentat, cnd grosimea totala a straturilor rutiere din mixturi asfaltice este mai mica
ROMANIA
25
de 15 cm, rosturiIe se acopera pe o Iatime de minimum 50 cm cu geosintetice sau alte materiale
agrementate tehnic.
In cazul in care stratul suport de beton de ciment prezinta fisuri sau crapaturi pronuntate se
recomanda acoperirea totala a zonei cu mortare sau mixturi asfaltice (antifisura) in grosime minim de 2
cm, acoperite cu geogrile sau geosintetice, sau alta solutie propusa de proiectant in urma unei
analize tehnico- economice.
4.3. Asternerea mixturii asfaltice
4.3.1. Aternerea mixturilor asfaltice se face la temperaturi ale stratului suport de minim 10 oC , pe o
suprafat uscat.
4.3.2. In cazul mixturilor asfaltice cu bitum modificat cu polimeri aternerea se face la temperaturi ale
stratului suport de minim 15 oC, pe o suprafat uscat.
4.3.3. Lucrrile se ntrerup pe vnt puternic sau ploaie i se reiau numai dup uscarea stratului suport.
4.3.4. Aternerea mixturilor asfaltice se efectueaz numai mecanizat, cu repartizatoare - finisoare
prevzute cu sistem nclzit de nivelare automat care asigur
o precompactare. Mixtura asfaltic trebuie aternut continuu, n grosime constant, pe fiecare strat i pe toat
lungimea unei benzi programat a se executa n ziua respectiv.
4.3.5. n cazul unor ntreruperi accidentale care conduc la scderea temperaturii
mixturii rmas necompactat aceasta va fi ndeprtat. Aceast operatie se face n afara zonelor pe care exist,
sau urmeaz a se aterne, mixtur asfaltic. Captul benzii ntrerupte se trateaz ca rost de lucru transversal,
conform prevederilor de la art. 4.3.12.
4.3.6. Mixturile asfaltice trebuie s aib la aternere i compactare, n functie de
tipul liantului, temperaturile prevzute n tabelul 25. Msurarea temperaturii va fi efectuat n masa mixturii, n
buncrul repartizatorului, cu respectarea metodologiei prezentate nSR EN 12697-13.
4.3.7. Pentru mixtura asfaltic stabilizat, se vor utiliza temperaturi cu 10oC mai
mari dect cele prevzute n tabelul nr.25.
Tabelul 25. Temperaturile mixturii asfaltice la aternere i compactare

Temperatura Temperatura mixturii
mixturii asfaltice la asfaltice la compactare
Tipul liantului
aternere o
C, min
o
C, min. inceput sfarsit
bitum rutier neparafinos, tip:
35/50 150 145 110
50/70 145 140 110
70/100 140 135 100
bitum modificat cu polimeri, clasa:

25/55 165 160 120
45/80 160 160 120
40/100 155 160 120
ROMANIA
26
4.3.8. Aternerea se va face pe ntreaga ltime a cii de rulare. Atunci cnd

acest lucru nu este posibil, se stabilete prin proiect i se supune aprobrii beneficiarului ltimea benzilor de
aternere i pozitia rosturilor longitudinale ce urmeaz a fi executate.
4.3.9. Grosimea maxim a mixturii aternute printr-o singur trecere este cea
fixat de proiectant, dar nu mai mare de 10 cm.
4.3.10. Viteza optim de aternere se va corela cu distanta de transport i
capacitatea de fabricatie a statiei, pentru a se evita total ntreruperile n timpul executiei stratului i aparitiei
crpturilor / fisurilor la suprafata stratului proaspt aternut.Functie de performantele finisorului, viteza la
aternere poate fi de 2,5...4 m/min.
4.3.11. n buncrul utilajului de aternere, trebuie s existe n permanent suficient mixtur, necesar
pentru a se evita o rspndire neuniform a materialului.
4.3.12. La realizarea straturilor executate din mixturi asfaltice, o atentie deosebit se va acorda realizrii
rosturilor de lucru, longitudinale i transversale, care trebuie s fie foarte regulate i etane.
La reluarea lucrului pe aceeai band sau pe banda adiacent, zonele aferente rostului de lucru,
longitudinal i/sau transversal, se taie pe toat grosimea stratului,astfel nct s rezulte o muchie vie vertical .
n cazul rostului longitudinal, cnd benzile adiacente se execut n aceeai zi, tierea numai este necesar.
Rosturile de lucru longitudinale i transversale ale stratului de uzur se vor decala cu minimum 10 cm
fat de cele ale stratului de legtur, cu alternarea lor.
Atunci cnd exist i strat de baz bituminos sau din materiale tratate cu liant hidraulic, rosturile de
lucru ale straturilor se vor executa ntretesut.
4.3.13. Legtura transversal dintre un strat de asfalt nou i un strat de asfalt existent al drumului se va
face dup decaparea mixturii din stratul vechi, pe o lungime variabil nfunctie de grosimea noului strat, astfel
nct s se obtin o grosime constant a acestuia,cu panta de 0,5%.
n plan, liniile de decapare se recomand s fie n form de V, la 45 o. Completarea zonei de unire se va
face cu o amorsare a suprafetei, urmat de aternerea i compactarea noii mixturi asfaltice, pn la nivelul
superior al ambelor straturi (nou i existent).
Racordarea n profil longitudinal a stratului nou cu stratul existent

Axa drumului
ROMANIA
27
Marginea prtii carosabile
Racordarea n plan a stratului nou cu stratul existent
4.3.14. Stratul de baz va fi acoperit imediat cu straturile mbrcmintii bituminoase, nefiind lsat
neprotejat sub trafic.
4.3.15. Avnd n vedere porozitatea mare a stratului de legtur (binder), realizat din beton
asfaltic deschis, acesta nu se va lsa neacoperit n anotimpul rece pentru evitarea aparitiei degradrilor.
4.4. Compactarea mixturii asfaltice

4.4.1 La compactarea straturilor executate din mixturi asfaltice se aplic tehnologii corespunztoare,
care s asigure caracteristicile tehnice i gradul de compactare prevzute pentru fiecare tip de mixtur asfaltic
i fiecare strat n parte. Operatia de compactare a straturilor executate din mixturi asfaltice se realizeaz cu
compactoare cu rulouri netede i/sau compactoare cu pneuri, prevzute cu dispositive de vibrare adecvate, astfel
nct s se obtin gradul de compactare conform tabelului 21.
4.4.2. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut se determin, pe un sector experimental,
numrul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuie utilizate, nfunctie de performantele acestora, de tipul i
grosimea straturilor executate din mixturi asfaltice. Aceast experimentare se face nainte de nceperea aternerii
stratului n lucrarea reaspectiv, utiliznd mixturi asfaltice preparate n conditii similare cu cele stabilite pentru
productia curent.
4.4.3. ncercrile de etalonare a atelierului de compactare i de lucru al acestuia, vor fi efectuate sub
responsabilitatea unui laborator autorizat, care s efectueze n acest scop,toate ncercrile pe care le va considera
necesare.
4.4.4. Metoda de compactare propus va fi considerat satisfctoare dac se obtine pe sectorul
experimental gradul de compactare minim mentionat la tabelul 21.
4.4.5. Pentru obtinerea gradului de compactare prevzut, numrul minim de treceri recomandat ale
compactoarelor uzuale este cel mentionat n tabelul 26.
Compactarea se execut pe fiecare strat n parte. Compactoarele cu pneuri vor fi echipate cu orturi de protectie.
Tabelul 26. Compactarea mixturilor asfaltice. Numr minim de treceri
Ateliere de compactare
Tipul stratului A B
Compactor cu pneuri de Compactor cu rulouri Compactor cu rulouri
160 kN netede de 120 kN netede de 120 kN
Numr de treceri minime
Strat de uzur 10 4 12
Strat de legtur 12 4 14
Strat de baz 12 4 14
4.4.6. Compactarea se execut n lungul benzii, primele treceri efectundu-se n zona rostului dintre
benzi, apoi de la marginea mai joas spre cea ridicat.
ROMANIA
28
Pe sectoarele n ramp, prima trecere se face cu utilajul de compactare n urcare.
Compactoarele trebuie s lucreze fr ocuri, cu o vitez mai redus la nceput, pentru a evita vlurirea
stratului executat din mixtur asfaltic i nu se vor ndeprta mai mult de 50 m n spatele repartizatorului.
Locurile inaccesibile compactorului, n special n lungul bordurilor, n jurul gurilor de scurgere sau ale
cminelor de vizitare, se compacteaz cu maiul mecanic.
4.4.7. Suprafata stratului se controleaz n permanent, iar micile denivelri care apar pe suprafata
stratului executat din mixturi asfaltice vor fi corectate dup prima trecere a rulourilor compactoare pe toat
ltimea benzii.
5. CONTROLUL CALITTII LUCRRILOR

Controlul calittii lucrrilor de executie a straturilor de uzur, de legtur i de baz din mixturi asfaltice
se efectueaz pe faze.
5.1. Controlul calittii materialelor

Controlul calittii materialelor se face conform prevederilor prezentului caiet de sarcini.
5.2. Controlul procesului tehnologic

Controlul procesului tehnologic const n urmtoarele operatii:
5.2.1. Controlul reglajului instalatiei de preparare a mixturii asfaltice:
- functionarea corect a dispozitivelor de cntrire sau dozare volumetric: la nceputul fiecrei zile de
lucru;
- functionarea corect a predozatoarelor de agregate naturale: zilnic.
5.2.2. Controlul regimului termic de preparare a mixturii asfaltice:
- temperatura liantului la introducerea n malaxor: permanent;
- temperatura agregatelor naturale uscate i nclzite la ieirea din usctor: permanent;
- temperatura mixturii asfaltice la ieirea din malaxor: permanent.
5.2.3. Controlul procesului tehnologic de executie a stratului bituminos:
- pregtirea stratului suport: zilnic, la nceperea lucrrii pe sectorul respectiv;
- temperatura mixturii asfaltice la aternere si compactare: cel putin de dou ori pe zi la compactare cu
respectarea metodologiei impuse de SR EN 12697-13;
- modul de executie a rosturilor: zilnic;
- tehnologia de compactare (atelier de compactare, numr de treceri): zilnic.
5.2.4. Verificarea respectrii compozitiei mixturii asfaltice conform amestecului
prestabilit (retetei de referinta), se va face in felul urmator:
- granulozitatea amestecului de agregate naturale i filer la ieirea din malaxor, nainte de adugarea
liantului (sarja alba): zilnic sau ori de cte ori se observ o calitate necorespunztoare a mixturilor
asfaltice;
- continutul minim obligatoriu de materiale concasate: la nceputul fiecrei zile de lucru;
- compozitia mixturii asfaltice (compozitia granulometric i continutul de bitum) prin extractii, pe probe
de mixtur prelevate de la malaxor i aternere: zilnic.
5.2.5. Verificarea calittii mixturii asfaltice, prin analize de laborator efectuate de
un laborator autorizat pe probe de mixtur asfaltic: 1 prob / 400 tone mixtur fabricat, dar cel putin una pe
zi, astfel:
- compozitia mixturii asfaltice, care trebuie s corespund compozitiei stabilite prin studiul preliminar de
laborator;
- caracteristicile fizico-mecanice trebuie s se ncadreze n limitele din prezentul caiet de sarcini.
Volumul de goluri se va verifica pe parcursul executiei pe epruvete Marshall si se va raporta la limitele
din tabelul 28.
Abaterile in valoare absoluta ale compozitiei mixturilor asfaltice fata de amestecul de referinta
prestabilit (reteta) se vor incadra in valorile limita din tabelul 27.
ROMANIA
29
Tabelul 27. Abateri fat de compozitie
Abateri admise fat de reteta, %, in valoare absoluta
2531,5 5
1625 5
Fractiunea,mm
816 5
Agregate
48 5
14 4
0,200,63 3
0,10,2 2
0.0630,1 1.5
00.063 1.0
Bitum 0.2
5.2.6. Tipurile de ncercri i frecventa acestora, functie de tipul de mixtur i

clasa tehnic a drumului sunt prezentate n tabelul 28, n corelare cu SR EN 13108-20.
Tabelul 28. Tipul i frecventa ncercrilor realizate pe mixturi asfaltice

Nr.
Natura
crt Caracteristici verificate si Tipul mixturii
controlului/ncercrii i
. limite de incadrare asfaltice
frecventa ncercrii
1. ncercri initiale de tip Caracteristici fizico-mecanice Mixturile asfaltice pentru stratul de uzura
(validarea n laborator) pe epruvete Marshall conform tip BA, BAR si MAP de legatura tip BAD
tabel 15 si de baza tip AB indiferent de clasa
tehnica a drumului
Conform tabel 19 Mixturile asfaltice MAS indiferent de
clasa tehnica a drumului
Conform tabel 20 Mixturile asfaltice MAP indiferent de
clasa tehnica a drumului
Caracteristici Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate
conform tabel 16 stratului de uzur conform prevederilor din
acest caiet de sarcini pentru clasa tehnic a
drumului I, II, III,IV
Caracteristici Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate
conform tabel 17 si 18 stratului de legatur si de baza
conform prevederilor din acest caiet de
sarcini pentru clasa tehnic a drumului I,
II, III,IV
2. ncercri initiale de tip Idem punctul 1 La transpunerea pe statia de asfalt a
(validarea n productie) dozajelor proiectate in laborator, vor fi
prelevate probe pe care se vor reface toate
incercarile prevazute la punctul 1 din acest
tabel.
3. Verificarea caracteristicilor Compozitia mixturii conform Toate tipurile de mixtura asfaltica pentru
mixturii asfaltice prelevate in Art.5.2.4. si Art. 5.2.5 stratul de uzura, de legatura si de baza.
timpul executiei: Caracteristici fizico-mecanice Toate tipurile de mixturi asfaltice destinate
- frecventa 1/400 tone pe epruvete Marshall conform stratului de uzura, de legatura si de baza.
mixtur asfaltic n tabel 15:
cazul statiilor cu - stabilitate, fluaj,
ROMANIA
30
productivitate < 80 raport S/I
tone/or; - volumul de goluri cu
- frecventa cel putin 1 incadrare in
proba/ zi, n cazul urmatoarele limite:
statiilor - uzura 3-6%
cu productivitate - legatura 4-7%
80 tone/ora - baza 4-7%
Volum de goluri pe epruvete Mixturi asfaltice stabilizate

Marshall cu incadrare in limite
3-6%
- test Schellenberg
Volum de goluri pe epruvete Mixturi asfaltice poroase MAP
Marshall
minim 14%
4. Verificarea calittii stratului Caracteristici conform Tabel Toate tipurile de mixtura asfaltica pentru
executat 21 stratul de uzura, de legatura si de baza.
- o verificare pentru fiecare 20 - absorbtie de apa;
000 m2 executati - gradul de compactare
5. Verificarea rezistentei stratului Conform Art. 3.3.2.1. si Art. Toate tipurile de mixtura asfaltica
la deformatii permanente: 3.3.2.2. destinate stratului de uzura, pentru
- frecventa : 1 set - rata de ornieraj si/sau drumurile de clasa tehnic I, II, III,IV
carote pentru fiecare adancime fagas
20 000 m2 executati
6. Verificarea elementelor Conform tabel 22. Toate straturile executate
geometrice ale stratului
executat
7. Verificarea suprafetei stratului Conform tabel 23 Stratul de uzura
executat Stratul de legatura si baza, prin sondaj
conf. art. 3.3.4.1.
8. Verificari suplimentare in Caracteristici: Mixturile asfaltice destinate stratului de
situatii cerute de comisia de -absorbtia de apa uzura, legatura si baza, pentru clasa
receptie (beneficiar): -gradul de compactare tehnic a drumului I, II, III,IV.
-frecventa: 1 set carote pentru -compozitia mixturii
fiecare solicitare -rata de ornieraj si/sau
adancime fagas
5.3. Controlul calittii straturilor executate din mixturi asfaltice

5.3.1. Verificarea calittii stratului se efectueaz prin prelevarea de epruvete, astfel:-
- carote 200 mm pentru determinarea rezistentei la ornieraj
- carote 100 mm sau plci de min.( 400 x 400) mm sau carote de 200 mm (n suprafat echivalent cu a
plcii mentionate anterior) pentru determinarea grosimii straturilor, a gradului de compactare si absorbtiei,
precum i a compozitiei la cererea beneficiarului.
Epruvetele se preleveaz n prezenta delegatului antreprenorului, al beneficiarului i al consultantului
sau a dirigintelui, la aproximativ 1 m de la marginea prtii carosabile, ncheindu-se un proces verbal, n care se
va nota grosimea straturilor.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor sunt alese din sectoarele cele mai defavorabile.
5.3.2. Verificarea compactrii stratului, se efectueaz prin determinarea gradului de compactare in situ,
prin ncercri nedistructive sau prin ncercri de laborator pe carote.
ncercrile de laborator efectuate pe carote pentru verificarea compactrii constau n determinarea
densittii aparente i a absorbtiei de ap, pe plcute (100x100) mm sau pe carote cilindrice cu diametrul de 100
sau 200 mm, netulburate.
ROMANIA
31
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie s se ncadreze n limitele din tabelul 21.
5.3.3. Celelalte ncercri constau n msurarea grosimii stratului, a absorbtiei de ap i a compozitiei
(granulometrie i continut de bitum).

Verificarea elementelor geometrice ale stratului i a uniformittii suprafetei, se face conform STAS 6400 i
const n:
- verificarea ndeplinirii conditiilor de calitate pentru stratul suport i fundatie,conform prevederilor STAS 6400;
- verificarea grosimii stratului, n functie de datele nscrise n rapoartele de ncercare ntocmite la ncercarea
probelor din stratul de baz executat, iar la aprecierea comisiei de receptie, prin maximum dou sondaje pe
kilometru, efectuate la 1 m de marginea stratului de baz; verificarea se va face pe probe ce se iau pentru
verificarea calittii mbrcmintii, Tabel 21 i conform Tabel 22.
- verificarea profilului transversal: - se face cu echipamente adecvate, omologate;
- verificarea cotelor profilului longitudinal: - se face n ax, cu ajutorul unui aparat topografic de nivelment sau
cu o grind rulant de 3 m lungime, pe minimum10% din lungimea traseului
Nu se admit abateri n minus fat de grosimea prevzut n proiect, respectiv n
profilul transversal tip.
Abaterile n plus de la grosime nu constituie motiv de respingere a lucrrii, cu conditia respectrii
prevederilor prezentului caiet de sarcini, privind uniformitatea suprafetei si gradul de compactare.
Abaterile limit locale admise la ltimea stratului fat de cea prevzut n proiect pot fi cuprinse
n intervalul 50 mm pentru ltimea cii de rulare si de 25 mm pentru ltimea benzii de urgent la autostrzi.
Abaterile limit admise la panta profilului transversal sunt de +1 mm/m .
Abaterile limit locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 10 mm cu conditia respectrii
pasului de proiectare adoptat.
Toleranta pentru ecarturile constatate, n raport cu cotele prescrise, este de 2,5%.
6. RECEPTIA LUCRRILOR
6.1. Receptia pe faze determinante
Receptia pe faze determinante, stabilite n proiectul tehnic, privind straturile de uzur, de legtura i de
baz se vor efectua conform Regulamentului privind controlul de stat al calittii n constructii aprobat cu HG
273/94 i conform Procedurii privind controlul statului n fazele de executie determinante, elaborat de MLPAT
si publicat n Buletinul Constructiilor volumul 4 din 1996.
6.2. Receptia la terminarea lucrrilor

6.2.1. Receptia la terminarea lucrrilor de ctre beneficiar se efectueaz conform Regulamentului de
receptie a lucrrilor n constructii i instalatii aferente acestora, aprobat cu HG 273/94. Comisia de receptie
examineaz lucrrile executate fat de documentatia tehnic aprobat i de documentatia de control ntocmit n
timpul executiei.
6.2.2.Verificarea elementelor geometrice ale stratului i uniformittii suprafetei de rulare se face
conform art. 5.4.
6.2.3. n vederea efecturii receptiei la terminarea lucrrilor, pentru lucrrile de ranforsare, reabilitare,
precum i constructii noi de drumuri i autostrzi, n plus fat de prevederile art. 6.2.2. se vor prezenta i
msurtori de capacitate portant.
6.2.4. n perioada de garantie, urmare a verificrii comportrii n exploatare a lucrrilor, toate
eventualele defectiuni ce vor apare se vor remedia de ctre Antreprenor.
ROMANIA
32
6.3. Receptia final
6.3.1. Pentru lucrrile de ranforsare, reabilitare, precum i constructii noi de drumuri i autostrzi, n
vederea Receptiei Finale se vor prezenta msurtorile de planeitate, rugozitate si capacitate portant, care se vor
compara cu msurtorile prezentate la Receptia la Terminarea Lucrrilor.
6.3.2. Receptia final se va face conform Regulamentului aprobat cu HG 273/94 dup expirarea
perioadei de garantie.
Intocmit, Verififcat,
Ing. Rosca Mircea
1
DISPOZITIVE DE SCURGEREA APELOR

DE SUPRAFATA
2
CUPRINS
1. DISPOZITIVE DE SCURGERE SI EVACUARE A APELOR DE SUPRAFATA
1.01 GENERALITATI
1.01.1 Obiect i domeniu de aplicare

1.01.2 Prevederi generale
1.02 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE
1.02.1 Ciment
1.02.2 Agregate
1.02.3 Apa
1.03 PREFABRICATE PENTRU SANTURI
1.03.1 Elemente prefabricate pentru amenajarea anturilor
1.04 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
1.04.1 Controlul calitatii materialelor
1.05 PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR
1.05.1 Pichetarea lucrarilor

1.05.2 Executia sapaturilor
1.06 COMPOZITIA SI UTILIZAREA MORTARELOR SI A BETOANELOR
1.06.1 Clasificarea i utilizarea betoanelor

1.06.2 Compozitia betoanelor
3
1.07 COFRAJE
1.07.1 Cofraje
1.08 BETON
1.08.1 Prepararea betonului

1.08.2 Punerea n opera a betonului
1.08.3 Incercarea i controlul betoanelor
1.08.4 Tolerante la lucrarile executate din beton
1.09 AMENAJAREA SANTURILOR
1.09.1 Prescriptii generale de amenajare

1.09.2 Executia pereurilor uscate
1.09.3 Executia pereurilor rostuite cu mortar de ciment
1.09.4 Executia pereului n mortar de ciment
1.09.5 Pereu din beton turnat pe loc
1.09.7 Pereu din elemente prefabricate din beton
1.10 INCERCARI SI CONTROALE
1.10.1 Incercari preliminare de informare

1.10.2 Incercari de control de calitate
1.10.3 Incercari de control de receptie
1.11 RECEPTIA LUCRARILOR

1.11.1 Receptia pe faze
1.11.2 Receptia preliminara
1.11.3 Receptia finala
1.12 Reglementari romaneti relevante
4
1.01 GENERALITATI
1.01.1 OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si evacuarea

apelor de suprafata.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestor dispozitive
si controlul calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor proiectelor de
executie.
1.01.1.2 In prevederile prezentului caiet de sarcini nu se cuprind:

podurile i podetele;
lucrarile de amenajare si corectare a torentilor;
1.01.2 PREVEDERI GENERALE
1.01.2.1 Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si

tehnologice corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de
sarcini.
1.01.2.2 Antreprenorul va asigura prin laboratorul sau efectuarea tuturor

ncercarilor i determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
1.01.2.3 In cazul n care se vor constata abateri de la prevederile prezentului caiet

de sarcini, Consultantul va dispune ntreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor
necesare ce se impun.
1.02 MATERIALE PENTRU MORTARE SI BETOANE

1.02.1 CIMENT
1.02.1.1 Cimenturile pentru mortare i betoane vor fi conform prescriptiilor si standardelor n

vigoare n Romnia.
1.02.1.2 La prepararea betoanelor si a mortarelor se va utiliza unul din urmatoarele tipuri de ciment
care trebuie sa corespunda conditiilor tehnice de calitate:
ciment Portland P 40 conform SR EN 197-1: 2002;

ciment Portland cu adaos Pa 35 conform SR EN 197-1: 2002;
ciment metalurgic M 30 conform SR EN 197-1: 2002;
ciment hidrotehnic Hz 35 conform SR 3011:1996;
1.02.1.3 Domeniul de aplicare a acestor tipuri de ciment la lucrarile expuse la inghet-dezghet n stare
saturata cu apa, cum este cazul dispozitivelor pentru scurgerea apelor de suprafata, este
5
aratat n tabelul nr.1 pentru betoane i n tabelul nr.2 pentru mortare de ciment.
Tabelul 1
N
Nr. Conditiile de executie sau Tipul de ciment
crt caracteristicile elementelor Clasa Tipul de P M H
P
. betonului beton Pa M Hz
P40
35 30 35
1 I I
U U
1 Elemente sau constructii cu gropi I R
C 12/15 U I
mai mici de 1,5 m Oricare U U
C 16/20-C I I
oricare U R
25/30 I I
U U
Nota: R ciment indicat a se utiliza;

U ciment utilizat n locul celui indicat;
I ciment a carui utilizare nu este recomandabila din considerente tehnice sau
economice.
Tabelul 2
N Tipul de ciment
Nr.
Tipul de mortar utilizabil n lipsa celui
crt indicat a se utiliza
. indicat
1
Mortar de zidarie sau tencuiala de marca
1 F25 M30
50
2
Idem de marca 100 M30 Pa35
2
3
Mortare de completare a rosturilor dintre
3 Pa35 M30
elementele prefabricate
1.02.1.4 Cimenturile folosite trebuie sa satisfaca conditiile aratate n tabelul nr.3
1.02.1.5 Pentru lucrari n contact cu ape naturale agresive sau n contact cu ape marine se vor utiliza
cimenturi adaptate acestor medii, a caror clasa minimala va fi precizata prin caietul de sarcini
speciale n functie de lucrare.
Tabelul 3
Conditii de admisibilitate
Caracteristici
P 40 Pa35 M30 Hz35
Inceputul prizei 1h 1h 1h 1 h 30 min
< 10 < 10
Sfirsitul prizei < 10 h < 10 h 30 min
h h
6
Constante de volume pe Sa nu prezinte incovoieri sau crapaturi de la
turte: margine spre centru (fenomene de umflare)
Rezistenta la intindere din
incovoiere minim N/mmp
la 2 zile 3,0 - - -
la 7 zile - - - 4,0
la 28 zile 5,0 - - 5,5
Constante de volum Le
Marimea volumului < 10 mm
Chatelier:
Rezistenta la compresiune
minim N/mmp
la 2 zile 17 10 - -
la 7 zile - - 15 20
la 28 zile 40 35 30 35
1.02.1.6 Conditiile tehnice de receptie, livrare i control ale cimentului trebuie sa corespunda
prevederilor standardelor respective.
1.02.1.7 In timpul transportului de la fabrica la santier (sau depozit intermediar), manipularii i

depozitarii pe santier, cimentul va fi ferit de umezeala si impurificari cu corpuri straine.
1.02.1.8 Depozitarea cimentului se va face numai dupa constatarea existentei certificatului de calitate.
1.02.1.9 Durata de depozitare a cimentului nu va depasi 45 de zile de la data livrarii de catre

producator.
1.02.1.10 Cimentul ramas in depozit un timp mai indelungat nu va putea fi intrebuintat decat dupa
verificarea starii de conservare a rezistentelor mecanice la 2 (7) zile.
Cimenturile care vor prezenta rezistente mecanice inferioare limitelor prescrise marcii
respective, vor fi declasate si utilizate corespunzator.
Cimentul care se constata ca s-a alterat se va evacua, fiind interzis a fi utilizat la prepararea
betoanelor sau a mortarelor. Evacuarea lui se va face pe cheltuiala Antreprenorului.
1.02.1.11 Controlul calitatii cimentului de catre executant se face n conformitate cu prevederile tabelului
nr.10.
1.02.2 AGREGATE
1.02.2.1 Pentru prepararea mortarelor i a betoanelor de ciment se folosesc:

agregate naturale:
- nisip 0-3;3-7 mm (0-7 mm);
- balast pentru betoane 0-31 sau 0-71 mm conform SR 662-2002;STAS 1667-
76;
agregate concasate:
- nisip de concasaj 0-3 mm;3-8mm sau 0-8 mm;
- piatra sparta 8-25 sau 8-40 mm conform;
1.02.2.1 Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet; se
7
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
1.02.2.2 Agregatele trebuie sa fie inerte si sa nu conduca la efecte daunatoare asupra cimentului
folosit la prepararea betonului sau mortarului.
1.02.2.3 Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait.
1.02.2.4 Nisipul de mare se va putea folosi numai pe baza de prescriptii speciale.
1.02.2.5 Din punct de vedere al formei geometrice, granulele de pietris trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 4.
Tabelul 4
Conditiile minime de
Caracteristici admisibilitate Observatii
Forma granulelor Agregatele care nu ndeplinesc
b/a 0,66 aceste conditii vor putea fi folosite
numai dupa o ncercare prealabila a
c/a 0,33
betonului
1.02.2.6 Din punct de vedere al continutului de impuritati agregatele trebuie sa respecte prevederile
din tabelul 5.
Tabel 5
Conditii de admisibilitate
Nisip natural sau
Denumirea impuritatii Pietri
de concasaj
Corpuri straine resturi animale sau vegetale,
pacura, uleiuri
Pelicula de argila sau alt material aderent pe
granulele agregatelor
Mica, %, max. 1% -
Carbune, %, max. 0,5 -
Humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu) galbena galbena
Argila n bucati, %, max. 1% 0,25%
Parti levigabile, %, max. 2% 1%
Sulfati sau sulfuri nu se admit nu se admit
Observatii: In cazul balastului pentru betoane, se va proceda la separarea acestuia n nisip si pietris
verificndu-se ncadrarea n conditiile tehnice din tabel.
1.02.2.7 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor sa ndeplineasca conditiile de admisibilitate

indicate n tabelul 6.
Tabel 6
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de admisibilitate
Densitate aparenta, kg/mc, min. 1800
Densitate in gramada in stare afinata si uscata kg/mc, min. 1200
Porozitate totala pentru piatra sparta, %, max. 2
Porozitate aparenta pentru pietri sau piatra sparta, max. 2
Volum de goluri n stare afnata pentru:
8
nisip, % max. 40
pietri, %, max. 45
Rezistenta la strivire, %
n stare saturata, min. 60
n stare uscata, max. 15
Coeficientul de nmuiere dupa saturare, min. 0,80
Rezistenta la compresiune a rocilor din care provin pe cuburi, 90
sau cilindri n stare saturata N/mmp, min.
Rezistenta la nghet-dezghet exprimata prin pierderea 10
procentuala fata de masa initiala, % max.
1.02.2.8 Sorturile de agregate trebuie sa fie caracterizate prin granulozitate continua, iar continutul
n granule care trec, respectiv ramn pe ciururile sau sitele ce delimiteaza sortul nu trebuie
sa depaeasca 10%, dimensiunea maxima a granulelor ce raman pe ciurul superior nu
trebuie sa depaeasca 1,5 d max.
1.02.2.9 Granulozitatea nisipului este data n tabelul 7.
1.02.2.10 In cazul balastului pentru betoane, granulozitatea acestuia trebuie sa ndeplineasca

conditiile din tabelul 8.
Tabelul 7
Treceri, n % prin sita sau ciurul de:
Sortul de nisip 0,2 0,5 1 2 3,15 7,0
0-2 min - 10 45 90 - -
max - 50 85 100 - -
0-3 min 5 - 35 - 90 -
max 30 - 75 - 100 -
0-7 min 2 - 20 - 56 100
max 21 - 70 - 87 100
Tabelul 8
Treceri, n % prin sita sau ciurul de:
Balastul pentru betoane 3,15 5 16 20 d max.
0-31 min 20 - 55 - 80
max 50 - 85 - 100
0-71 min 10 - 35 - 80
max 30 - 65 - 100
0-40 min - 30 - 55 80
max - 60 - 85 100
0-63 min - 25 - 45 80
max - 25 - 80 100
1.02.2.11 Agregatele se vor aproviziona din timp n depozite pentru a se asigura omogenitatea i
constanta calitatii acestor materiale. Aprovizionarea se va face numai dupa ce analizele de
laborator au aratat ca acestea sunt corespunzatoare.
9
1.02.2.12 Depozitarea se va face pe platforme amenajate separat pe sorturi i pastrate n conditii
care sa le fereasca de impurificare.
1.02.2.13 Controlul calitatii agregatelor de catre antreprenor se face n conformitate cu prevederile

tabelului nr. 4,5,6,7 si 8.
1.02.2.14 Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:

ntr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
ntr-un registru rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
1.02.3 APA
1.02.3.1 Apa utilizata la prepararea betoanelor i mortarelor poate sa provina din reteaua publica
sau din alta sursa, dar n acest din urma caz trebuie sa ndeplineasca conditiile tehnice
prevazute n tabelul 9 conform SR EN 1008:2003.
Modelele de determinare snt reglementate prin SR EN 1008:2003. Verificarea se va face
de catre un laborator de specialitate la nceperea lucrarilor.
1.02.3.2 In timpul utilizarii pe antier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii

organice, uleiuri vegetale, argile etc.
Tabelul 9
Caracteristici chimicei fizice Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr/l max 4
2
Sulfati gr SO4 /litru max 2
Substante organice gr/litru max 0,5
Cloruri gr CL/litru max 0,5
Azotati gr NO3/dm3 max 0,5
Magneziu gr Mg2/dm3 max 0,5
Materii n suspensie gr max 3
Tabelul 10
Caracteristici Conditii de admisibilitate
Rezistenta la compresiune pe epruvete n stare uscata, 80
N/mmp min.
Rezistenta la nghet-dezghet:
coeficient de gelivitate, la 25 cicluri pe piatra sparta %, max 0,3
coeficient de nmuiere pe epruvete %, max 25
1.03 PREFABRICATE PENTRU SANTURI
ELEMENTE PREFABRICATE PENTRU AMENAJAREA SANTURILOR

1.03.1
1.03.1.1 La amenajarea anturilor din elemente prefabricate se vor folosi elementele prevazute n
proiectul de executie care pot fi cele indicate n STAS 10796/2-79 sau alte tipuri.
Elementele prefabricate vor fi realizate pe antier din beton clasa C 12/15 respectnd
ntocmai elementele geometrice date n detaliile de executie i conditiile impuse n caietul
10
de sarcini speciale.
1.03.1.2 In lipsa unor detalii ale proiectului de executie, amenajarea anturilor poate fi facuta fie cu
elemente prefabricate din beton de un tip agreat de Consultant, fie din beton turnat pe
loc, ale caror caracteristici trebuie precizate n caietul de sarcini speciale.
1.04 CONTROLUL CALITATII

1.04.1 CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR
1.04.1.1 Materialele propuse de antreprenor snt supuse ncercarilor preliminare de informarei

ncercarilor de reteta definitiva conform clauzelor tehnice comune ale tuturor lucrarilor
rutiere.
1.04.1.2 Incercarile preliminare de informare snt executate pe eantioane de materiale provenind

din fiecare balastiera, cariera sau uzina propusa de antreprenor. Natura lor i frecventa cu
care snt efectuate snt aratate n tabelul 10, completat cu dispozitiile din caietul de sarcini
speciale.
Rezultatul acestor ncercari va trebui sa fie conform specificatiilor prevazute n prezentul
caiet de sarcini.
1.04.1.3 Consistenta ncercarilor de reteta i frecventa lor snt stabilite pentru fiecare material n
parte n tabelul 10.
Nici o alta toleranta dect cele care snt precizate n prezentul caiet de sarcini, nu va fi
admisa. Materialele care nu vor corespunde conditiilor impuse vor fi refuzate i puse n
depozit n afara antierului prin grija Consultantului.
Teste preliminare
Tabelul 10
Incercari sau Frecventa ncercarilor
Metode conform
Materialul caracteristici de Incercari Incercari naintea
STAS
verificat informative utilizarii
1 2 3 4 5
Examinarea
certificatului de - Fiecare transport -
calitate
Constanta sau O determinare la
SR EN 196/3-95 -
stabilitatea volumului fiecare transport
dar nu la mai
Ciment Timpul de ntarire SR EN 196/3-95 putin de 100 t, -
pe proba medie
O proba la
Rezistenta mecanica fiecare 100 t sau
dupa 2i 7 zilei dupa SR EN 196/1-95 la fiecare siloz n -
28 zile care transportul
este depozitat.
11
Starea de
conservare, daca
Doua determinari
termenul de stocare
SR EN 196/6-94 - pe siloz (susi
a expirat sau daca au
jos)
aparut factori de
deteriorare
Examinarea
certificatului de - Fiecare transport -
calitate
O determinare
Parti
4606-80 - pe transport de
levigabile
100 mc
Cnd se schimba
Humus 4606-80 -
sursa
Corpuri
straine, argila n O determinare
bjucati, argila 4606-80 - pe transport de
aderenta, urme de 100 mc
Agregate
combustibil, mica
O proba de
O determinare
maxim 500 mc
Gradare 4606-80 pe transport de
pentru fiecare
100 mc
tipi sursa
O determinare
O determinare
Echivalentul n nisip 730-89 pe transport de
per sursa
500 mc
O determinare la
Rezistenta la uzura
max. 500 mc
cu echipamentul Los 730-89 -
pentru fiecare
Angeles
transporti sursa
Nu este necesara
pentru apa La fiecare
potabila. Pentru schimbare a
Analiza SR EN
Apa apa provenind sursei sau cnd
chimica 1008:2003
din alte surse, o apar factori de
analiza pentru poluare
fiecare sursa
1.05 PICHETAREA SI EXECUTIA SAPATURILOR

1.05.1 PICHETAREA LUCRARILOR
1.05.1.1 Pichetarea lucrrilor const n materializarea axei i limitele fundatiilor sau a amprizelor
lucrrilor, n functie de natura acestora, legate de axul pichetat al drumului precum i de
implementarea unor repere de nivelment n imediata apropiere a lucrrilor.
1.05.1.2 Pichetarea se face de ctre Antreprenor pe baza planurilor de executie, pe care le va

respecta ntocmai i se aprob de ctre consultant consemnndu-se n registrul de antier.
12
1.05.2 EXECUTIA SAPATURILOR
1.05.2.1 Spturile pentru fundatii vor fi efectuate conform desenelor de executie care vor fi vizate
Bun pentru executie. Ele vor fi aduse pn la cota stabilit de consultant n timpul
lucrrilor.
1.05.2.2 Spturile pentru anturi vor fi executate cu respectarea strict a cotei, pantei i a
profilului din planele cu detalii de executie (ltimea fundului, fat de nltimea i nclinarea
taluzelor) precum i a amplasamentului acestora fat de axul drumului.
1.05.2.3 Spturile pentru drenuri vor fi executate cu respectarea strict a ltimii traneei, a
nclinrii taluzelor, a cotei i pantei precizate n planele de executie.
1.05.2.4 Spturile vor fi executate pe ct posibil pe uscat. Dac este cazul de epuismente acestea
cad n sarcina Antreprenorului n limitele stabilite prin caietul de sarcini speciale.
1.05.2.5 Pmntul rezultat din sptur va fi evacuat i pus n depozitul stabilit de consultant la o
distant, care nu va putea depi 1 km dect n cazul unor prevederi n acest sens n
caietul de prescriptii speciale.
1.05.2.6 In cazul santurilor, dac este nevoie de sprijiniri, Antreprenorul le va executa pentru a
evita ebulmentele i a asigura securitatea personalului, realiznd sustineri joantive sau cu
interspatii, n functie de natura terenurilor, care ns nu pot depi dublul ltimii medii a
elementelor de sustinere.
1.05.2.7 Pmntul pentru umplerea traneelor va fi curtat de pietre a cror dimensiune depete
15 cm. Aceste umpluturi vor fi metodic compactate, grosimea maxim a fiecrui strat
elementar nu va depi dup tasare 20 cm. Densitatea uscat a rambleului va trebui s
ating 90% din densitatea optim uscat, Proctor Normal.
1.06 COMPOZITIA SI UTILIZAREA BETOANELOR

1.06.1 CLASIFICAREA SI UTILIZAREA BETOANELOR
Clasificarea dupa rezistenta a betoanelor este indicata n tabelul nr.11 n care sunt indicate
rezistentele pe care trebuie sa le ateste aceste betoane, precum i consumurile minime de ciment.
Tabelul 11
Clasa Clasa Rezistenta Cantitatea
betonului betonului caracteristica minima de
Destinatia betonului
RbK N/mmp ciment-mc
(NE012) (C140)
C 2.8/3.5 Bc 3.5 Beton de umplutura 3,5 115
C 4/5 Bc 5 Beton n fundatii masive 5 150
C 6/7.5 Bc 7.5 Beton n fundatii sau elevatii 7,5 180
Beton simplu n elevatiii beton slab
C 8/10 Bc 10 10,0 240
armat
C 12/15 Bc 15 Beton armat 15,0 300
C 16/20 Bc 20 Beton armat prefabricat 20,0 350
1.06.2 COMPOZITIA BETOANELOR
1.06.2.1 Compozitia betoanelor este definita de proportia n volume a diverselor categorii de

agregate uscate, greutatea liantului pentru un metru cub de beton gata executat i
13
volumul apei.
Cantitatile necesare pe fiecare component al betonului vor fi determinate nainte de
a ncepe prepararea acestuia de catre antreprenor:
fie printr-un studiu de laborator pentru betoane de clasa C 6/7,5;
fie prin comparatii cu compozitii deja folosite, cu materiale identice, daca Consultantul
accepta.
In aceste doua cazuri, antreprenorul trebuie sa prezinte Consultantului pentru
acceptare, ntr-un termen de minimum 15 zile nainte de data prevazuta pentru nceperea
lucrarilor de betonare, studiul compozitiei i justificarile necesare.
1.06.2.2 La stabilirea compozitiei betonului se va tine seama de prevederile Codului de practica

pentru executarea lucrarilor din beton i beton armat NE 012-99, lund n considerare:
dozajul minim de ciment, conform tabelului 11;
lucrabilitatea betonului care trebuie asigurat, conform tabelului 12;
cantitatea orientativa de apa pentru mixare, conform tabelului 13;
rezistentele minime ale betonului ce trebuie asigurate, conform tabelului 12.
Tabel 12
N Lucrabilitate
Mijloc de
Nr. Tipul de elemente de beton transport Notari Tasare-cm
crt.
1 Fundatii din beton simplu sau slab
armat, elemente masive basculante L2 3+1
1
2 Idem sau fundatii de beton armat,
talpi, grinzi pereti autoagitator L3 8+2
2
Elemente sau monolitizari cu
3aglomerari de armaturi sau dificultati de 12+
idem L4
3 compactare cu sectiuni reduse 2
Tabel 13
Clasa betonului Apa, l/mc pentru lucrabilitate
L2 L3 L4
C2.8/3.5...C6/7.5 160 170 -
C8/10...C20/25 170 185 200
1.06.2.3 Limitele domeniului de granulozitate pentru diferitele clase de betoane snt aratate n
tabelul 14.Tabelul 14
Agre- Procent de treceri (n greutate) prin sita de:
gate Limite 02 1 3 7 16 25 31 40 71
A. Pentru beton de clasa < C 6/7.5
Max 10 25 42 60 80 - 100 - -
0-31
Min 2 18 32 50 70 - 95 - -
Max 10 28 38 52 74 - 90 100 -
0-40
Min 2 16 28 42 64 82 95 -
Max 8 18 32 45 16 70 77 84 100
0-70
Min 1 6 13 22 38 50 57 68 100
B. Pentru beton de clasa C 12/15
0-31 Max 8 22 37 55 76 - 100 - -
14
min 1 14 27 45 66 - 95 - -
0-40 max 8 20 33 47 69 - 88 100 -
min 1 12 23 37 59 - 80 95 -
0-70 max 8 18 32 45 61 70 77 84 100
min 1 16 13 22 38 50 57 68 95
C. Pentru beton de clasa > C 16/20
0-31 max 7 18 32 50 72 - 100 - -
min 1 10 22 40 62 - 95 - -
0-40 max 6 16 28 42 64 - 86 100 -
min 1 8 18 32 54 - 78 95 -
1.06.2.4 Tolerantele admisibile asupra compozitiei betonului snt dupa cum urmeaza:
pentru fiecare sort de agregat +3%;
pentru ansamblul de agregate +2%;
pentru ciment +2%;
pentru apa totala +5%.
Prelevarea de agregate i controlul dozajelor de cimenti apa snt efectuate de Consultant
n momentul betonarii.
1.06.2.5 Rezistentele minime la ncercarile preliminare trebuie sa fie conform prevederilor din
tabelul 15.
Tabelul 15
Rezistenta la compresiune N/mmp
Vrsta
C 8/10 C 12/15 C 16/20 C 18/22,5
7 zile 11,7 15,3 18,8 20,8
28 zile 18 23,5 29,6 32,0
1.07 COFRAJE
1.07.11 Stabilirea solutiei de cofrare i ntocmirea detaliilor de executie este sarcina antreprenorului.
1.07.12 Cofrajele proiectate trebuie sa fie capabile sa suporte sarcinile i suprasarcinile fara sa se
deformeze.
1.07.13 Toate cofrajele trebuie sa fie nivelate n toate punctele cu o toleranta de +1 cm.
Latimile sau grosimile ntre cofraje ale diferitelor parti ale lucrarii nu trebuie sa prezinte
reduceri mai mari de 5 mm.
1.07.14 Scndurile sau panourile cu care se realizeaza cofrajele trebuie sa fie mbinate la nivel i
alaturate n mod convenabil, ecartul maxim tolerat la rosturi fiind de 2 mm, iar denivelarea
maxima admisa n planul unui parament ntre doua scnduri alaturate de 3 mm.
1.08 BETON
1.08.1 PREPARAREA BETONULUI
1.08.1.1 Betonul va fi fabricat mecanic prin amestecul simultan al tuturor constituentilor n

malaxorul betonierei.
15
Agregatele vor fi introduse n betoniera n ordinea urmatoare:
agregatele cu cele mai mari dimensiuni;
cimentul;
nisipul;
agregatele cu cele mai mici dimensiuni;
apa.
1.08.1.2 Duratele minimale ale malaxarii corespund urmatoarelor numere de tururi:
malaxor cu axa verticala 10 tururi;
malaxor cu axa orizontala 20 tururi;
betoniera cu axa orizontala 20 tururi;
betoniera cu axa nclinata 30 tururi.
Duratele maximale nu trebuie sa depaeasca de 3 ori duratele minimale.
1.08.1.3 La betoanele de clasa C 8/10, cantitatea de apa introdusa n betoniera va fi determinata

tinnd cont de umiditatea nisipurilor i agregatelor, care va trebui sa fie masurata cel putin
o data pe zi.
1.08.1.4 Utilajele de fabricatie trebuie sa permita masurarea agregatelor, liantului i apei n limitele
tolerantelor stabilite.
1.08.1.5 Modul de transport al betonului peantier va trebui supus aprobarii Consultantului nainte
de executie.
1.08.2 PUNEREA IN OPERA A BETONULUI
1.08.2.1 Betoanele curente snt puse n opera prin batere sau vibrare, conform prescriptiilor
caietului de sarcini speciale.
1.08.2.2 Betonul trebuie pus n opera nainte de a ncepe priza. Consultantul va fixa un interval
maxim de timp pentru punerea n opera a betonului dupa fabricarea acestuia. Betonul care
nu va fi pus n opera n intervalul stabilit sau la care se va dovedi ca a nceput priza, va fi
ndepartat din antier.
1.08.2.3 Betonul trebuie sa fie ferit de segregatii n momentul punerii n opera. Daca n timpul
transportului nu a fost amestecat, el poate sa fie amestecat manual la locul de folosire
nainte de turnare.
1.08.2.4 Daca este cazul, caietul de sarcini speciale va indica betoanele care trebuie sa fie puse n
opera prin vibrare i modul cum trebuie sa fie facuta aceasta operatiune.
1.08.2.5 La reluarea betonarii, suprafata betonului ntarit este ciupita daca este cazul i bine
curatata. Suprafata este abundent udata, astfel ca vechiul beton sa fie saturat nainte de a
fi pus n contact cu betonul proaspat.
1.08.2.6 Paramentele necofrate trebuie sa prezinte formele i pozitiile prevazute n desenele de

executie. Ele vor fi reglate i finisate n timpul turnarii fara aport de beton dupa nceperea
prizei i fara aport de mortar. Orice aport de beton efectuat pentru a obtine corectia
geometrica a suprafetei va fi vibrat cu aceleai mijloace cu care a fost vibrat betonul de
dedesubt, daca acesta din urma a fost pus n opera prin vibrare.
1.08.2.7 Consultantul va stabili, tinnd seama de situatia lucrarilor, de grosimea lor i natura
16
cimentului folosit, temperaturile sub care turnarea betonului este interzisa sau nu este
autorizata dect sub rezerva folosirii mijloacelor i procedeelor care previn degradarile de
nghet.
Aceste mijloace, fie ca snt stabilite prin caietul de sarcini speciale, fie ca snt
convenite pe antier cu acordul Consultantului, trebuie sa mentina n toate punctele
betonului o temperatura de cel putin +10oC timp de 72 de ore.
Cnd este posibil sa se reia turnarea betonului ntrerupta datorita frigului, va trebui,
n prealabil, sa se demoleze betonul deteriorat i apoi sa se aplice masurile aratate la
pct.2.12.2.5.
1.08.2.8 Antreprenorul va trebui sa ia masurile necesare pentru ca temperatura betonului n cursul

primelor ore sa nu depaeasca 35 oC. Un numar oarecare de precautiuni elementare vor fi
luate n acest scop, ca:
temperatura cimentului nu trebuie sa depaeasca 40 oC;
utilizarea apei reci;
evitarea ncalzirii agregatelor la soare prin acoperire;
protectia betonului proaspat turnat mpotriva insolatiei.
Daca aceste precautiuni nu permit sa se mentina temperatura betonului sub 35 oC,
Consultantul va ntrerupe betonarea.
1.08.2.9 Dupa terminarea prizei, suprafetele de beton se trateaza prin stropire cu apa. Consultantul
va stabili durata tratarii pentru fiecare parte a lucrarii n functie de calitatea betonului i
conditiile climatice.
1.08.3 INCERCAREA SI CONTROLUL BETOANELOR
1.08.3.1 In scopul de a verifica corectitudinea fabricarii betonului, Consultantul poate, n orice

moment, sa ordone ncercari de control.
1.08.3.2 Pentru controlul rezistentelor la lucrarile cu cantitati importante de betoane, va fi prelevat,

pentru fiecare parte din lucrarea n executie, la ieirea din betoniera sau din malaxor i de
fiecare data cnd Consultantul o va considera necesar, un minim de 12 probe n vederea
urmatoarelor ncercari:
Tabel 16
Solicitare la 7 zile la 28 zile
compresiune 3 3
ntindere 3 3
1.08.3.3 Daca ncercarile la 7 zile conduc la rezistente inferioare rezistentelor corespunzatoare

acestei vrste, Consultantul va trebui sa opreasca lucrarile de betonare, convenindu-se
pentru ameliorarea calitatilor materialului sau a conditiilor de fabricatie (sau unele i altele)
i de a proceda la o noua ncercare de a relua lucrarile de betonare.
Ramne la latitudinea Consultantului de a decide daca, tinnd seama de rezultatele
obtinute, de destinatia lucrarii i de conditiile sale, ca i de toate elementele de apreciere
de care dispune, lucrarea astfel executata poate sa fie acceptata, trebuie sa fie modificata
sau consolidata. El poate subordona acceptarii sale lucrarea sau parti de lucrare n cauza,
cu o refacere la un cost total care poate sa atinga 20%.
1.08.3.4 Daca rezistentele obtinute la 28 zile snt considerate neacceptabile, Consultantul va putea
sa ordone demolarea lucrarii sau o parte din lucrarea n cauza pe cheltuiala
17
antreprenorului.
1.08.3.5 Consistenta betoanelor va fi masurata cu conul lui Abrams. Ea va trebui sa se situeze ntre
0,8-1,0 din tasarea obtinuta cu betonul de proba corespunzator. In caz contrar cantitatea
de apa va fi modificata pentru a reveni la tasarea de referinta.
Incercarea va putea fi repetata ori de cte ori Consultantul o va considera necesar.
1.08.4 TOLERANTE LA LUCRARILE EXECUTATE DIN BETON
1.08.4.1 Toleranta asupra oricarei dimensiuni masurata ntre paramentele opuse sau ntre muchii
sau ntre intersectiile muchiilor este data n functie de aceasta dimensiune n tabelul nr.17.
Tabelul 17
Dimensiun I n m Tolerante n cm
0,10 0,5
0,20 0,7
0,50 1
1,00 2
2,00 2
5,00 3
1.08.4.2 Devierea maxima admisa a unui element cu directie apropiata de verticala este data, n
functie de naltimeai natura acestui element, de tabelul 18.
Tabelul 18
Inaltimea n m Tolerante n cm:
a b c
1 1,5 1,8 2,3
2 2 2,3 2,9
3 2,2 2,7 3,3
5 2,6 3,2 4
10 3,3 4 5
Nota: tolerante a pentru elemente portante verticale;

tolerante b pentru elemente portante cu fruct;
tolerante c pentru elemente neportante.
1.08.4.3 Toleranta de liniaritate asupra unei muchii rectilinii a unei suprafete plane sau riglete fiind
sau nu cofrata, este caracterizata de sageata maxima admisibila pe ntregul segment de
lungime la acestei munci sau a acestei generatoare. Aceasta sageata este egala cu cea mai
mare dintre valorile:
1/300;
un centimetru.
1.09 AMENAJAREA SANTURILOR

1.09.1 PRESCRIPTII GENERALE DE AMENAJARE
1.09.1.1 Dimensiunile i forma anturilor i rigolelor (triunghiulare, trapezoidale) sunt cele indicate
n proiectul de executie, stabilite de la caz la caz n functie de relief, debit i viteza apei,
18
natura terenului, mijloacele de executie, conditiile de circulatie, pentru evitarea
accidentelor i ele trebuie respectate ntocmai de ctre Antreprenor.
1.09.1.2 Extrem de important este s se respecte cotele i pantele proiectate.
Panta longitudinal minim va fi:
0,25% n teren natural;
0,1% n cazul anturilor i rigolelor pereate.
1.09.1.3 Protejarea anturilor i rigolelor este obligatorie n conditiile n care panta lor depete
panta maxim admis pentru evitarea eroziunii pmntului.
1.09.1.4 Pantele maxime admise pentru anturi neprotejate sunt date n tabelul 19.
Tabelul 19
Denumirea principalelor tipuri de Panta maxim admis %
pmnturi
Pmnturi coezive cu compresibilitate 0,5
mare
Pmnturi coezive cu compresibilitate
redus:
- nisipuri prfoase i argiloase 1
- nisipuri argiloase nisipoase 2
- argile prfoase nisipoase 3
Pmnturi necoezive grosiere:
- pietri (2 20 mm) 3
- bolovni (20 200 m) 4
- blocuri (peste 200 mm) 5
Pmnturi necoezive de granulatie
mijlocie i fin:
- nisip finos i fin (0,05 0,25 mm) 0,5
- nisip mijlociu mare (0,25 2,00 mm) 1
- nisip cu pietri 2
1.09.1.5 Pantele maxime admise pentru anturi protejate sunt date n tabelul 20.
Tabelul 20
Tipul protejarii antului rigolei sau Panta maxim admis %
casiului
Pereu uscat din piatr brut negeliv 5
rostuit
Pereu din dale de beton simplu pe pat
de nisip de maximum 5 cm grosime, betonul
fiind: 10
- clasa C 6/7,5 12
- clasa C 8/10
Pereu zidit din piatr brut negeliv cu
mortar de ciment sau pereu din dale de beton 15
simplu clasa C 8/10 pe pat de beton
Casiuri pe taluze nalte din pereu zidit
din piatr brut cu mortar de ciment sau din 67
elemente prefabricate cu amenajare
corespunztoate la piciorul taluzului
19
Pe portiunile n care anturile au pante mai mari dect cele indicate n tabelul de mai sus, se vor amenaja
tepte pentru reducerea pantei sub valorile indicate n tabel.
1.09.18.6 Antreprenorul va executa lucrarea n solutia n care este prevzut n proiectul de executie.
Acolo ns unde se constat pe parcursul executiei lucrrilor o neconcordant ntre
prevederile proiectului i realitatea dup teren privind natura pmntului i panta de
scurgere situatia va fi semnalat Consultantului lucrrii care va decide o eventuall
modificare a solutiei de protejare a anturilor prin dispozitii de antier.
Executia santurilor si a rigolelor se va face conform planselor tip prevazute in volumul 2
1.10 INCERCARI SI CONTROALE
Independent de ncercrile preliminare de informare i ncercrilor de retet privind

calitatea materialelor elementare care intervin n constitutia lucrrilor se va proceda la:
1.10.1 INCERCARI PRELIMINARE DE INFORMARE
Aceste ncercri care cuprind studii de compozitie a betoanelor precum i ncercri de

studii sunt efectuate naintea nceperii fabricrii betoanelor.
1.10.2 INCERCARI DE CONTROL DE CALITATE
ncercrile de control de calitate sunt efectuate n cursul lucrrilor n conditiile de

frecventa specificate n tabelul nr.33, completat cu dispozitiile caietului de sarcini.
1.10.3 INCERCARI DE CONTROL DE RECEPTIE
ncercrile de control de receptie sunt efectuate fie la sfritul executiei uneia din fazele
lucrrii, fie n momentul receptiei provizorii a lucrrii, n conditiile precizate n tabelul
urmtor, completate prin dispozitiile caietului de sarcini.
Tabelul 11
CATEGORIA
DE CONTROL
DENUMIR NATURA FRECVENA
EA LUCRRII NCERCRII A B C
STUDIUL x
COMPOZIIEI
x PT.
x BETOANE DE
BETOANE > C 8/ NCERCRI LA CLASE C 8/10
x x
10 COMPRESIUNE
PE PRI DE LUCRARE
NCERCRI LA
PE PRI DE LUCRARE
NTINDERE
NCERCARE LA 1 x
BETOANE < C 8/ COMPRESIUNE x PE PRI DE LUCRRI
10 NCERCARE LA LA CEREREA
PLASTICITATE CONSULTANTULUI
CONTROLUL 1 x NAINTEA BETONRII
COFRAJE DIMENSIUNILOR DE FIECRUI ELEMENT
AMPLASARE I SOLIDITATE
20
LUCRRILE CONTROLUL x
EXECUTATE DIN DIMENSIUNILOR I
BETON SAU NCADRRII N TOLERANE
ZIDRIE DIN LAx FIECARE LUCRARE
CONTROLUL
PIATR BRUT
CORECTRII FINISRII A
SAU BOLOVANI
FEEI VZUTE
AMPLASAMENTUL x x
LUCRRILOR
LUCRRI DE x LAx FIECARE LUCRARE
PROTEJARE A DIMENSIUNILE I
x x
ANURILOR CALITATEA LUCRRILOR
PROFILUL
LONGITUDINAL SECIUNEA I
GROSIMEA PROTEJRII
AMPLASAMENTUL I x
NCLINAREA
DRENURI x
TRANSVERSALE DIMENSIUNILE
x LA FIECARE LUCRARE
DE ACOSTAMENT
POSIBILITATEA DE
SCURGERE N AN
A: ncercri preliminare de informare
B: ncercri de control de calitate
C: ncercri de control de receptie
1.11 RECEPTIA LUCRARILOR
Lucrrile privind scurgerea i evacuarea apelor de suprafat vor fi supuse de regula unei
receptii finale, iar acolo unde sunt lucrri ascunse, care necesit s fie controlate i
receptionate, nainte de a se trece la faza urmtoare de lucru cum sunt lucrrile de
drenaj, canalizare, .a. acestea vor fi supuse i receptiei pe faze de executie.
1.11.1 RECEPTIA PE FAZE
1.12.1.1. n cadrul receptiei pe faze (de lucrri ascunse) se verific dac partea de lucrare ce se
receptionaez s-a executat conform proiectului i atest conditiile impuse de documentatia de
executie i de prezentul caiet de sarcini.
1.12.1.2. n urma verificrilor se ncheie proces verbal de receptie pe faze, n care se confirm
posibilitatea trecerii executiei la faza imediat urmtoare.
1.12.1.3. Receptia pe faze se efectueaz de ctre Consultant i Antreprenor, iar documentul ce se

ncheie ca urmare a receptiei s poarte ambele semnturi.
1.12.1.4 Receptia pe faze se va face n mod obligatoriu la urmtoarele momente ale lucrrii:
a. Pentru lucrri din beton i zidrii: anturi ranforsate, anturi zidite, .a.
trasarea;
executia sapaturii anturilor la cote;
executarea cofrajului
21
b. Drenuri transversale de acostament:
la realizarea acestora.
n cazul spturilor la cota final a spturii.
1.12.1.5 Registrul de procese verbale de lucrri ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, ct
i a comisiei de receptie preliminar sau final.
1.11.2 RECEPTIA PRELIMINARA
1.12.2.1 La terminarea lucrrilor de terasamente sau a unei prti din aceasta se va proceda la efectuarea
receptiei preliminare a lucrrilor, verificndu-se:
concordanta lucrrilor cu prevederile prezentului caiet de sarcini i a proiectului de
executie
dac verificrile prevzute n prezentul caiet de sarcini au fost efectuate n
totalitate;
dac au fost efectuate receptiile pe faze i rezultatul acestora.
Conditiile tehnice i de calitate ale executiei, precum i constatrile consemnate n
cursul executiei de ctre organele de control (Client, Consultant etc.)
Natura pmntului din corpul drumului
Concordanta gradului de compactare realizat cu prevederile caietului de sarcini.
n urma acestei receptii se ncheie Procesul verbal de receptie preliminar i n care se consemneaz
eventualele remedieri necesare, termenul de executie a acestora i recomandri cu privire la modul de
tinere sub observatie unde s-au constatat unele abateri fat de prevederile prezentului caiet de sarcini.
1.11.3 RECEPTIA FINALA
La receptia final a lucrrii se va consemna modul n care s-au comportat lucrrile, dac au
functionat bine i dac au fost bine ntretinute.
1.12 REGLEMENTARI ROMANESTI RELEVANTE
1. ACTE NORMATIVE
Ordin comun MT/MI Nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind conditiile de

publicat in MO 397/24.08.2000 inchidere a circulatiei si de instruire a restrictiilor de
ciirculatie in vederea executari de lucrari in
zona drumului public si/sau pentru protejarea
drumului.
Legea 319/2006 - Legea securitatii si sanatatii in munca
NSPM Nr. 79/1998 - Norme privind exploatarea si intretinerea drumurilor si

podurilor
Ordin MI Nr. 775/1998 - Norme de prevenire si stingere a incendiilor si dotarea cu

mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND Nr. 116/1999 - Instructiuni proprii de securitatea muncii pentru lucrari de
22
intretinere, reparare si exploatare a drumurilor si podurilor.
2. REGLEMENTARI TEHNICE
CD 31/2002 - Normativ pentru determinarea prin deflectografie si
deflectometrie a capacitatii portante a drumurilor cu structuri
rutiere suple si semirigide.
3.STANDARDE
- STAS 10796/1-77- Structuri pentru drenarea i evacuarea apelor. Prescriptii generale de

proiectare.
- STAS 10796/2-79.-Structuri pentru drenarea i evacuarea apelor. Rigole,anturi i

depresiuni transversale.
- STAS 10796/3-88- Structuri pentru drenarea apelor. Drenuri de edificare. Prescriptii de

proiectare.
- SR EN 1008:2003- Apa de preparare pentru betoane. Specificatii pentru prelevare,

incarcare si evaluare a aptitudinilor de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese
ale industriei de betoan, ca apa de preparare pentrru beton.
- SR 4032-1:2000- Terminologie
- SR 662:2002- Agregate naturale de balastiera.
- SR 667:2000- Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de drumuri. Conditii

tehnice de calitate.
- Normativul C 16-84- Lucrari de constructii n anotimpul rece.
- Normativul C 56-2002- Verificarea calitatii i receptia lucrarilor de constructie i a

echipamentelor.
- Legea nr.10/1995- Legea referitoare la calitatea n constructii.
ing. Rosca Mircea
ROMANIA

1

BETOANE
ROMANIA

2
CUPRINS
BETOANE 3
1. Generalitati 3
1.1. Descriere 3
1.2. Documente de referinta 3
2. Materiale 4
2.1. Cimentul 4
2.2. Agregatele 5
2.3. Apa 6
2.4. Adaosuri 6
2.5. Beton de ciment Portland 8
3. Utilaje 11
3.1. Statia de preparare betoane 11
3.2. Malaxoarele 12
3.3. Vibratoare 12
3.4. Cofraje 12
4. Metoda de constructie 13
4.1. Prepararea betonului 14
4.2. Transportul betonului 15
4.3. Pregatirea fundatiei 15
4.4 Armaturile 16
4.5. Turnarea betonului 16
4.7. Compactarea betonului 18
4.8. Turnarea betonului pe vreme rece 18
4.9 Indepartarea cofrajelor 19
4.10. Rosturi de turnare 19
4.11 Protejarea betonului 20
4.12. Finisarea suprafetei betonului 20
5. Controlul calitatii 21
ROMANIA

3
BETOANE
1. Generalitati
Acest caiet de sarcini se aplica pentru producerea betonului destinat elementelor

turnate in situ si celor prefabricate pentru constructii ingineresti.
1.1. Descriere
1. In prezentul caiet de sarcini sunt descrise toate mijloacele specifice utilizate la

pregatirea, transportul, manipularea, turnarea si finisarea betonului de ciment pentru
poduri. Toate lucrarile vor fi realizate in concordanta cu Specificatiile si cu Desenele
proiectului.
2. De asemenea in aceasta sectiune sunt incluse toate lucrarile necesare adaptarii

structurilor existente pentru extensii sau reconstructii .
1.2. Documente de referinta

1 CP 012/1 - Cod de practica pentru producerea betonului
2007
2 C 41 - 86 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor glisante
3 C 162 - 73 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea panourilor plane
pentru cofraje metalice pentru peretii din beton monolit la cladiri
4 C 11 - 74 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii a
panourilor din placaj pentru cofraj
Normativ pentru verificarea calitatii lucrarilor de constructie si a
5
C 56-2002 instalatiilor aferente
Indrumator pentru aplicarea prevederilor STAS 6657/3 89. Elemente
6 C 156 - 89 prefabricate, din beton, beton armat si beton precomprimat. Procedee si
dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a defectelor pentru
7
C 149 - 87 elementele de beton si beton armat.
Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si a
8
C 16 - 84 instalatiilor aferente
9 ENV 206 Specificatii tehnice. Beton terminologie, cerinte, niveluri de

performanta
10 Legea Lege privind calitatea lucrarilor in constructii

no.10/1995
Toate standardele si normativele in vigoare sunt mentionate in
11
continuare de aceste specificatii
STAS 10493-76 Masuratori terestre. Marcarea si semnalizarea punctelor pentru
12
supravegherea tasarii si deplasarii constructiilor si terenurilor
ROMANIA

4
2. Materiale
2.1. Cimentul
Cimentul trebuie sa indeplineasca cerintele standardelor nationale aflate in vigoare .

Tipurile de cimenturi utilizate sunt in conformitate cu SR EN 197-1:2011.
Pentru alte cimenturi care un sunt cuprinse in SR EN 197-1:2011
aptitudinea generala de utilizare trebuie sa se faca pe baza prevederilor altor standarde

europene de cimenturi in vigoare, a standardelor nationale SR 3011-1996/A1:1999, SR
7055:1996, SR 10092:2008, elaborate avand in vedere principii si proceduri recunoscute care
sunt in conformitate cu standardul SR EN 206-1/2002 si SR EN 206/1:2002/C91:2008. Pentru
toate cimenturile pentru care un exista experienta de utilizare in betoane in tara, folosirea
acestora se va face numai in baza unor rezultate ale cercetarilor experimentale prin care sa se
demonstreze comportarea betoanelor la diferite tipuri de solicitari fizico-mecanice si de mediu.
Livrare si transport
Cimentul trebuie livrat in vrac sau impachetat in saci de hartie si trebuie insotit de certificate de
calitate .
Cimentul in vrac este transportat in autovehicule sau vagoane CF speciale , echipate cu

echipamente de descarcare pneumatice .
Cimentul va fi protejat impotriva umezelii si impuritatilor in timpul depozitarii si transportului .
In cazul in care Constructorul receptioneaza cimentul de la un dealer in locul producatorului,

cimentul livrat va fi insotit si de o declaratie de conformitate in care vor fi mentionate :
Tipul de ciment si numele producatorului;
Data intrarii cimentului in depozitul dealer-ului;
Numarul certificatului de calitate care trebuie sa contina si data eliberarii , emis de
producator;
Certificatul de garantie al cimentului in conditii de depozitare;
Numarul si data certificatului de calitate, emis de un laborator autorizat , care trebuie sa
contina toate datele si conditiile de utilizare in cazul in care perioada de garantie a
expirat .
Obligatiile vanzatorului cu privire la garantia calitatii cimentului vor fi mentionate in contractul
dintre vanzator si Contractor.
Dupa cum este specificat in SR EN 196 7:2008, luarea de probe din ciment se va face in
prezenta unui reprezentant al Contractorului si a producatorului cimentului. De asemenea
ROMANIA

5
aceasta luare de probe din ciment se poate face in prezenta reprezentantului Contractorului si
a unei persoane numite a carei impartialitate trebuie sa fie recunoscuta de ambele parti.
Luarea de probe se face in general inainte sau in timpul livrarii. Luarea de probe se
poate face si mai tarziu, daca nu este posibil altfel, dar nu mai tarziu de 24 de ore dupa livrare.
Depozitare
Cand este adus in vrac, cimentul va fi depozitat in silozuri de dimensiuni potrivite, separat in
functie de tip, sau se va depozita in zone protejate in mod special, cand este adus impachetat
in saci. Sacii vor fi stivuiti pe scanduri de lemn, cu spatii sub ele si va fi lasat un spatiu de 50
cm intre peretii exteriori ai stivelor pentru a asigura circulatia aerului. Stivele vor avea cel mult
10 randuri de saci suprapusi.
Pe timpul depozitarii, se vor inregistra zilnic cantitatile livrate, pe tip de ciment.
Cimentul care a depasit perioada standard de depozitare va fi verificat calitativ si daca este de
calitate inferioara va fi mutat intr-un alt loc aprobat. Acest ciment poate fi folosit in lucrari ce necesita
ciment de calitate inferioara doar cu aprobarea Consultantului.
Verificarea calitatii cimentului
Verificarea calitatii cimentului se face in conformitate cu prevederile CP 012/1-2007.
Procedurile de testare sunt reglementate prin SR EN 196 - 1/2006, SR EN 196 3+A1:2009,

SR EN 196 - 7/2008.
2.2. Agregatele
Generalitati
Agregatele pentru beton vor fi concasate sau in forma naturala si vor proveni din roci cu
densitatea aparenta intre 2201 si 2500 kg/m3.
Agregatele trebuie sa indeplineasca cerintele tehnice ale SR 662 - 2002 si SR 667 -2000.
Aptitudinea generala de utilizare este stabilita pentru:
- agregate de masa volumica normala si agregate grele conform SR EN 12620+A1:2008;
- agregate usoare conform SR EN 13055-1:2003 si SR EN 13055-1:2003/AC:2004.
Producere, livrare si depozitare

ROMANIA

6
Sursele de balast sau roca vor fi aprobate de Consultant. Ele vor trebui sa poata furniza
cantitati suficiente pentru a acoperi nevoile constructiei, la nivel constant de calitate si pentru
perioade suficient de lungi.
Echipamentele pentru explorarea carierelor si balastierelor vor fi aprobate de Consultant si va

fi in concordanta cu toate regulile romanesti privind operarea unui astfel de echipament.
Conform legii romanesti, carierele si balastierele sunt obigate sa emita certificate de calitate si
declaratii de conformitate a calitatii pentru agregatele furnizate pentru activitati de constructii.
Agregatele trebuie curatate la sursa si astfel livrate pe santier.
Agregatele nu trebuie sa se amestece cu alte materiale in timpul transportului sau al

depozitarii. Contractorul trebuie sa curate tot materialul furnizat daca acesta se amesteca cu
alte materiale in timpul transportului sau al depozitarii pe perioade lungi.
Depozitul de agregate trebuie inchis cu elemente prefabricate din beton si trebuie sa aiba
asigurata scurgarea apelor.
Agregatele de tipuri diferite vor fi despartite de pereti din elemente din beton. Peretii vor fi
suficient de inalti pentru a evita amestecarea agregatilor de diferite tipuri. Fiecare
compartiment va fi etichetat la vedere.
Se interzice depozitarea agregatelor direct pe pamant sau pe platforme de balast.
Controlul de calitate al agregatelor
Cerintele controlului de calitate al agregatelor folosite la preaprarea betonului si metodele de

verificare se gasesc in STAS 4606/80.
2.3. Apa
Apa care se foloseste la prepararea betonului poate proveni din sursele publice de apa potabila
sau din alte surse aprobate. Apa trebuie sa corespunda cerintelor SR EN 1008/2003.
2.4. Adaosuri
Adaosurile sunt materiale, altele decat ciment Portland, agregate si apa, adaugate in betonul
Portland pentru a schimba caracteristicile acestuia cum ar fi lucrabilitatea, rezistenta,
impermeabilitate, temperatura de inghet si protejare la tratare termica. Adaosurile trebuie sa
indeplineasca regulile specifice sau certificarile tehnice.
Adaosurile trebuie sa nu contina componente ce pot avea o influenta negativa asupra

caracteristicilor betonului sau pot coroda armatura.
ROMANIA

7
Mai jos sunt enumerate principalele tipuri de adaosuri obisnuite, care sunt diferentiate de
efectul pe care il au asupra betonului:
Reducator de apa
Intens reducator de apa
Intarzietori
Accelerator pentru intarire rapida si pentru rezistente initiale mari
Protejare impotriva inghetului
Impermeabilitate la apa
Inhibarea coroziunii
Este necesara folosirea aditivilor la prepararea betonului in urmatoarele situatii:
Tabelul 1
Art. Categoria de beton Aditiv recomandat Note
1. Beton expus la cicluri Antrenor de aer
repetate de inghet-
dezghet
2. Beton cu permeabilitate - reducator de apa Dupa caz:
redusa - plastifiant - Intens reducator
- Superplastifiant
- impermeabilizator
3. Beton expus la mediu - reducator de apa Dupa caz:
agresiv intens si foarte - plastifiant - - Intens reducator
intens - Superplastifiant
- impermeabilizator
- Inhibarea coroziunii
4. Betoane de rezistenta - plastifiant sau Tasarea conului:
clasele C 12/15 pana la C - superplastifiant T3 - T3/T4 or T4/T5 - T5
30/37
5. Beton monolit clasa C - superplastifiant

35/45, - intens reducator
de apa
6. Beton fluid indice de - superplastifiant
tasare T 5
7. Beton masiv beton - Intarzietori de
turnat folosind o priza
tehnologie speciala (fara - superplastifiant
vibrare)
8. Beton turnat pe timp - Intarzietori de
calduros priza
- superplastifiant
9. Beton turnat pe timp Protejare impotriva
ROMANIA

8
Art. Categoria de beton Aditiv recomandat Note
friguros inghetului + Accelerator
de priza
10. Beton cu rezistente mari Accelerator de intarire
la termene scurte
Aditivii folositi pentru betoane vor fi conform SR EN 934-2:2009.

Nota: Compatibilitatea aditivilor cu cimenturile utilizate trebuie verificata prin incercari preliminare.
Adaosurile de tip I vor fi stabilite dupa cum urmeaza:
- filere conform SR EN 12620+A1:2008;
- pigmentii conform SR EN 12878:2005; SR EN:2005/AC:2006.
Adaosurile de tip II vor fi stabilite dupa cum urmeaza:
- cenusi volante conform SR EN 450-1+A1:2008;
- silicea ultrafina conform SR EN 13263-2+A1:2009.
Contractorul va propune atunci cand este necesar folosirea unui adaos specific, mentionand tipul,
cantitatea, numele comercial si specificatiile suplimentare necesare sau prevederi speciale de
folosire. Produsul trebuie sa fie aprobat de Consultant inainte de a-l folosi la prepararea betonului.
Contractorul sau producatorul betonului va avea in vedere recomandarile din CP 012/1-2007.
Daca trebuie folosite impreuna doua tipuri de aditivi si daca nu se stie daca sunt compatibile, se
vor face teste preliminare de catre Contractor sub supravegherea unui specialist, si combinatia
rezultata trebuie sa fie certificata oficial in concordanta cu legea romaneasca.
2.5. Beton de ciment Portland
Betonul va contine agregate, ciment Portland, apa, plastifiant antrenant de aer si alte adaosuri
si pozzolana dupa necesitati sau care sunt permise de Specificatii, si care sunt amestecate in
cantitati aprobate.
Clasa de expunere la agresiunea mediului
Cerintele pentru calitatea betonului depind de expunerea acestuia la agresiunea mediului

asupra structurii proiectate. Aceasta clasificare este facuta de Codul de Practica CP 012/1-
2007, capitolul 4. Clasa de expunere va fi aratata in desene sau va fi indicata de catre
Consultant pentru fiecare structura care va fi construita.
Agresivitatii apei
ROMANIA

9
Agresivitatea apei asupra structurilor construite este definita in tabelele 1, 1a si 2 din Norme
CP 012/1-2007, Capitolul 4. Felul agresivitatii apei va fi indicat in desene sau indicat de catre
Consultant.
Clasa de rezistenta a betonului
Betonul este definit prin nivele de performanta, si in cadrul acestei clasificari este o sub clasa
a rezistentelor care va defini tipul betonului ce va fi folosit in fiecare lucrare specifica, dupa
cum se arata in tabelul 2 de mai jos:
Tabelul 2
Clasa de rezistenta a
C 8/10 C 12/15
betonului
2
f.ck.cil. N/mm 8 12
2
f.ck.cub. N/mm 10 15
C 16/20 C 20/25 C 25/30 C 30/37
betonului
2
f.ck.cil. N/mm 16 20 25 30
2
f.ck.cub. N/mm 20 25 30 37
C 35/45 C 40/50 C 45/55 C 50/60
betonului
2
f.ck.cil. N/mm 35 40 45 50
2
f.ck.cub. N/mm 45 50 55 60
* clasele care nu au corespondent in codurile europene si care sunt provizorii pana la emiterea codurilor romanesti.
Unde:
f ck cil este rezistenta la compresiune determinata pe cilindri de 150/300 mm masurata in
Newton pe mm patrat sub a carei valoare se pot situa cel mult 5% din rezultate
f ck cube este rezistenta la compresiune determinata pe cuburi cu latura de 150 mm,
masurata in Newton pe mm patrat sub a carei valoare se pot situa cel mult 5% din
rezultate
Clasa de beton va fi specificata in desene sau de catre Consultant.
Impermeabilitatea
In tabelul 3 de mai jos este aratat gradul de impermeabilitate la apa ce depinde de adancimea
pe care patrunde apa in esantioanele de beton in conditiile standard de testare.
Tabelul 3
Adancimea maxima de penetrare a apei
100 mm 200 mm Presiunea apei (bari)
Gradul de impermeabilitate a apei
ROMANIA

10
10 20
P 4 P 4
4
10 20
P 8 P 8
8
10 20
P 12 P 12
12
Gradul de impermeabilitate la apa asupra betonului va fi specificat in desene sau de catre

Consultant.
Rezistenta la agentii atmosferici
In standarde sunt stabilite nivelele de performanta ale betoanelor in functie de gradul de

gelivitate, dupa cum se arata in tabelul 4 de mai jos:
Tabelul 4
Gradul de gelivitate a Numarul ciclurilor inghet-
betonului dezghet
G 50 50
G 100 100
G 150 150
Gradul de referinta al gelivitatii betonului va fi specificat in desene sau indicat de Consultant.
Proiectarea amestecului
Proiectarea amestecului se face in volume de materiale componente pentru clasa de beton

ceruta, la consistenta corespunzatoare unei bune puneri in opera a betonului. Contractorul va
inainta Consultantului pentru acceptare acest studiu, care va cuprinde toate ingredientele
folosite in amestec. Studiul compozitiei betonului va cuprinde date privind rezistenta la
compresiune. Consultantul poate solicita efectuarea de probe si modificari ale amestecului
necesare pentru a obtine lucrabilitate si continutul de aer specificat. Modificarile in amestec se
vor face de Contractor pentru a mentine continutul de ciment specificat, bazat pe volum. Pe
timpul lucrarii, nu se va face nici o modificare in cantitatea materialelor fara aprobarea
Consultantului.
In cazul in care un amestec cu lucrabilitatea ceruta nu poate fi facut decat depasind cantitatea
de apa specificata, continutul de ciment se va mari in asa fel incat raportul apa/ciment maxim
sa nu fie depasit. Contractorul nu va primi nici o compensatie pentru cimentul in plus care
poate fi necesar pentru asemenea ajustare.
Cantitatea de ciment folosit va putea varia cu +/- 2% fata de cantitatea de ciment pe metru
cub de beton prevazuta in reteta. In timpul procesului lucrarii, Consultantul va verifica eficienta
retetei si va putea solicita modificarile necesare pentru a asigura continutul de ciment in
limitele permise.
ROMANIA

11
Reteta acceptata de Consultant se aplica doar pentru materialele din aceeasi sursa si care au
aceleasi caracteristici ca materialele folosite in studiul compozitiei betonului. Materialele care
provin din alta sursa vor fi folosite doar cu aprobarea Consultantului, si doar dupa ce s-a
incheiat un nou studiu al compozitiei betonului si a fost stabilit un nou studiu de compozitie
pentru fiecare clasa de beton in care materialele noi sunt cuprinse in formula. Cand rezultatele
sun nesatisfacatoare sau din alte motive, Contractorul va stabili un nou studiu al compozitiei
betonului pentru a obtine rezultatele dorite.
In proportionarea materialului pentru amestec va fi folosita cantitatea cea mai mica de nisip si apa
care va asigura lucrabilitatea betonului in conditiile de punere in opera. Orice schimbare in greutatea
agregatelor fine sau in apa folosita in amestec in scopul ajustarii lucrabilitatii va fi compensata prin
schimbari proportionate in celelalte componente din amestec cu scopul de a mentine greutatea
totala a amestecului si raportul apa-ciment.
Doua caracteristici sunt decisive in obtinerea compozitiei betonului in concordanta cu

rezistenta si durabilitatea betonului, asa cum este specificat in Codul de Practica CP 012/1-
2007. Aceste caracteristici sunt raportul maxim de apa-ciment si continutul minim de ciment
prezentate in CP 012/1-2007 Anexa F.
Caracteristicile care trebuie observate si cerintele care trebuie indeplinite pentru aceste
caracteristici sunt date de CP 012/1-2007, Capitolul 5.4 - Cerinte pentru betonul proaspat,
Capitolul 5.5 Cerinte pentru betonul intarit. Nivelurile de performanta pentru beton, sunt
dupa cum urmeaza:
A. Beton proaspat
Consistenta
Continutul de ciment si raport apa ciment
Continutul de aer
Dimensiunea maxima a agregatelor
B. Beton Intarit
Rezistenta
Masa volumica
Rezistenta la penetrarea apei
Reactia la foc
Rezistenta la uzura
In stabilirea compozitiei betonului, Contractorul va examina prevederile Codului Practic CP 012/1-
2007, Capitolul 9.5 Compozitia betonului si incercari initiale.
3. Utilaje
3.1. Statia de preparare betoane

ROMANIA

12
Statia de preparare a betonului va avea o capacitate suficient de mare pentru a face fata
cerintelor contractului cu privire la calitatea betonului indiferent de clasa, asa cum se arata in
desene sau dupa indicatiile Inginerului.
Statia de dozare a betonului va cuprinde jgheaburi de incarcare, buncare de cantarire, si

cantare pentru agregate fine si pentru fiecare sortiment de agregat grosier. Daca cimentul este
folosit in vrac, se vor mai include un recipient, si un cantar. Buncarele de cantarire vor fi
sigilate corespunzator si aerisite pentru a impiedica intrarea prafului in timpul operatiunii.
Toate instrumentele de verificare, aparatele de masura, turometrele, etc. vor fi in stare de
functionare.
Silozurile de depozitare vor fi aerisite corespunzator pe timpul umpelerii sau al folosirii. Daca
pentru descarcarea cimentului este folosit un sistem presurizat, acest sistem va avea
echipamente de eliminare a umiditatii pentru a elimina pericolul de intarire a materialelor pe
timpul depozitarii.
Contractorul va oferi Consultantului o evidenta documentata din care sa reiasa ca statia de

preparare betoane produce beton de calitate, si ca statia funtioneaza ordonat in orice moment.
Statia de amestec betoane va fi conform cu crintele legale romanesti..
Statia si cantarele vor fi verificate si certificate de cate ori considera necesar Consultantul
pentru a asigura corectitudinea, dar nu mai rar de o data la 6 luni.
3.2. Malaxoarele
Malaxoarele vor fi pastrate curate. Acestea trebuie sa aiba o capacitate individuala destul de
mare si sa fie suficiente pentru a putea asigura o operatie de turnare continua la cele mai
indepartate structuri din lucrare, dupa metoda aprobata si in concordanta cu cerintele calitatii.
Lamele care ridica si amesteca betonul in cilindru vor fi reparate sau schimbate cand latimea
lamei se toceste pana la 1/6 sau mai mult fata de latimea lamei originale.
3.3. Vibratoare
Vibratoarele vor fi de tip intern. Vibratoarele interne pot fi de tip tub imersat sau cu lance, cu
cel putin 5000 impulsuri pe minut pentru vibratoare tip tub imersat si cel putin 7000 impulsuri
pe minut pentru vibratoare cu lance. Acestea vor avea dimensiuni diferite pentru a produce
betonul masiv au pentru a patrunde intre armatura compacta la nevoie.
3.4. Cofraje
Cofrajele pentru beton vor fi in conformitate cu dimensiunile, liniile si pantele aratate in

desene. Acestea vor fi solide, de calitate rigida, si cu imbinari etanse. Acestea vor fi suficient
de rigide pentru a preveni deformarea cauzata de presiunea betonului, de vibratie si de alte
incarcaturi accidentale din timpul executiei.
ROMANIA

13
Acestea vor fi concepute astfel incat sa nu apara nici un fel de deformatie a cofragului pe
timpul turnarii placii.
Panourile adiacente vor fi fi orientate si aliniate astfel incat rosturile si structura lor sa dea o
infatisare continua, uniforma.
Cofrajele drepte vor fi facute din placaj, compozitia cofrajului sa fie dintr-un material rezistenta
la apa sau din alt material aprobat. Un singur tip de cofraj va fi folosit la toata structura.
Imbinarile vor fi bine stranse si pasuite, vor fi de marime uniforma si destul de largi. Rosturile
vor fi taiate neted.
Cofrajele vor fi racordate sau vor fi tesite pe aproximativ 20mm la toate colturile exterioare.
Ancorele de metal din interiorul cofrajelor vor fi proiectate in asa fel incat sa permita
demontarea lor de la o adancime de cel putin 15 mm de la fata, fara a strica suprafata
betonului.
Gaurile ramase in beton vor fi umplute cu mortar de ciment iar suprafata va fi lasata fara
defecte, neteda si uniforma la culoare.
Capetele proeminente ale priderilor vor fi indepartate pana la suprafata de beton.
Cofrajele vor fi asezate si mentinute drepte la linia proiectata fara a folosi nici o sprijinire in
interior.
Suprafetele cofrajelor vor fi tratate cu ulei care nu coloreazasau cu alt material aprobat. Nu va
fi folosit nici un material care se lipeste de beton sau care decoloreaza betonul.
Armatura de otel si cofrajele pentru betonare succesiva pot fi asezate pe beton dupa 12 ore
de la turnare.
Este recunoscut faptul ca pentru cofrarea care urmeaza, va fi necesar sa se scoata panza
umeda de sac de pe zonele unde va avea loc cofrarea. Suprafetele expuse vor fi minime si
vor fi mentinute umede.
Tipurile de lucrari care pot fi construite in aceasta maniera cuprind podete casetate, pereti, pile
de fundaturi, borduri de pod si parapeti din beton pe pod.
Echipamentele de constructie vor fi permise pe pod dupa 5 zile de cand betonul asternut a
atins o rezistenta de cel putin 21 Mpa pe probe preluate si tinute langa lucrare.
4. Metoda de constructie
Contractorul va construi structuri de beton asa cum este aratat in desenele proiectului sau
dupa indicatiile Consultantului.
ROMANIA

14
4.1. Prepararea betonului
Contractorul va pregati sau va stabili statia de preparare a betonului cu 14 zile inainte de

folosire si va fi pe deplin responsabil de calibrarea ei.
Betonul de ciment comercial Portland va fi preparat doar de statiile acceptate de Consultant

ca fiind in concordanta cu legile si cerintele de calitate din Romania.
Contractorul va avea un laborator de testare, dotat corespunzator, pe santier. In cazul in care

betonul este obtinut de la un furnizor comercial, acest furnizor va avea un laborator de testare
echipat corespunzator la statia unde este produs betonul.
Timpul de amestec va fi de 45 sec. de la introducerea ultimului component. Testarea timpului

de amestec va fi repetata ori de cate ori aspectul betonului indica faptul ca amestecul este
nesatisfacator.
Contractorul va furniza Consultantului un orar saptamanal dupa care se va face betonarea,

care va fi modificat dupa caz. Consultantul poate observa toate procedurile si va avea acces
la toate informatiile raportate din timpul producerii si asternerii betonului. Orice inconsecventa
va fi adusa la cunostinta conducatorului tehnic din statia de betoane si notata in jurnalul
Consultantului.
Certificatele de livrare a marfii vor fi facute asa cum este specificat in Codul de Practica CP
012/1-2007, Capitolul 7 Livrarea betonului Proaspat. Un certificat va insoti fiecare
incarcatura la locul de livrare si va fi accesibila Consultantului.
Agregatele provenite din diferite surse vor fi depozitate separat. Producerea agregatelor si
calitatea betonului trebuie aprobate de catre Consultant.
Agregatele grosiere vor fi saturate uniform cu apa inainte de a fi folosit. Udarea va incepe cu
24 de ore inainte de introducerea in compozitia betonului, pentru a putea sa fie saturate
complet.
Cimenturile vor fi depozitate separat in functie de tip, clasa si sursa de provenienta.

Cimenturile similare care provin din diferite surse nu vor fi amestecate sau folosite alternativ in
acelasi loc fara aprobarea Consultantului.
Cand acelasi cantar este folosit pentru a determina masa mai multor materiale, masa
cimentului Portland va fi determinata prima.
Cimentul va fi depozitat in recipiente etans.
Betonierele vor avea in centrul fiecarei lame de amestecare o gaura cu un diametru de 6 mm

situata in punctul recomandat de producator.
Cantitatea de apa va fi stabilita de Contractor. Va fi folosita cantitatea minima de apa pentru a

produce lucrabilitatea necesara.
ROMANIA

15
Daca raportul apa/ciment variaza mai mult de 1%, se va face un test pentru a determina
continutul de aer si vor fi prelevati cilindri de proba pentru a stabili daca betonul este
acceptabil.
Apa adaugata la orice amestec trebuie sa treaca printr-un dispozitiv aprobat care masoara
cantitatea de apa.
In timpul transportului sau la locul de punere in opera va fi adaugata apa in betoniera in

cantitati aprobate.
Orice combinatie a agregatelor care necesita folosirea unei cantitati mai mari decat maximul
raportului apa/ciment speciicat pentru a produce un amestec lucrabil va fi considerata
nesatisfacatoare si orice combinatii de acest fel vor fi respinse.
Totusi, Contractorul poate sa aleaga sa foloseasca un adaos care are proprietatea de a

reduce cantitatea de apa pentru a imbunatati lucrabilitatea unui amestec nesatisfacator in
cazul in care cantitatea de apa din amestec este in conformitate cu cerintele raportului
apa/ciment prescris.
Cantitatea de apa care urmeaza sa fie folosita va fi stabilita de Contractor. Aceasta nu va fi

modificata fara acordul Consultantului.
Pentru alte prevederi care nu sunt mentionate aici, se va respecta Codul de Practica CP
012/1-2007.
Cand se dozeaza elementele componente ale betonului sunt acceptate urmatoarele tolerante
la cantitati:
- Agregate: 3%
- Apa si ciment: 2%
- Adaosuri: 3%
4.2. Transportul betonului
Betonul transportat in automalaxoare sau in camioane speciale va fi descarcat in maxim 90 de

minute dupa introducerea cimentului in betoniera. Pe timp de vara, sau in alte conditii care
contribuie la intarirea betonului, poate fi redusa aceasta perioada conform indicatiilor
Consultantului.
Betonul care nu este folosit la structuri de rezistenta va fi transportat cu basculanta.
4.3. Pregatirea fundatiei
Groapa fundatiei va fi uscata inainte de turnarea betonului.
Contractorul va turna betonul intr-o singura operatie continua.

ROMANIA

16
Betonul nu va fi turnat in suprastructura pana cand cofrajele infrastructurii nu au fost scoase si
pana cand betonul nu a fost verificat de defecte. Incarcatura superstructurii nu se va putea
realiza pe infrastructura decat dupa ce rezistenta betonului din infrastructura depaseste 14
MPa.
In cazul in care Contractorului I se cere sa faca sapaturi pentru realizarea fundatiilor la

adancimi mai mari decat cele aratate in desene, Consultantul va reproiecta schita structurii si
armatura si va furniza Contractorului desenele potrivite revizuite.
4.4 Armaturile
Armaturile pentru betoane vor trebui sa respecte conditiile din STAS 438/1
89/A91:2007/C91:2009, in vederea asigurarii calitatii lucrarilor.
La livrare, otelul beton va fi insotit de certificatul de calitate emis de producator.
Otelul beton se va depozita si pastra in conditii prin care sa se evite favorizarea corodarii si
murdaririi cu pamant sau alte materiale.
4.5. Turnarea betonului
Contractantul va da Consultantului o notificare scrisa cu cel putin 24 de ore inaintea inceperii

turnarii betonului in fiecare element al structurii.
Cofrajele si armaturile vor fi asezate inaintea turnarii betonului.
Toate resturile, rumegusurile si alte materiale nefolositoare vor fi inlaturate din forme inainta
turnarii betonului.
Betonul nu va fi turnat in conditii meteorologice nefavorabile care ar afecta lucrarile.
Lucrarile vor fi intrerupte cand temperatura aerului este sub 4 C si nu vor fi reluate pana cand
temperatura nu ajunge la cel putin 4 C.
Betonul nu va fi turnat pe materiale inghetate. Cand betonul este proaspat turnat si

temperatura aerului este sub 2 C,betonul va fi protejat.
Intervalul maxim permis pentru turnarea succesiva a betonului in cofraje este de 30 de

minute.
Turnarea betonului se va face conform fazelor prevazute in Piesele Desenate.
Daca orice parte a betonului este gasita defecta, aceasta trebuie reparata sau inlocuita
conform dispozitiilor Consultantului, pe cheltuiala Contractorului.
ROMANIA

17
Tunarea si intarirea betonului vor fi efectuate astfel incat sa nu existe goluri iar betonul sa fie
uniform si cu suprafetele netede.
Segregarea materialelor si deplasarea armaturilor este interzisa.
Se va acorda o atentie deosebita inlaturarii agregatelor mari de pe suprafata cofrajelor si

punerii betonului sub si in jurul barelor armaturilor fara a le deplasa .
Dupa ce betonul si-a facut priza initiala trebuie evitata orice deplasare a cofrajelor sau
solicitarea capetelor armaturilor din structura.
Cand exista autorizare data de Consultant, pot fi folosite conducte si jgheaburi pentru a turna
betonul in cofraje.
Echipamentele trebuie aranjate astfel incat sa nu apara nici o segregatie.
Cand sunt necesare tuburi inalte la betonare,acestea trebuie echipate cu praguri care sa
reduca viteza de cadere a betonului. Toate tuburile si conductele vor fi din metal, metal
captusit cu plastic,caucic sau orice alt material non-reactiv.Tuburile vor fi tinute curate,fara
resturi de beton.Totodata,pentru constructia tuburilor nu se vor folosi materiale gen aluminiu
sau aliaje din aluminiu care sa reactioneze cu betonul.Distantele de cadere libera a
betoanelor nu vor depasi 1,5m;aceasta incluzand si caderea libera prin conducta de
descarcare.Betoanele vor fi descarcate in flux continuu fara bule de aer astfel incat sa se
mentina o presiune constanta.
Betoanele vor fi turnate in straturi orizontale continue,cu grosime mai mica de 450 mm.
Fiecare strat va fi turnat si intarit inainte ca betonul din stratul precedent sa-si fi terminat
priza.Daca un strat monolitic nu va putea fi completat int-o singura operatiune,acesta va fi
intrerupt cu un rost vertical de turnare.
Daca turnarea betonului a fost intrerupta, acesta va fi curatat pana la o adancime suficienta ca
sa se ajunga la betonul sanatos.
Pentru a evita crapaturile de pe suprafetele expuse, suprafata betonului va fi nivelata cu o

mistrie.
Imediat dupa turnarea betonului, toate resturile de mortar de pe armaturi si suprafetele

cofrajelor vor fi inlaturate.
In apropierea betonului umed nu este permisa prezenta bucatilor de mortar uscat si praf.
In timpul curatarii armaturilor se va acorda o atentie deosebita protejarii legaturilor intre beton
si armatura la sau langa suprafata de beton.
Se pot efectua turnari succesive,dupa ce turnarea precedenta este completa daca rezistenta
la compresiune a stratului precedent determinata pe mostre de pe santier a atins 14 Mpa.
ROMANIA

18
4.7. Compactarea betonului
Contractantul va asigura intregul beton intarit o densitate uniforma.Compactarile se vor

realiza prin vibrari mecanice in timpul si imediat dupa turnare,asa cum este stipulat in aceasta
Subsectiune.
Se vor folosi per vibratoare,acestea trebuind a fi aprobati de Consultant.Intensitatea vibrarii va

trebui sa miste in mod vizibil masa betonului pe o raza de 450 mm.Contractantul va furniza un
numar suficient de echipamente de vibrare pentru a compacta in mod corect fiecare doza
imediat dupa ce este turnata in cofraje.Contractantul va avea la dispozitie un tahometru pentru
a verifica viteza vibratoarelor.Vibratoarii vor fi astfel manipulati incat sa vibreze betonul in jurul
armaturilor si a reazemurilor fixe si in colturile si unghiurile cofrajelor.Vibratoarele vor fi cu
atentie introduse si scoase din beton ;vibrarea nu trebuie sa cauzeze segregare.Trebuie
evitata localizarea laptelui de ciment.Distanta de aplicare a vibratoarelor va fi uniforma si nu
va depasi de doua ori raza peste care vibratia este vizibila.Nu se vor efectua vibratii direct sau
prin armatura sectiunilor sau straturilor de beton cand acesta a intrat in proces de
intarire.Vibratorii nu vor fi folositi pentru a depasa betonul in cofraje.
4.8. Turnarea betonului pe vreme rece
Cand temperatura aerului va fi sub 5 C,se cer a fi satisfacute urmatoarele conditii:
Temperatura betonului nu va fi mai mica de 10 C imediat dupa turnare
Contractantul va furniza instalatii de incalzire si /sau va va proteja structurile astfel incat

betonul si aerul inconjurator sa fie mentinut la o temperatura intre 10 C si 40 C pentru
primele 72 de ore dupa turnarea betonului si la o temperatura intre 5 C si 40 C pentru
urmatoarele 48 de ore.Temperatura din jurul betonului va fi gradual redusa la temperatura
aerului la o rata nu mai mare de 3 C/h;totodata,trebuie mentinuta umiditatea necesara.
Folosirea instrumentelor de foc deschis pentru incalzire este interzisa.Se va furniza un scut
pe echipamentele de incalzire cu combustie astfel incat nici un metal expus sa nu fie in
contact cu sursa de caldura.
Contractantul poate folosi cofraje izolante pentru a mentine betonul la temperatura ceruta.
Temperatura betonului in momentul amestecului poate fi ajustata pentru a asigura ca aceasta

sa nu depaseasca 38 C in timpul caldurii de hidratare.
Cofrajele izolatoare vor fi tinute pentru o perioada de 5 zile.
Cofrajele pot fi inlaturate cu atentie, in scopul controlarii temperatura bvetonului ca aceasta sa

ramana sub valoarea maxima specificata..Daca decofrarea este necesara,trebuie obtinuta in
prealabil aprobarea Consultantului.
ROMANIA

19
Cand cofrajele sunt scoase dupa perioada specificata de 5 zile ,scaderea progresiva a
temperaturii betonului trebuie sa aibe loc cu o rata nu mai mare de 3 C pe ora.
Contractanul trebuie sa furnizeze 4 tuburi conductoare de otel galvanizat cu diametrul de 25

mm si lungime de 300 mm pentru fiecare aplicare pe cofraje;acestea trebuie sa fie prevazute
cu opritori cauciucate satisfacatoare.Tuburile trebuie montate in beton conform instructiunilor
Consultantului si vor fi folosite la masurarea temperaturii betonului.Cand protejarea nu mai
este necesara,tuburile vor fi scoase iar gaurile ramase vor fi umplute.
Contractantul isi va asuma toate riscurile legate de turnarea betonului pe perioada rece iar
permisiunea Consultantului pentru turnarea betonului pe vreme nefavorabila nu va exonera
Contractantul de responsabilitatea executiei lucrarii.Toate greselile de turnare datorate vremii
vor fi respinse.
4.9 Indepartarea cofrajelor
Se va acorda o atentie deosebita indepartarii tuturor cofrajelor. Uneltele de otel nu vor rezema
direct pe betonul proaspat.
Vor fi urmate instructiunile Tabelului 5 in ceea ce priveste durata ramanerii in functiune a

cofrajelor, excluzand timpul in care temperatura aerului va fi mai mica de 4 C si betonul nu
este protejat.
Tabel 5
Timpul minim de mentinere a cofrajelor:
- Intreaga lucrare 7 zile
4.10. Rosturi de turnare
Rosturile vor avea o suprafata regulata, normala pe cofraje si vor fi tinute de un perete
despartitori , exceptie facand cele orizontale.
Rosturile vor fi astfel construite incat sa nu permita deplasarea suprafetelor in contact.

Acestea se vor aseza doar in zonele specificate in Piesele Desenate sau indicate in schemele
de betonare daca nu exista alte instructiuni in aceste Specificatii si aprobate de Consultant.
Rosturile deschise, de dilatare sau fixe, vor fi construite in conformitate cu Piesele Desenate.
Sabloane pentru rosturile deschise vor fi montate si demontate fara sa se sparga sau
ciobeasca muchiile de beton.
Inaintea turnarii unei noi sarje de beton peste un beton care a fost intarit , va fi controlata
strangerea cofrajelor iar suprafata betonului va fi curatata cu atentie pentru inlaturarea
impuritatilor si se va amorsa cu lapte de ciment.
ROMANIA

20
Turnarea betonului se va face in mod continuu,de la rost la rost. Fetele libere ale tuturor
rosturilor vor fi finisate cu atentie si puse la cota si linia corecta.
4.11 Protejarea betonului
Suprafetele de beton expuse sau fara cofraje carora nu li se cere finisare speciala vor fi
protejate ptin udare sau acoperire cu membrane.
Suprafetele de pe care nu s-au inlaturat cofrajele nu vor necesita acoperirea si tratarea lor
pana in momentul indepartarii cofrajelor.
Daca cofrajele nu sunt scoase cel putin 72 de ore, la decofrare nu mai este necesara
protejarea betonului.
Suprafetele de beton unifome care au finisate final vor fi protejate prin udare.
Protejarea prin udare presupune ca imediat dupa finisare betonul expus sa fie acoperit cu o
panza dubla umeda si tinuta saturat cel putin 72 de ore.
Protejarea cu membrane presupune ca imediat dupa finisare, betonul expus sa fie sprayat
uniform pentru realizarea unei acoperiri continue si uniforme de culoare alba, aceasta
formand componenta de protectie.
Membranele de protectie nu vor fi aplicate la rosturile de turnare,armaturi sau suprafetele

care urmeaza sa primeasca o finisare speciala.Orice componente care vor fi aplicate pe
asemenea suprafete vor fi inlaturate prin curatire prin suflare cu aer comprimat.
Membrana va fi protejata si mentinuta pe toata perioada de 72 de ore de tratare.Orice avarie a

membranei pe timpul acestei perioade va fi imediat reparata.
4.12. Finisarea suprafetei betonului
Contractantul are sarcina de a finisa toate suprafetele de beton, in conformitate cu cerintele

acestor Specificatii.
Tuturor suprafetelor de beton li se vor aplica o finisarea prealabila obisnuita.
Suprafetele care necesita o finisare speciala sunt descrise in Piesele Desenate.
O finisare cu lapte de ciment va fi considerata o alternativa acceptabila unei finisari prin

netezire. Betonul turnat in cofraje metalice sau netede, cofrajele plane grele precum
masonita, metalele sau fibrele de sticla pot fi finisate cu lapte de ciment .
Suprafetele de beton care nu vor finisate prin netezire vor fi finisate cu indreptar din scandura.
Finisarea ordinara
ROMANIA

21
Imediat dupa inlaturarea cofrajelor, suprafetele vor fi curatate de impuritati.
Cavitatile produse de cofraje sau orice alte gauri, striatiile, colturile sau marginile rupte alte
defecte vor fi curatate, saturate cu apa si apoi reparate si apoi indreptate. Mortarul va fi facut
din ciment si agregat fin amestecate in aceeasi proportie la fel ca clasa betonului care
urmeaza sa fie finisata.
Mortarul folosit la reparatii nu trebuie sa fie preparat cu mai mult de o ora inainte de folosire.
Zonele reparate cu mortar vor fi protejate conform instructiunilor din aceasta Subsectie.
5. Controlul calitatii
Contractantul va pregati si supune aprobarii Consultantului Planul de Controlul Calitatii

pentru lucrarile de betoane cu o luna inaintea inceperii lucrarilor de betoane pe santier. Planul
trebuie sa faca referinte la toate testele care se vor face betonului sau componentelor sale ,
specificandu-se punctele de referinta in care lucrarile nu pot continua fara aprobarea
Inginerului.
Frecventa probelor si testele care se vor face trebuie sa fie cel putin cele indicate in
Codul de Practica CP 012/1-2007.
Pe langa sistemul de control mentionat mai sus trebuie sa se acorde atentie de

asemenea controalelor vizuale care pot avertiza in avans asupra comportamentului anormal al
betonului in timpul prepararii,transportului si turnarii sale.
Daca mixtura de beton este excesiv de umeda cauzand segregari,excesiv de lichida

sau se afla in alte conditii dezagreabile betonul va fi refuzat. Astfel, se vor face teste de
alunecare la locul lucrarilor in prezenta Consultantului, pentru a-i determina consistenta.
Betoanele care si-au dezvoltat priza initiala inainte de consolidare vor fi respinse.
Totodata,daca se gasesc prize false ,operatiunile de dozare vor fi stopate pana se rezolva
problemele. Se poate obtine permisiunea de a folosi ciment si agregate deja combinate in
mixere de remorca,mixere de uzina,remorci de tranzit sau remorci de agitare. Fiecare doza
trebuie mixata sau agitata cel putin 3 minute dupa observarea prizei false iar betonul trebuie
sa aibe o consistenta satisfacatoare.
Ing. Rosca Mircea

1
SEMNALIZRI RUTIERE
2016
2
TABLE INDICATOARE
I. GENERALITI
INSTALAREA INDICATOARELOR PE DRUM

Indicatoarele se instaleaz pe partea dreapt a drumului n sensul de mers, astfel nct s
se asigure o bun vizibilitate a acestora.
OBS. n cazuri speciale cnd sigurana circulaiei o impune, indicatoarele se pot repeta i
pe partea stng a drumului sau pe console.
o
Indicatoarele reflectorizante se vor instala astfel nct s aib o nclinare de 80 fa de
axa cii cu excepia indicatoarelor fig. F29, F30, F31, F32, F33, F34, F35, F36, F37, F38, i G5 din SR
1848/1 care se instaleaz perpendicular sau paralel cu axa cii n funcie de configuraia interseciei.
Indicatoarele din fig. C38, C39, C40, C41, G34 i G35 se instaleaz perpendicular sau
paralel cu axa drumului, dup caz.
La instalarea indicatoarelor cu folie reflectorizant se vor respecta urmtoarele:
- unghiul n plan format de faa indicatorului cu perpendiculara la axa drumului este de 5o
o
la indicatoarele de avertizare i de 10 la cele de orientare i de presemnalizare.
- nclinarea (n fa) a indicatorului n raport cu verticala este de 2o.
nlimea pn la marginea inferioar a indicatorului este:
- la 1,30-1,80 m fa de cota cii n ax, n afara localitilor, cu excepia panourilor
suplimentare la trecerile la nivel cu calea ferat, pentru care nlimea este de 0,50 m
- la 1,80-2,20 m fa de cota trotuarului n orae
- la 0,60-1,20 m pentru indicatoarele instalate pe spaii verzi centrale, pe insule de dirijare
n localiti sau n afara acestora precum i pe refugiile din staiile de tramvai.
Indicatoarele prevzute cu folie reflectorizant se instaleaz astfel nct partea lor inferioar fa
de cota cii n ax s fie:
- de 1,50 m pentru indicatoare triunghiulare, rotunde, de orientare i indicatoare diverse.
- de 1,30 m pentru indicatoarele de localitate i presemnalizare pentru orientare n
intersecii importante pe drumuri de continuare a direciei spre localiti importante.
- de 0,60 m pentru indicatoare instalate pe spaii verzi centrale sau pe insule de dirijare.
Fac excepie indicatoarele instalate pe portale sau console care trebuie s asigure
nlimea de liber trecere a autovehiculelor de min. 5,50 m.
Distana de instalare a indicatorului n profilul transversal al drumului de la marginea
platformei sau bordurii trotuarului pn la marginea indicatorului este de cel puin 0,50 m i cel mult 2,00
m. Amplasarea stlpilor se face n afara marginii exterioare a anurilor sau rigolelor.
n cazul rambleelor nalte, stlpii se monteaz la marginea exterioar a acostamentului
stabilind n mod corespunztor lungimea lor.
Montarea n ramblee nalte a indicatoarelor care necesit 2 stlpi se face ncepnd de la
marginea exterioar a acostamentului, completndu-se n acest scop rambleul cu o platform
corespunztoare sau folosind stlpi mai lungi pe taluz.
PLANTAREA STALPILOR
Lungimea stlpilor se stabilete astfel nct s fie ncastrai min. 40 cm n fundaia de
beton de clas C8/10(Bc 10), respectiv min. 80 cm cnd sunt plantai direct n pmnt.
Montarea indicatoarelor se face, de regul, pe stlpi speciali destinai n acest scop,
confecionai conform pct. 3.4 din SR 1848/2, sau pe stlpii semafoarelor luminoase pentru dirijarea
circulaiei, pe stlpii cu alte destinaii, pe console montate pe stlpi sau pe console ncastrate n
construciile existente precum i pe portale sau console special proiectate pentru panourile de
3
presemnalizare a interseciilor.
Dispozitivele i modul de prindere a indicatoarelor metalice sunt exemplificate n anex.
II. REGULI I METODE DE VERIFICARE
Verificarea calitii indicatoarelor se face n timpul execuiei, precum i cu ocazia recepiei.

Verificrile ce se efectueaz sunt:
- forma i dimensiunile, n conformitate cu SR 1848/1. La dimensiuni se admit tolerane de
+ 1% pentru indicatoarele metalice.
- planeitatea feei, tolerana admis fiind de 1 mm la indicatoarele metalice.
- verificarea rezistenei i nedeformabilitii dispozitivelor de prindere pe stlpi.
- aspectul i exactitatea executrii simbolului.
- aplicarea corect a foliei reflectorizante, care trebuie s prezinte o bun aderen, s nu
aib ncreituri i umflturi.
- aspectul i exactitatea inscripiilor, fiind admis tolerana de + 1 mm pentru nlimi ale
literelor pn la 130 mm i o toleran de + 2 mm pentru nlimi mai mari; la grosimi ale literelor pn la
18 mm, se admite o toleran de + 0,5 mm iar pentru grosimi mai mari se admite o toleran de + 1 mm.
Verificarea dup montare a indicatoarelor const n:
- respectarea prescripiilor de instalare, innd seama de distanele i nlimile prevzute.
- modul de prindere pe stlpi.
- este interzis montarea reclamelor i a altor panouri pe suprafaa de teren cuprins ntre
marginea platformei drumului i linia indicatoarelor, spre a nu afecta vizibilitatea acestora i a nu distrage
atenia conductorilor de autovehicule.
Dispozitivele i modul de prindere a indicatoarelor pe stlpi se va face conform anexei B.
III. INSTALAREA STLPILOR DE GHIDARE I A CATADIOPTRILOR PE DRUM
Stlpii de ghidare i catadioptrii se amplaseaz pe drumuri pentru ghidarea optic a vehiculelor, n

special n timpul nopii, prin dispozitive reflectorizante (conform STAS 1948/1).
Montarea stlpilor de ghidare se face pe acostamente n poziie vertical, aliniai pe
platform la distana de 0,25 m de la marginea exterioar a acesteia, astfel nct dispozitivele
reflectorizante s fie vizibile din ambele sensuri de circulaie.
Amplasarea stlpilor de ghidare se face pe ambele pri ale platformei, n toate cazurile
cnd nu sunt necesari parapei. n acest caz, stlpii se dispun de-a lungul drumului alternativ, de o parte
i de cealalt, n profile transversale diferite (n zig-zag).
Amplasarea stlpilor de ghidare se face numai pe o parte a platformei sectorului de drum
atunci cnd pe cealalt parte a platformei sunt necesari parapei montndu-se pe acetia catadioptrii la
aceleai distane ca i stlpii de ghidare.
4
ANEX
5
6
7
PARAPETE
1.Conform Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta circulatiei pe drumuri,poduri

si autostrazi indicativ AND 593/2012 se vor monta :
-parapete de protectie normala N2 cu urmatoarele caracteristici : W4,ASI:B,inaltime parapet
700mm,latime parapet 324mm,stalp in pamant:1060mm,grosime lisa 3 mm,distanta intre stalpi
2.67m,inaltime stalp 1700,cu amortizor,greutate parapet:21.00 kg/ml,lungime lisa:4.0m,masa
vehicului de incercare:1500 kg .
2.Schita de montare si caracteristicile tehnice ale acestor parapete sunt prezentate in Anexa
2/3-a, Anexa 2/3-c si Anexa 2/2 A tinand cont de specificatiile din Tabel 6 (indicativ AND
593/2012 ).
3.Sectoarele cu parapet vor avea elemente de capat ( laba de urs) sau capetele sectoarelor
vor fi ingropate in pamant.
4.Parapetele vor fi zincate pentru a fi durabile in timp.
5.Deformatia exprimata prin latimile de lucru la incercari pentru parapetele propuse sunt :
W4=1,3m , W5=1,0m , W6=2,1m sunt prezentate in Anexa 1 din normativ .
6.Severitatea impactului este : ASI<1 severitate A si ASI<1.4 severitate B.
7.Parapetul de siguranta instalat pe lucrarile de arta (podet , pod,zid de sprijin) trebuie
continuat dincolo de capatul lucrarilor de arta cu acelasi grad de protectie pe min 25 m inainte si
dupa lucrarile de arta pentru a se evita prabusirea.
8.Parapetele de siguranta vor fi prevazute intotdeauna cu extremitati, avand o lungime de 4...6
m peste lungimea minima necesara. Extremitatile si parapetele de siguranta care urmeaza in
continuarea acestora se vor imbina corect, astfel incat proprietatile functionale sa nu produca
efecte negative , producatorul de extremitati trebuind sa demonstreze proprietatile functionale
ale sistemului astfel conectat,incepand de la extremitati.
9.Parapete metalice vor avea sisteme de amortizare a socurilor pentru redirectionare.
10.Achizitionarea parapetelor de catre constructor se va face numai cu acordul beneficiarului si
proiectantului si vor avea in vedere agrementele si avizele tehnice, in conformitate cu SR EN
1317/1-6 (crash test):
-Nivel de protectie (N1 , N2 , H1,..H4b)
-Severitatea impactului (A , B)
-Latime de lucru (W1...W8)
-Deflexiunea dinamica (D1-D)
-Masa totala a vehicului de incercare (900...38000 kg).
8
MARCAJE RUTIERE
Marcajele rutiere se execut conform SR 1848/7-2015.

Marcajele se aplic pe suprafaa prii carosabile a drumurilor cu imbrcmini moderne ,
pe borduri,pe lucrri de art , pe accesoriile drumurilor i pe alte elemente din zona drumurilor
(stlpi , arbori, parapete,etc.) i servesc la organizarea circulaiei, avertizarea sau indrumarea
participanilor la traficul rutier.
Marcajele pe partea carosabil se execut cu microbile de sticl iar uneori pot fi nsoite
de butoni cu elemente retroreflectorizante cum sunt catadioptri.
Clasificarea marcajelor:
1) Marcaje longitudinale,de :
-separare a sensurilor de circulaie
-separare a benzilor de acelai sens
2) Marcaje de delimitare a prii carosabile
3) Marcaje transversale de :
-oprire
-cedare a trecerii
-traversale pentru pietoni
-traversale pentru biciclisti
4) Marcaje diverse pentru:
-ghidare
-spaii interzise
-interzicerea staionrii
-staii de autobuze , troleibuze , taximetre
-locuri de parcare
-sgei sau inscripii
5) Marcaje laterale aplicate pe :
-lucrri de art (poduri , pasaje denivelate , ziduri de sprijin)
-parapete
-stlpi i copaci situai pe platforma drumului
-borduri.
n continuare se vor exemplifica tipurile de marcaje utilizate n proiect.
Marcajele longitudinale sunt constituite din :

-linie continu simpl sau dubl
-linie discontinu simpl sau dubl
-linie dubl compus dintr-o linie continu i una discontinu,alturate.
Linia continu simpl sau dubl se aplic in locurile unde trebuie interzis nclcarea ei de
ctre vehicule.Lungimea minim a unei linii continue este de 20 m.
Linia discontinu simpl avnd segmentele mai scurte dect intervalele dintre ele , se
aplic n locurile unde este permis nclcarea ei de ctre vehicule.
Linia discontinu simpl,avnd segmentele mai lungi dect intrevalele dintre ele,
denumita linie de evertizare, se folosete pentru a semnala apropierea de nceputul unei linii
continue sau de un loc care prezint un risc deosebit.
Caracteristicile liniilor utilizate la marcajele longitudinale sunt prezentate n figura 1.
9
Marcajele longitudinale de separare a sensurilor de circulaie se execut de

regul,cu linie discontinu simpl , pe drumuri cu doua benzi de circulaie, avnd sens dublu de
circulaie i cu limea prii carosabile de minim 5,50m.
n curbe amenajate prin supralrgire,marcajul de separare a sensurilor de circulaie se
execut dup cum urmeaz:
-pentru o lupralrgire de maxim 1,0m se pstrez banda exterioar cu limea din cale
curent
10
-pentru o supralrgire care depete 1,00m se acord benzii exterioare 40 %,iar celei
interioare 60% din supralrgirea total.
Pe sectoarele de drum cu vizibilitate redus,marcajele axiale se execut cu linii continue
tip E i cu linii duble tip G formate dintr-o linie continu dublat de una discontinu, atunci
cnd nu este asigurat distana minim de vizibilitate dmin din tabel 1,n care :
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
nainte de execuia marcajului propriu-yis se execut trasarea poziiei marcajelor prin

operaia de premarcare.Premarcarea se face prin trasarea unor puncte de reper,pe suprafaa
prii carosabile, care au rolul de a ghida executantul la realizarea corect a
marcajelor.Premarcarea se execut cu aparate topografice sau manual,marcndu-se pe teren
cu vopsea punctele de reper determinate.Corectitudinea realizrii premarcajului dfe ctre
executant trebuie verificat de reprezentantul beneficiarului,nainte de aplicarea marcajului
definitiv.
Marcajele rutiere nu trebuie s formeze proeminene mai mari de 6 mm n raport cu
suprafaa cii.
Culorile utilizate la execuia marcajelor sunt :
-culoarea alb se utilizeaz la marcajele : longitudinale , transversale , de delimitare a prii
carosabile precum i la marcajele laterale pe copaci i pe stlpii parapetelor de beton
-culoarea galben se folosete la liniile de interzicere a staionrii i la marcajele temporare
25
-culorile alternative galben-negru se utilizeaz la executarea marcajelor pe lucrri de art , ziduri
de sprijin, lisele parapetelor de beton sau rigide, bordurile denivelate ale trotuarelor i insulelor
de dirijare.De asemenea la lisele parapetelor metalice de siguran pe o lungime de maximum
50m de o parte si de cealalt a podurilor, pasajelor , viaductelor , n interiorul unor curbe
deosebit de periculoase i de o parte i de cealalt a trecerilor de nivel cu calea ferat.
-culoarea gri deschis se folosete la parapetele metalice de siguran n cale curent.
Marcajele prin sgei,inscripii, figuri , precum i alte marcaje de volum redus pot fi
executate manual cu ajutorul abloanelor corespunztoare.
Retroreflecia este asigurat de microbile de sticl care se pot aplica pe suprafaa
marcajului sau pot fi introduse n masa materialului la fabricaie .
Tipurile de vopsele pentru marcaj mai fregvent utilizate sunt urmtoarele :
-vopsea de marcaj de culoare alb,monocomponent,cu solvent organic,care formeaz pelicula
prin uscare la aer
-vopsea de marcaj ecologic de culoare alb,monocomponent, care formeaz pelicula prin
uscare la aer , ea se prezint sub forma unei emulsii n ap
-vopsea de marcaj ecologic,alb,tip material plastic,monocomponent,solubil n ap (fr
solveni organici) cu uscare la aer , pentru marcaje n pelicul continu sau n model structurat
sau profilat,asigurnd vizibilitatea marcajului ziua i noaptea,pe timp uscat i ploios,ea se aplic
ca atare sau pe amors, cu maina echipat cu dispozitive speciale de aplicat vopsea,amors i
bile din sticl
-vopsea de marcaj ecologic de culoare alb,pe baz de ap,monocomponent,care formeaz
pelicula prin uscare foarte rapid la aer,prin aplicarea unui accelerator de uscare.
CAIET DE SARCINI GENERALE

SEMNALIZRI RUTIERE
REFERINE NORMATIVE
I. ACTE NORMATIVE
Ordinul MT/MI nr. 411/1112/2000 - Norme metodologice privind condiiile de

publicat n MO 397/24.08.2000 nchidere a circulaiei i de instruire a restriciilor de circulaie
n vederea executrii de lucrri n zona drumului public
i/sau pentru protejarea drumului.
NGPM/1996 - Norme generale de protecia muncii.
Ordin MI nr. 775/1998 - Norme de prevenire i stingere a incendiilor i dotarea

cu mijloace tehnice de stingere.
Ordin AND nr. 116/1999 - Instruciuni proprii de securitatea muncii pentru lucrri
de ntreinere, reparare i exploatare a drumurilor i
podurilor.
26
II. STANDARDE
SR 1848/1:2011 - Semnalizare rutier. Indicatoare i mijloace de

Semnalizare rutier. Clasificare, Simboluri i amplasare.

semnalizare rutier. Prescripii tehnice.

semnalizare rutier. Scriere, mod de alctuire.
SR 1848/4:1995 - Sigurana circulaiei. Semafoare pentru dirijarea

circulaiei. AmplaSare i funcionalitate.
SR 1848/5: 1982 - Semnalizare rutier. Indicatoare luminoase pentru

circulaie. Condiii tehnice de calitate.
SR 1848/7: 2015 - Marcaje rutiere
SR EN 1423 - Produse pentru marcare rutier.Produse de

pulverizare.Microbile din sticl, granule antiderapante i
amestecul celor dou componente
III. NORMATIVE
AND 593/2012 Normativ pentru sisteme de protectie pentru siguranta

circulatiei pe drumuri,poduri si autostrazi
ing. Rosca Mircea
FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
107 MODERNIZARE DRUM -BILBOR 2016 PROIECTARE DRUMURI & CONS
(denumirea) (denumirea)
LISTA
cu cantitati de lucrari pe categorii de lucrari
Obiectul: 107.02 DJ 174B

Categoria de lucrari: A70200 Terasamente:sapaturi+umpluturi
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| Pret Unitar Valoare [Lei] TOTAL |
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| Nr. Capitol b) Manopera Material Manopera Utilaj Transport col.4 sau|
| crt. de lucrari U.M. Cantitatea c) Utilaj (col.3 x ( col.3 x (col.3 x (col.3 x col.5 + |
| d) Transport 4a) 4b) 4c) 4d) col.6 + |
| ------------- col.7 + |
| Total a+b+c+d col.8 |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
| SECTIUNEA TEHNICA | SECTIUNEA FINANCIARA |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A. CHELTUIELI DIRECTE ARTICOLE
1 TSC02C1 100 MC. 11,780
SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT UMI

DIT.NATUR.DESC AUT.TER.CAT.1
---------------
+------------ Detalii calcul cantitate: ------------ Rezultat: --+

|1 ((2700*2*0.75*0.2)+368)/100 .................. 11,780 |
|2 "sapatura in zona acostamentelor+dr.laterale" SAPATURA IN Z |
|Total: ........................................ 11,780 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 TSC16C1 100 MC. 6,030
SAP.SI.POLIT.TAL.CU AUTOGR.PINA LA 175CP PESTE 200 M

LUNG.PINA LA 1,5M INAL.T.CAT.1 SI 2
---------------
A70200 Terasamente:sapaturi+umpluturi PAG.:
2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|1 (15329+736+(2*.75*2700))*0.1*(30/100)/100 .... 6,034 |
|2 "sapatura platforma cu autogreder" ...........SAPATURA PLAT |
|Total: ........................................ 6,034 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 7406 ORA 180,000
INCARCATOR FRONTAL PE PNEURI PINA LA 2,6-3,9
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 TRA01A03 T 2.422,160
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR C

U AUTOBASCULANTA PE DIST.= 3 KM.
---------------

|1 (368+1413)*1.7*(80/100) ...................... 2422,160 |
|2 "transport materiale din sapatura " ..........TRANSPORT MAT |
|3 "20% din sapat. se compenseaza intre profile" 20% DIN SAPAT |
|Total: ........................................ 2422,160 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 DA06A1 MC 954,600
STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FILTRA

NT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERNERE MANUALA
---------------
A70200 Terasamente:sapaturi+umpluturi PAG.:
3
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|1 954.6*1 ...................................... 954,600 |
|2 "umplutura din balast conf.tabel cantitati" ..UMPLUTURA DIN |
|Total: ........................................ 954,600 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
RECAPITULATIE DEVIZ OFERTA
PE CATEGORIA DE LUCRARI
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
CHELTUIELI DIRECTE I: MATERIAL MANOPERA UTILAJ TRANSPORT T O T A L
M m U t T
B. DETALIERE ALTE CHELTUIELI DIRECTE:
- Chelt. Aprovizionare:
- C.A.S. (La manop.directa):
- AJUTOR SOMAJ (La manop.directa):
- F.A.S. (Fond asig. sociale de sanatate):
- Fond de risc:
- Comision camera de munca :
====================================================================================================================================
TOTAL CHELTUIELI DIRECTE Mo mo Uo to To
====================================================================================================================================
Cheltueli indirecte:
Profit:
A70200 Terasamente:sapaturi+umpluturi PAG.: 4
Cheltuieli indirecte + profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
PE CATEGORIA DE ---------------
LUCRARI "A70200"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================
NOTA : Capitolele de lucrari vor contine si transportul materialelor pana la locul de punere in opera a acestora .
PROIECTANT: CONTRACTANT:
PROIECTARE DRUMURI & CONS Necunoscut
Prezentul deviz oferta pe categorii de lucrari contine un numar de 5 articole si un numar de 4 file ,
fara stersaturi si/sau modificari
Program X-DEV (c) tel: 0232.240792, www.x-dev.ro, devize@x-dev.ro

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A702C0 Strat din balast -conf.tabel 8
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DA06A1 MC 2.988,560

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A702C0 Strat din balast -conf.tabel 8 PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DA07A1 100 MC. 29,885
AMEST CU AUTOGRED A DIV SORTURI DE MAT GRAN FOI INSTR

AT DE FUND SAU IN STRAT DE BAZA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:
A702C0 Strat din balast -conf.tabel 8 PAG.: 3

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A702C0"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================
NOTA : Capitolele de lucrari vor contine si transportul materialelor pana la locul de punere in opera a acestora

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70210 Fundatie din piatra sparta
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 TSE05B1 100 MP. 90,570
NIVELAREA CU AUTOGREDER PINA 175 CP A SUPR.TEREN SI P

LATF.DE TERASAMENTE EXECUTATA IN TEREN CAT 2
---------------

|1 (16853-7796)/100 ............................. 90,570 |
|2 "se scade suprafata cu balast" ...............SE SCADE SUPR |
|Total: ........................................ 90,570 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DA11C1 MC 4.150,440
STRAT FUND REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MAN

UALA EXEC FARA IMPANARE SI FARA INNOROIRE
---------------
A70210 Fundatie din piatra sparta PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 DA16A1 MP 150,000
FUND BLOC P BR 14 - 18 CM ACOP P SP 6 CM DUPA COMPTOT

UL PE 5 CM BAL NIS EXEC P BR PE SUBST BALAST
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:
A70210 Fundatie din piatra sparta PAG.: 3

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70210"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70220 Strat din macadam-10 cm
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DA13B1 MP 16.853,530
MACADAM ORDINAR AVIND DUPA CILINDRARE 10 CM GROS
---------------

|1 (16853.53) ................................... 16853,530 |
|Total: ........................................ 16853,530 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A70220 Strat din macadam-10 cm PAG.: 3
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70220"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70230 Strat de uzura,legatura;Acostamente
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DB12B1 T 2.312,040
STRAT LEGAT BINDER DE CRIB EXEC LA CALD CU ASTERNERE

MECANICA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2600452 T 2.318,976
( Lista 10803 - Pozitia: 0011 )
Binder BaDPC20
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DB02D1 100 MP. 160,650
AMORS SUPRAF STRAT BAZA SAU IMBRAC EXIST IN VEDER APL

IC STRAT UZ MIX ASF CU EMULSIE CATIONICA
---------------
A70230 Strat de uzura,legatura;Acostamente PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 DB01A1 MP 16.065,000
CURATIREA PT APLIC IMBRAC SAU TRATAM BITUM A STRATSUP

ORT DIN BET CIM SAU PAV PIATRA BITUMATE MEC
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 DB16H1 MP 16.065,000
IMBRAC BET ASF CU AGREGAT MARUNT EXEC LA CALD IN GRO

S DE 4,0 CM ASTERN MECANICA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 2600490 T 1.510,110
( Lista 10803 - Pozitia: 0012 )
Beton asfaltic BAPC16
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 DB21A1 100 MP. 160,650
INCHID SUPRAF CU DRESSING GROS LA STRATURILE DIRECT C

IRCULATE
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 2600476 T 66,991
( Lista 10828 - Pozitia: 0001 )
Dressing cald
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 DA11A1 MC 415,580
STRAT FUND,REPROF P SPARTA PT DRUM CU ASTERNERE MAN

UALA EXEC CU IMPANARE SI INNOROIRE
---------------

|1 415.58 ....................................... 415,580 |
|Total: ........................................ 415,580 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70230"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70240 Sapatura sant DJ174B
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 TSC02C2 100 MC. 20,410
SAPATURA CU EXCAVAT.PE PNEURI 0,21-0,39 MC PAMINT IMB

IB.CU APA DESC AUT.TER.CAT.1
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 TRA01A02P T 3.469,800
TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU AUT

OBASCULANTA DIST.= 2 KM
---------------

|1 2041.06*1.7 .................................. 3469,802 |
|Total: ........................................ 3469,802 <<|
+------------------------------------------------================+
A70240 Sapatura sant DJ174B PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 TSE03C1 100 MP. 15,620
FINISAREA MANUALA A TALUZURILOR,IN T.TARE
---------------

|1 5208.16/100*0.3 .............................. 15,624 |
|2 "finisare pereti laterali santuri-30% " ......FINISARE PERE |
|Total: ........................................ 15,624 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 TSE02C1 100 MP. 5,250
FINISAREA MANUALA A PLATFORMELOR,IN T.TARE
---------------

|1 1749/100*0.3 ................................. 5,247 |
|2 "finisare fund sant-30% " ....................FINISARE FUND |
|Total: ........................................ 5,247 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A70240 Sapatura sant DJ174B PAG.: 3
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70240"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70250 Betonare sant DJ174B
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 IFA03C1 MP 3.825,480
PEREU PLACI BETON TURNAT IN CIMPURI 2 M SUPR IMPARTIT

CU ROST 2,5 CM LAT GROS 10 CM.
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2100971 MC 382,548
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
BETON DE CIMENT B 300 = BC 22,5 = C 18/22,5
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DA06A2 MC 191,274
STRAT AGREG NAT(NISIP)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL-TRA

NT IZOL AERISIRE ANTICAP CU ASTERNERE MANUALA
---------------
A70250 Betonare sant DJ174B PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 PC01A1 MP 50,000
COFRAJE PT. BETOANE FUNDATII,RADIERE EXECUT. DIN PAN

OURI CU PLACAJ TIP P
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:
A70250 Betonare sant DJ174B PAG.:3

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70250"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70260 Podet tubular OD 800 mm
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 TSC02D1 100 MC. 1,840

DIT.NATUR DESC AUT.TER.CAT.2
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 TSA02G1 MC 85,520
SAP.MAN.IN SPATII LIMIT.SUB 1M CU TALUZ VERT.NESPR.IN

PAM.COEZ.MIJ.SI F.COEZ.ADINC.<1,5M T.F.TARE
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 TRA01A03P T 485,140

---------------
A70260 Podet tubular OD 800 mm PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|1 (184+85.52)*1.8 .............................. 485,136 |
|2 "TRANSPORT PAMANT DIN SAPATURA" ..............TRANSPORT PAM |
|Total: ........................................ 485,136 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 CB03A1 MP 240,000
COFRAJE PT.BETON IN PERETI,DIAFRAGME,DIN PANOURI SCIN

DURI LA CTII CU H<20M CU PLANSEE MONOLIT
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 CZ0302K1 KG 800,000
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI DIAFRAGME LACON

ST OBIS IN ATELIERE SANTIER PC 52 D= 10-16MM
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 PD01A1 KG 800,000
MONT.ARMATURI PT.BETON ARMAT IN FUND.RADIERE ELEV.INF

RASTR.SUPRASTR.POD GRINZI DREPTE,CADRE ETC.
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7 CA01B1 MC 104,000
TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII(CONTINUE,IZOLATE)SI

SOCLURI CU VOLUM >3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJIN
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7 2100971 MC 104,832
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 CA02J1 MC 32,000
TURNARE BETON ARMAT LA CONSTRUCTII CU H<35M,IN PLANSE

E(GRINZI,STILPI,PLACI)CU GROS.PLACII>10CM
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 2100971 MC 32,256
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
9 PE01C1 MC 67,200
ZIDARIE USCATA IN DRENURI LA CULEI SI ZID. SPIJ. DIN

PIATRA BRUTA ROCA SEDIMENTARA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
10 8980115 BUC. 8,000
CONDUCTA CORUGATA TIP OD 800MM , l= 6,00M
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11 DD03C1 MP 22,640
PAVAJ DE PAV ABNORME EXEC PE UN SUBSTR DE BETON DECIM

ENT
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11 2100969 MC 1,245
( Lista 10173 - Pozitia: 0006 )
BETON DE CIMENT B 250 = BC 20 = C 16/20
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12 DF09D1_NL M 192,000
PARAP METALIC DEFORMABIL (FLEXIBIL) TIP D CU LISA SI

STILPI METALICI
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12 2310021 KG 8.870,400
( Lista 10824 - Pozitia: 0008 )
PARAPET METALIC H2 CU LISA 4 M h=800MM,STALPI METALIC
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12 2100971 MC 15,936
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
A70260 Podet tubular OD 800 mm PAG.:5
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70260"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70270 Podete tubulare400mm inters dr lat.
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 TSC02D1 100 MC. 0,336

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 TSA02G1 MC 4,224

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 TRA01A03P T 68,080

---------------
A70270 Podete tubulare400mm inters dr lat. PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
|1 (33.60+4.224)*1.8 ............................ 68,083 |
|2 "TRANSPORT PAMANT DIN SAPATURA" ..............TRANSPORT PAM |
|Total: ........................................ 68,083 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 CB03A1 MP 240,000

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 CZ0302K1 KG 640,000
CONFECT ARMAT PT PERETI GRINZI STILPI DIAFRAGME LACON

ST OBIS IN ATELIERE SANTIER PC 52 D= 10-16MM
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 PD01A1 KG 640,000

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7 CA01B1 MC 1,680
TURNARE BETON SIMPLU IN FUNDATII(CONTINUE,IZOLATE)SI

SOCLURI CU VOLUM >3MC,SI IN ZIDURI DE SPRIJIN
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7 2100971 MC 1,693
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 CA02J1 MC 15,850

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 2100971 MC 15,976
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
9 DA06A1 MC 20,160

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
10 8980086 BUC. 8,000
CONDUCTA CORUGATA TIP OD 400MM , l= 6,00M
---------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70270"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A702D0 Podet tip P2
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 TSC02D1 100 MC. 0,780

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 TSA02G1 MC 2,670

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 TRA01A03 T 145,200
TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELOR C

U AUTOBASCULANTA PE DIST.= 3 KM.
---------------
A702D0 Podet tip P2 PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 TSA24A1 ORA 40,000
EPUIZAREA MEC.A APEI DIN SAP.IN TEREN CU INFILTR.PUTE

RNICE CU MOTOPOMPA DE APA DE 6,6-12KW
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 CZ0301A1 KG 67,280
CONFECT.ARMAT.FASONARE BARE PT.FUNDATII IZOL.CONTINUI

SI RADIERE IN ATEL.CENT.OB 37 D=6-8MM
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
6 PD01A1 KG 67,280

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
7 CB03A1 MP 44,000

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
8 TSD04D1 MC 26,000
COMPACTAREA CU MAI.DE MINA A UMPLUT.EXECUT.PE STRAT.C

U UDAREA FIEC.STRAT DE 20CM GROS.T.COEZIV
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
9 DA06A1 MC 4,500

---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
10 PF03A1 MP 18,000
STRAT SUPORT PT. HIDROIZ. DIN MORTAR 100 APLICAT PES

TE UN AMORSAJ DIN LAPTE CIMENT GROSIME 2 CM
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
11 PF05A1 MP 18,000
HIDROIZOLATII LA LUCRARI DE ARTA DIN BITUM FILERIZAT

APLICATA LA RECE IN DOUA STRATURI
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
12 PF10A1 MP 40,000
ROST VERTICAL DE SEPAR. INTRE DOUA ZIDARII ALATUR
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
13 PJ06B1 MC 1,000
DARIMARE BET.ARM.PLATELAJE,BOLTI,ARCE,CADRE,CUZIN.ZID
.INTOARSE FARA EXPLOZ. CU CIOCAN AER COMPR
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
14 DA19A1 MP 37,000
STRAT ANTICONTAMINATOR MATER TEXTIL NETESUT FILTR SIN

TETIC PE AMPRIZA SAU PLATFORMA DRUMULUI
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
15 PE01C1 MC 5,400
ZIDARIE USCATA IN DRENURI LA CULEI SI ZID. SPIJ. DIN

PIATRA BRUTA ROCA SEDIMENTARA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
16 CF06C1 MP 2,000
TENCUIELI EXTERIOARE OBISNUITE,DRISCUITE PE PERETI BE

TON,IN GROSIME MEDIE DE 2CM
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
16 2101183 MC 0,036
( Lista 10174 - Pozitia: 0007 )
MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
17 CA02J1 MC 27,000

---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
17 2100969 MC 27,216
( Lista 10173 - Pozitia: 0006 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
18 3520 ORA 40,000
EXCAVATOR PE PNEURI MOTOR TERMIC(BULDOEXCAVATOR)0,15-

0,20MC
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
19 PI06A1 BUC. 5,000
MONTAREA ELEM.PREF.DIN BETON ARMAT CU MACARAUA PE PNE

URI DE 9,9 TF
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20 PI08A1 BUC. 5,000
ELEMENTE PREFABRICATE CONFECT.IN UZINA DIN BETON ARMA

T
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
20 6424325 BUC. 5,035
( Lista 10301 - Pozitia: 0023 )
CADRU P2 PT POD.SOS.PREF.BET.ARMAT L= 2MPR.NR.DP-80/
C
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
21 TSA01C3 MC 4,000
SAP.MAN.IN SPATII INTINSE SUB NIVELUL APEI ARUNC.IN D

EPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.TARE
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
22 TSA02C1 MC 2,400

PAM.NECOEZ.SI SL.COEZ.ADINC.<0,75M T.TARE
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
23 PB02A1 MC 2,400
TURNARE BETON SIMPLU B75 IN FUNDATII OBISNUITE,ZIDDE

SPRIJIN PEREURI ETC.MANUAL
---------------

|1 "in pinten" ..................................IN PINTEN |
|Total: ........................................ 0,000 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
23 2100969 MC 2,419
( Lista 10173 - Pozitia: 0006 )
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
24 IFB01A1 MP 12,000
PEREURI SI RADIERE ZIDITE IN GROSIME 20 CM CU PIATRA

BRUTA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
24 2101183 MC 0,720
( Lista 10174 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25 PB02A1 MC 2,400
TURNARE BETON SIMPLU B75 IN FUNDATII OBISNUITE,ZIDDE

SPRIJIN PEREURI ETC.MANUAL
---------------

|1 "in pereu" ...................................IN PEREU |
|Total: ........................................ 0,000 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
25 2100969 MC 2,419
( Lista 10173 - Pozitia: 0006 )
---------------
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
26 DA06A1 MC 1,920

---------------

|1 "sub pereu" ..................................SUB PEREU |
|2 2.4*2*2*0.2 .................................. 1,920 |
|Total: ........................................ 1,920 <<|
+------------------------------------------------================+
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
27 PE01B1 MC 1,500
ZIDARIE USCATA IN FUNDATII DIN BOLOVANI DE RIU
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A702D0"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================
NOTA: La capitolele de lucrari va fi inclus si transportul materialelor pana la locul lor de punere in opera .

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70280 Marcaj rutier longitudinal DJ174B
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DF16A1 KM 6,750
MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU INTRERUPERISAU

CONTINUE EXEC MEC VOP EMAIL,MICROBILE STICLA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A70280 Marcaj rutier longitudinal DJ174B PAG.: 2
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70280"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A70290 Marcaje transversale DJ174B
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DF17A1 MP 50,000
MARCAJE LONGIT TRANSV SI DIVERSE EXECUTATE MECANIZCU

VOPSEA PE SUPRAFETE CAROSABILE
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A70290 Marcaj transversal DJ174B PAG.: 2
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A70290"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A702A0 Montari table pe 1 stalp
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DF18A1 BUC. 49,000
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUT

IERA DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 6301793 BUC. 49,000
( Lista 10826 - Pozitia: 0001 )
STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2100971 MC 4,900
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
A702A0 Montari table pe 1 stalp PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DF19A1 BUC. 49,000
MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU

ALUM PE UN STILP GATA PLANTAT
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 7100017 BUC. 49,000
( Lista 10821 - Pozitia: 0002 )
INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. S1848
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
A702A0 Montari table pe 1 stalp
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:
A702A0 Montari table pe 1 stalp PAG.: 3
====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A702A0"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A702B0 Montari table pe 2 stalpi
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DF18A1 BUC. 42,000
PLANTARE STILPI PENTRU INDICATOARE DE CIRCULATIE RUT

IERA DIN METAL CONFECTIONATI INDUSTRIAL
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 6301793 BUC. 42,000
( Lista 10826 - Pozitia: 0001 )
STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2100971 MC 4,200
( Lista 10173 - Pozitia: 0007 )
---------------
A702B0 Montari table pe 2 stalpi PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DF19B1 BUC. 21,000
MONTAREA INDICATOARELOR PTR CIRC RUT DIN TABL OTELSAU

ALUM PE DOI STILPI GATA PLANTATI
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 7100835 BUC. 21,000
( Lista 10821 - Pozitia: 0105 )
INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. DREPT. 1200X500MM F 5 S18
48
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:
A702B0 Montari table pe 2 stalpi PAG.: 3

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A702B0"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================

FORMULARUL F3
OBIECTIV PROIECTANT
LISTA

Categoria de lucrari: A702E0 Borne kilometrice+hectometrice
PAG.: 1
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 DF02A1 BUC. 1,000
PLANT INDIC KM INCL VOPS SCRIERE EXEC MOV LA RAMB INA

LT MAI MICA DE 1M PEREERE MOV LA DR IMPIETR
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2101183 MC 0,033
( Lista 10174 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
1 2100969 MC 0,313
( Lista 10173 - Pozitia: 0006 )
---------------
A702E0 Borne kilometrice+hectometrice PAG.: 2
====================================================================================================================================
| a) Material ------------------------------------------ col.3 x |
| ------------- col.7 + |
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 DF02C1 BUC. 2,000
PLANT INDIC KM INCL VOPS SCRIER EXEC MOVILE LA RAMINA

LT MAI MARE DE 1M CU EXEC PLATF PAV DR MODER
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
2 2101183 MC 0,026
( Lista 10174 - Pozitia: 0007 )
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
3 2806472 BUC. 3,000
INDICATOR KILOMETRIC DIN METAL
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
4 DF03A1 BUC. 25,000
PLANTAREA INDICATORILOR HECTOMETRICI INCLUSIV VOPSSI

SCRIEREA
---------------
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
5 2806460 BUC. 25,000
INDICATOR HECTOMETRIC DIN BETON
---------------
A702E0 Borne kilometrice+hectometrice PAG.: 3
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------00/20161-------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------[ Lei ]----
M m U t T
- Fond de risc:
====================================================================================================================================
====================================================================================================================================
Profit:

====================================================================================================================================
TOTAL GENERAL DEVIZ
LUCRARI "A702E0"
T.V.A. 20,00 %
TOTAL CU T. V. A. :
================
NOTA: La capitolele de lucrari va fi inclus si transportul materialelor pana la locul lor de punere in opera .
Prezentul deviz oferta pe categorii de lucrari contine un numar de 5 articole si un numar de 3

file ,

COD INVEST. 107 DEN INVEST. MODERNIZARE DRUM -BILBOR 2016
COD OBIECT. 107.02 DEN OBIECT. DJ 174B
SUBUNITATE: 99
COD BENEF.: 000007 DEN.BENEF.: COMUNA BILBOR
Extrasul de Materiale
- DEVIZ -
PAG. 1
============================================================================================[ Ron ]==========
| COD | DENUMIRE MATERIAL | UM | CANTITATE | PRET | VALOARE |
=============================================================================================================
2000573 OTEL BETON PROFIL PERIODIC PC 52 S 438 D=16MM $ KG 1461,600
2100024 CIMENT PORTLAND P 40 SACI S 388$ KG 164,784
2100385 CIMENT DE FURNAL CU ADAOSURI F 25 SACI S 1500$ KG 2,800
2100713 VAR PASTA PT CONSTRUCTII TIP 2 $ MC 0,002
2100830 IPSOS PT CONSTRUCTII TIP A SACI S 545/1 $ KG 0,521
2100969 BETON DE CIMENT B 250 = BC 20 = C 16/20 MC 33,613
2100971 BETON DE CIMENT B 300 = BC 22,5 = C 18/22,5 MC 562,342
2101183 MORTAR DE ZIDARIE M 100 S 1030 $ MC 0,815
2200290 PIETRIS CIURUIT SPALAT DE MAL 7-30 MM $ MC 0,192
2200393 BALAST NESPALAT DE RIU 0-70 MM $ MC 5204,598
2200422 BALAST SORTAT NESPALAT DE RIU 0-40 MM $ MC 9,600
2200446 BOLOVANI DE RIU PT DRUMURI,CAI FERATE 150-300 MM. $ MC 1,740
2200496 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 0,0-1,0 MM $ MC 0,014
2200525 NISIP SORTAT NESPALAT DE RIU SI LACURI 0,0-7,0 MM $ MC 1051,971
2201335 PIATRA BRUTA SORTATA R.MAGMATICE PT.DRUM,ANROC,PEREURI $ KG 3840,000
2201359 PIATRA BRUTA SORTATA R.SEDIMENT. 15-25 MM.$ MC 25,950
2201361 PIATRA BRUTA SORTATA R.SEDIMENT <50 KG/BUC.$ KG 143167,2
2201452 PIATRA BRUTA SORTATA R.METAMORF. <50 KG/BUC.$ MC 0,440
2201658 PIATRA SPARTA PT DRUMURI R.MAGMATICE 15-25 MM.$ MC 313,396
2201672 PIATRA SPARTA PT DRUMURI R.MAGMATICE 40-63 MM.$ MC 7975,297
2205238 PAVELE ABNORME ROCI ERUPTIVE GRANIT $ T 5,026
2310021 PARAPET METALIC H2-PROTECTIE RIDICATA CU LISA 4 M KG 8870,400
2600206 BITUM PT DRUMURI TIP D 80/120 STAS 754 $ KG 8,100
2600323 EMULSIE DE BITUM CATIONICA CU RUPERE RAPIDA S8877$ KG 7309,575
2600361 SUSPENSIE BITUM FILERIZAT-SUBIF S 558 $ KG 50,000
2600452 Binder BaDPC20 T 2318,976
2600476 Dressing cald T 66,991
2600490 Beton asfaltic BAPC16 T 1510,110
2600971 CART BIT STR ACOP NISIP CA400 120CMX20M S 138 $ MP 89,600
2806460 INDICATOR HECTOMETRIC DIN BETON $ BUC. 25,000
2806472 INDICATOR KILOMETRIC DIN METAL $ BUC. 3,000
2901167 MANELE D=7-11CM L=2-6M RASINOASE S.1040 $ MC 0,030
2903969 SCIND RASIN LUNGA TIV CLS D GR=18MM L=6,00M S 942 $ MC 0,030
2903995 SCIND RASIN LUNGA TIV CLS D GR=24MM L=4,00M S 942 $ MC 0,314
2904406 DULAP RASINOS TIVIT CLASA A GR=48MM LUNG=3,50M S 942 $ MC 0,472
2912477 DULAP STEJAR LUNG TIV CL C GR=50MM LUNG=2,00M S 8689$ MC 0,075
2917685 DULAP FAG LUNG TIVIT CLS C GR=50MM LUNG=2,50M S 8689$ MC 0,039
2928347 PANOU DE COFRAJ TIP DOKA SAU ASIMILAT PENTRU PERETI MP 3,000
Extrasul de Materiale
- DEVIZ -
Borne kilometrice+hectometrice PAG. 2
============================================================================================[ Ron ]==========
| COD | DENUMIRE MATERIAL | UM | CANTITATE | PRET | VALOARE |
=============================================================================================================
2928361 PANOU COFRAJ ASTEREALA SCIND. RAS.SCURTE SUBSCURTE $ MP 34,060
2928402 PLACAJ PT.COFRAJE,DIN FAG CAL.I GROSIMI/NR.STRAT.=8/5 $ MC 0,003
3421097 OTEL PATRAT LAM.CALD S 334 OL37-1N LT= 30 $ KG 176,715
3421358 OTEL PATRAT LAM.CALD S 334 OL37-1N LT= 36 $ KG 265,885
3803116 SIRMA MOALE OBISNUITA D= 1 OL32 S 889 $ KG 15,073
5800376 SURUB CAP HEXAGONAL PRECIS M 6 X 25 GR. 5.8 S4272$ BUC. 322,000
5817446 SURUB CAP HEXAGONAL SEMIPRECIS M 8X 30 GR. 5.8 S 6220$ BUC. 161,000
5838579 SURUB CU CAP PATRAT PT. LEMN L 10 X 140 F1 S 1455$ BUC. 157,200
5840405 PIULITE HEXAG.GROSOLANE A M 6 GR. 5 S 922 $ BUC. 322,000
5840766 PIULITE HEXAG.GROSOLANE B M 8 GR. 5 S 922 $ BUC. 161,000
5841021 PIULITE PATRATE M 10 GR. 6 S 926 $ BUC. 157,200
5882142 SAIBA PREC.PLATA PT.MET A M 8 OL34 S 5200 $ KG 1,610
5882489 SAIBA PREC.PLATA PT.MET B M 6 OL34 S 5200 $ KG 3,220
5883043 SAIBA PLATA PENTRU LEMN A M 11 OL34 S 7565 $ KG 2,620
5886899 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 2,8 X 50 OL34 S 2111$ KG 0,100
5886942 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 70 OL34 S 2111$ KG 13,100
5886954 CUIE CU CAP CONIC TIP A1 3 X 80 OL34 S 2111$ KG 0,650
6001666 HIRTIE SLEF.USC.STICLA FOI 23X30 GR 25 S1581 $ BUC. 5,285
6102214 CHIT DE CUTIT ALCHIDIC SERIA 5240 $ KG 0,740
6103294 VOPSEA MINIUM DE PLUMB V.351-3 NTR 90-80$ KG 33,408
6103830 VOPSEA INTERMED.ALBA V.105-1 NTR 1703-80$ KG 49,518
6108804 EMAIL ALB II E.109-5 NI 1707-61$ KG 376,903
6109418 DILUANT PTR PRODUSE DE MARCARE D009-3 NI 1708-61 A9 $ KG 34,173
6200676 WHITE SPIRIT RAFINAT TIP A STAS 44 $ KG 8,412
6201084 ULEI EMULSIONABIL PT.DECOFRARE BETOANE S11382$ KG 62,880
6202806 APA INDUSTRIALA PT.LUCR.DRUMURI-TERASAMENTE IN CISTERNE$ MC 1895,066
6202818 APA INDUSTRIALA PENTRU MORTARE SI BETOANE DELA RETEA $ MC 148,495
6301793 STILP METALIC CONFECTIONAT INDUSTRIAL $ BUC. 91,000
6311528 SCOABE OTEL PT.CONSTR.DIN LEMN.LAT,65-90MM,L.200-300MM $ KG 5,150
6424325 CADRU P2 PT POD.SOS.PREF.BET.ARMAT L= 2MPR.NR.DP-80/C $ BUC. 5,035
6621727 PLACI TEH.CAUCIUC GAR.F INS.TEXT.REZ.PET TIP.PA 5 MM $ KG 5,700
7100017 INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. TRIUNGHI L= 700MM F 1 S1848$ BUC. 49,000
7100835 INDIC.CIRCUL.TBL.OL+FOL.R. DREPT. 1200X500MM F 5 S1848$ BUC. 21,000
7315789 DECOFROL $ KG 7,500
7329883 MATERIAL TEXTIL NETESUT FILTR SINTET NETESIN LAT 1,5M $ M 26,936
7329912 MICROBILE STICLA SEMNALIZ.ORIZONT ALBE D=02-05 MM. $ KG 114,075
8980086 CONDUCTA CORUGATA TIP OD 400MM , l= 6,00M BUC. 8,000
8980115 CONDUCTA CORUGATA TIP OD 800MM , l= 6,00M BUC. 8,000
=============================================================================================================
BENEFICIAR CONSTRUCTOR
COMUNA BILBOR Necunoscut
SUBUNITATE: 99
Extrasul de Manopera
- DEVIZ -
PAG. 1
============================================================================================[ Ron ]==========
| COD | DENUMIRE MANOPERA | UM | CANTITATE | PRET | VALOARE |
=============================================================================================================
010111 ASFALTATOR CAT.1 ORA 1124,176
010211 BETONIST CAT.1 ORA 1403,849
010711 DULGHER CONSTRUCTII CAT.1 ORA 76,370
010821 DULGHER PODURI CAT.2 ORA 17,709
011111 FIERAR BETON CAT.1 ORA 36,353
011321 FINISOR TERASAMENTE CAT.2 ORA 303,864
012211 IZOLATOR HIDROFUG CAT.1 ORA 4,433
012511 MONTATOR PREFABRICATE BETON CAT.1 ORA 3,125
012811 PAVATOR CAT.1 ORA 10022,05
012821 PAVATOR CAT.2 ORA 3981,907
012831 PAVATOR CAT.3 ORA 10,188
012911 PIETRAR CAT.1 ORA 193,762
012921 PIETRAR CAT.2 ORA 7,200
013331 ZUGRAV VOPSITOR CAT.3 ORA 6,399
013411 ZIDAR CAT.1 ORA 0,508
013421 ZIDAR CAT.2 ORA 5,270
013431 ZIDAR CAT.3 ORA 5,430
013441 ZIDAR CAT.4 ORA 0,600
013451 ZIDAR CAT.5 ORA 0,720
019621 SAPATOR CAT.2 ORA 353,761
019911 MUNCITOR DESERVIRE C-TII.MONTAJ CAT.1 ORA 34,508
Extrasul de Manopera
- DEVIZ -
Borne kilometrice+hectometrice PAG. 2
============================================================================================[ Ron ]==========
| COD | DENUMIRE MANOPERA | UM | CANTITATE | PRET | VALOARE |
=============================================================================================================
019921 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII-MONTAJ CAT.2 ORA 554,185
019931 MUNCITOR DESERVIRE CONSTRUCTII MONTAJ CAT.3 ORA 2803,182
021421 LACATUS CONSTRUCTII METALICE CAT.2 ORA 118,777
021441 LACATUS CONSTRUCTII METALICE CAT.4 ORA 29,693
030231 MINER SUPRAFATA CAT.3 ORA 5,900
223011 VOPSITOR INDUSTRIAL-B CAT.1 ORA 7,812
223021 VOPSITOR INDUSTRIAL CAT.2 ORA 12,430
223031 VOPSITOR INDUSTRIAL-B CAT.3 ORA 15,840
=============================================================================================================
TOTAL ORE 24206
SUBUNITATE: 99
Extrasul de Utilaje
- DEVIZ -
PAG. 1
============================================================================================[ Ron ]==========
| COD | DENUMIRE UTILAJ | UM | CANTITATE | PRET | VALOARE |
=============================================================================================================
2509 MOTOCOMPR.AER MOBIL JOASA PRESIUNE 4,0-5,9 MC/MIN ORA 0,748
2801 CIOCAN PNEUM.(EXCLUSIV CONSUM AER) 8-15 KG ORA 1,496
3520 EXCAVATOR PE PNEURI MOTOR TERMIC(BULDOEXCAVATOR)0,15-0,20MC ORA 40,000
3521 EXCAVATOR PE PNEURI MOTOR TERMIC(BULDOEXCAVATOR)0,21-0,39MC ORA 167,222
3546 AUTOGREDER PINA LA 175CP ORA 298,607
3703 BETONIERA CU CADERE LIBERA ACT.CU MOTOR TERMIC 101-250L ORA 0,126
3716 VIBRATOR DE INTERIOR PT.BETON ACTIONAT,ELECTRIC 0,9-1,5KW ORA 90,265
3720 VIBRATOR UNIVERSAL CU MOTOR TERMIC 2,9-4CP ORA 1,824
4005 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.,CU RULOURI(VALTURI),R8-14;DE 14TF ORA 2119,692
4008 COMPACTOR STATIC AUTOPROP.PE PNEURI10,1-16TF ORA 186,874
4026 PERIE MEC.PT CURATAT FUNDATII DRUMURI 6 CP ORA 4,820
4046 REPARTIZATORFINISORMIXTURIASFALTICEMOT.TERM.FARAPALPATOR92CP ORA 186,874
4047 AUTOGUDRONATOR 3500-3600L ORA 8,514
4062 MASINA DETRASATBENZIDECIRCULATIEMOTOR AEDERE INTERNA 40-45C ORA 4,358
4201 MAS.AUTOMATA DE TAIAT SI INDRET.OT.BET.ACT.EL. D=3-20MM 5-10 ORA 0,087
4203 STANTA ELECTRICA DE TAIAT OTEL-BETON,DIAM.PINA LA 40 MM ORA 0,135
4205 MASINA DE FASONAT OTEL-BETON D=PINA LA 40MM 2,2KW ORA 0,558
4702 MOTOPOMPA 9-16CP ORA 40,000
5603 AUTOCISTERNA CU DISP.DE STROP CU M.A.J. 5-8T ORA 187,654
6609 TROLIU ELECTRIC 3,1-5TF ORA 0,040
6728 MACARA PE PNEURI PINA LA 9,9TF ORA 3,050
7406 INCARCATOR FRONTAL PE PNEURI PINA LA 2,6-3,9 ORA 180,000
=============================================================================================================
TOTAL ORE 3522,9

PT de Modernizare Dj174b Piese Scrise Bilbor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PT de Modernizare Dj174b Piese Scrise Bilbor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C.

PROIECTARE Proiect Tehnic

Modernizare sector de drum judetean DJ174/B de la km 0+000 pana la 2+700

Faza : Proiect Tehnic + Detalii de execuie

CAP.I. DATE GENERALE

1. Denumirea obiectivului de investiii

Faza : Proiect Tehnic + Detalii de execuie

2. Amplasamentul : ROMNIA , REGIUNEA CENTRU , JUDEUL HARGHITA ,

3. Titularul investiiei : Comuna Bilbor,judeul Harghita

4.Beneficiarul investiiei : Comuna Bilbor,judeul Harghita

CAP.II. SITUAIA EXISTENT

Avantajele i facilitile rezultate ca urmare a realizrii investiiei sunt :

Dup consultriile cu populaia i n comisiile de specialitate ale consiliului local lucrrile de

2.Caracteristicile geologice,climatice,seismice ale terenului din amplasament

2.1. GEOMORFOLOGA ZONEI

2.2. HIDROGRAFIA ZONEI

2.4.1. FORMAIUNILE ZONEI CRISTALINO - MEZOZOICE

2.4.2. FORMAIUNILE ERUPTIVULUI NEOGEN

2.4.3. FORMAIUNILE SEDIMENTARE

2.5. HIDROGEOLOGIA ZONEI

Acviferele legate de depozitele proluviale i de zona superficial de alteraie a isturilor cristaline au

Factorii de avut n vedere pentru stabilirea categoriei geotehnice Punctaj

3.9. Se recomand o reproiectare a infrastructurii i suprastructurii drumului, lund n considerare

2. Concluziile raportului de expertiz tehnic

Lucrrile propuse de expertul tehnic constau n :

1. Descrierea lucrrilor de baz i a celor rezultate ca necesare de efectuat n urma realizrii

Suprafata lucrari drum

Nr. de Razele curbelor(minim, Lungimea aliniamentelor

1.3. Profilul longitudinal

Racordari vericale (minime, maxime) [m] Declivitati (minime,maxime)

1.4. Profilele transversale

1.6.Parapetele metalice vor fi de protecie normal N2 avnd caracteristicile din Tabel 5 .

2.Descrierea lucrrilor de modernizare

2.2. Materialele principale necesare executrii lucrrilor :

La elaborarea proiectului s-a inut cont de importana construciilor, de posibilitatea de a asigura

2.4. Concluziile evalurii impactului asupra mediului referitoare la proiect

b. Asigurarea siguranei n exploatare

c. Izolaii termice, hidrofuge i pentru economia de energie

d. Protecia mpotriva zgomotului

e.Sntatea oamenilor i protecia mediului

f.Protectia impotriva radiaiilor

Activitile de execuie a lucrrilor se desfoar cu utilaje i echipamente care nu utilizeaz surse de

g.Protecia aezrilor umane i a altor obiective de interes public

i. Protectia calitati aerului pe perioada de implementare a proiectului

TIP VEHICUL CO HIDROCARBURI NO PARTICULE

Cu catalizator 0,02 0,10 0,61 0,18

j.Surse de poluani i protecia faunei i florei

k.Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice

Durata de realizare i etapele principale :

Durata de realizare : : 12 luni n 2 ani

Grafic de realizare a investiiei :

CAP. IV. ESTIMRI PRIVIND FORA DE MUNC OCUPAT PRIN REALIZAREA

1. Total personal, din care :

2. Locuri de munca nou create : Nu se creaz noi locuri de munc.

5. Instalaii aferente construciilor

CAP. V.1. Capaciti

Lungime drum :2,70 km

CAP. VI . MSURI PRIVIND TEHNICA SECURITII MUNCII i PCI

7.1.Executantul rspunde de msurile de securitate i sntate n munc i sigurana circulaiei pentru

Memoriu tehnic de specialitate

Podeele tubulare se monteaz conform tabelului de mai jos :

1 0+259.765 Podet tubular D400 14 Drum lateral

STABILIREA CATEGORIEI DE IMPORTANTA A