03.0-Memoriu Tehnic DJ 401A

Popesti – Leordeni, str. Intr. Viilor, nr. 30A, ap.
1, judetul Ilfov
Inregistrata la Registrul Comertului sub nr. J23/20/2013, CUI
22647742, Cont IBAN: RO76INGB0000999903506675, deschis la
Banca ING BANK N.V. Amsterdam – sucurala Bucuresti, tel:.
0744.48.46.39, Fax 0359.819.675, e-mail: conprex.acif@gmail.com
MEMORIU TEHNIC
CAPITOLUL I – DATE GENERALE
Denumirea obiectivului de investiţii: Actualizare proiect tehnic privind reabilitarea şi

modernizarea reţele i de drumuri judeţene din judeţul
Ilfov DJ 401A km 0+000 (Vidra) – km 28+209
(Domneşti)
Amplasamentul: Judeţul Ilfov – Comuna Vidra (km 0+000) – Comuna
Domneşti (km 28+209)
Titularul investiţiei: CONSILIUL JUDEŢEAN ILFOV
Elaboratorul proiectului: S.C. CONPREX ACIF S.R.L.
CAPITOLUL II – DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
Amplasamentul
Comunele Vidra, (km 0+000), Jilava, Măgurele, Bragadiru, Clinceni, Domneşti

(km 28+209).
Topografia
Amplasamentul este situat în partea de sud a municipiului Bucureşti, în judeţul

Ilfov.
1
Popesti – Leordeni, str. Intr. Viilor, nr. 30A, ap. 1, judetul Ilfov
Clima
Clima este temperat-continentală şi se caracterizează printr-un potenţial caloric

ridicat, amplitudini mari ale temperaturii aerului, cantităţi reduse de precipitaţii şi
adeseori în regim torenţial vara, precum şi frecvente perioade de secetă.
Zona este cuprinsă în izoterma de -3oC a lunii ianuarie şi cea de 22oC a lunii
iulie. Prima zi de îngheţ apare la sfârşitul lui octombrie şi începutul lui noiembrie, iar
ultima zi de îngheţ la sfârşitul lui martie, începutul lui aprilie.
Geomorfologia
Morfologic zona amplasamentului aparţine Câmpiei Vlăsiei, drumul judeţean

desfăşurându-se în zona malului stâng al râului Sabar, având o cotă relativ superioară
cu cca 3-6 m.
Geologia
Din punct de vedere geologic, perimetrul cercetat este acoperit la partea

superioară de formaţiuni sedimentare de vârstă cuaternară.
Hidrologia şi hidrogeologia
Densitatea reţelei hidrografice a judeţului Ilfov este în medie de 0,2 km/km 2,

maxima în zonă depăşind 0,3 km/km2.
Scurgerile medii multianuale specifice de apă şi de aluviuni şi suspensie sunt
reduse.
2
Din punct de vedere hidrogeologic, în zonă orizontul acvifer freatic este

conturat în pietrişurile de Colentina aflate sub 3 m adâncime şi nu a fost interceptat la
adâncimea investigată (-2,5 m).
Seismicitatea
Hazardul seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a

terenului ag determinată pentru intervalul mediu de recurenţă IMR corespunzător
stării limită ultime, are valoarea ag = 0,24 g.
Valoarea perioadei de control (colţ) este Tc = 1,6 sec a spectrului de răspuns
pentru zona amplasamentului.
Adâncimea de îngheţ
Conform STAS 6054/77 – Teren de fundare – Adâncimi maxime de îngheţ –

zonarea teritoriului României, în amplasamentul studiat adâncimea maximă de îngheţ
este de 80-90 cm.
Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează a fi ocupat de

lucrare
Terenul în suprafaţă de cca 253.800 mp (28,2 km) aparţine domeniului public

al judeţului Ilfov şi al oraşelor şi comunelor din judeţul Ilfov prin care trece traseul
drumului DJ 401A (Vidra, Creţeşti, Sinteşti, Jilava, Alunişu, Măgurele, Vârteju,
Bragadiru, Clinceni, Domneşti).
3
Organizarea de şantier
Organizarea de şantier va fi realizată de constructor, pe proiectului de

organizare de santier.
Căile de acces
Accesul la DJ 401A se poate face din mai multe puncte direct: DJ 401 –
Bucureşti – Berceni – Vidra; DN 5 – Bucureşti – Jilava; DN 6 – Bucureşti –
Bragadiru; DJ 602 – Bucureşti – Domneşti.
Surse de alimentare cu apă, energie electrică, gaze etc
Dacă nevoile şantierului o impun, alimentarea se va face de la reţelele existente

în comune.
Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier
Protejarea lucrărilor executate, cât şi a materialelor din şantier cade în sarcina

constructorului, care va lua măsuri de amenajare a unui spaţiu de depozitare a
materialelor, precum şi paza acestora prin organizarea de şantier pe care o va face în
apropierea lucrării.
Măsurarea lucrărilor
Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de acesta, cât şi

de reprezentantul beneficiarului (dirigintele de şantier).
4
Laboratoarele constructorului şi testele care cad în sarcina sa
Constructorul va asigura, în prezenţa dirigintelui de şantier, prelevarea de

probe din toate straturile infrastructurii (fundaţie) şi suprastructurii (mixturile
asfaltice) care vor fi analizate într-un laborator autorizat, independent de laboratorul
furnizorului de servicii (agregate şi mixturi. Acelaşi laborator va asigura şi controlul
gradului de compactare a materialului de fundaţie, acolo unde va fi cazul.
Curăţenia pe şantier
Organizarea de şantier este făcută de constructor şi constă în asigurarea unor

spaţii de depozitare a materialelor, spaţii de cazare sau de masă ale angajaţilor, căi de
acces libere, curate, care să împiedice producerea unor accidente de muncă.
Serviciile sanitare
Constructorul va asigura un punct de acordare a primului ajutor pentru angajaţi,

cât şi mijloace de comunicaţie rapidă sau de transport în cazul unui accident de
muncă sau a îmbolnăvirii acestora.
Trasarea lucrărilor
Trasarea lucrărilor se va efectua în conformitate cu prevederile

STAS 9824/4-83, conform tabelului de coordonate.
5
CAPITOLUL III – NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA LUCRĂRII
1. Date de proiectare
Lucrările prevăzute în prezentul proiect au fost stabilite pe baza următoarelor

date de proiectare:
Proiectul tehnic si detaliile de executie elaborate de
S.C. BOMACO S.R.L. pus la dispoziţie de beneficiar;
Clarificari puse la dispoziţie de beneficiar
Situatii de lucrari puse la dispoziţie de beneficiar
Vizite in teren
CAPITOLUL IV – NECESITATEA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI
Reţeaua de drumuri judeţene vizată de proiect are un impact important asupra

potenţialului de dezvoltare socio-economică a judeţului Ilfov, implicit asupra regiunii
Bucureşti-Ilfov, facilitând accesul la şi dinspre zone funcţionale diferite (de locuire şi
industriale) şi constituie un factor care influenţează capacitatea judeţului de a se
dezvolta economic.
Apropierea de Bucureşti, dar şi zona de şes, face ca DJ 401A să fie intens
circulat, acesta deservind deopotrivă locuitorii din localităţile pe care le străbate, dar
şi tranzitul care se desfăşoară între autostrada A1 şi drumurile naţionale 5 şi 6.
Activităţile principale în zonă sunt legate de diferitele societăţi comerciale
distribuite în jurul Bucureştiului, de activităţile agricole specifice, piscicole sau
creşterea animalelor.
6
Infrastructura de acces a zonei deservite de drumul DJ 401A este conectată la o

serie de artere principale şi anume drumurile naţionale DN 6 şi DN 5 pe care le
intersectează, dar şi o serie de alte drumuri judeţene şi comunale, DJ 602 şi DJ 401,
sau DC 122; DC 20; DC 18; DC 17 şi DC 14, care descarcă trafic către sudul
judeţului, dar şi către Bucureşti.
Situaţia existentă
Drumul judeţean DJ 401A pleacă de la intersecţia cu Drumul judeţean DJ 401

din localitatea Vidra km 0+000.
De la km 0+000 – nu sunt şanţuri, partea carosabilă are 6 m, cu două benzi,
fără trotuare amenajate, accese proprietăţi necorespunzătoare.
La km 0+685 – drumul se intersectează cu calea ferată Bucureşti – Giurgiu.
De la km 0+685 la km 3+190 – drumul are lăţimea de 6 m, cu şanţuri de
pământ colmatate, acostamente degradate, accese la proprietăţi trotuare degradate sau
neamenajate.
La km 3+190 – drumul judeţean 401A se intersectează cu drumul judeţean
DJ 401D.
Între km 3+190 – 4+350 – drumul este în profil mixt, cu rambleu pe partea
stângă h = 1 m şi cu teren la nivel pe partea dreaptă.
La km 3+775 cât şi la km 4+513 – există podeţe care trebuie curăţate şi decolmatate.
Între km 4+350 – 6+900 – drumul judeţean are partea carosabilă de 6 m şi se
desfăşoară la nivelul terenului sau uşor în rambleu cu sau fără şanţuri. Acolo unde
există, sunt colmatate.
Există accese în dreptul fiecărei gospodării, multe dintre ele improvizate.
La km 4+782 – se iese din localitatea Creţeşti şi se intră în localitatea Sinteşti.
La km 9+125 – se iese din localitatea Sinteşti.
7
Între km 9+125 – 9+540 – drumul judeţean se desfăşoară într-o zonă cu

terenuri libere, fără locuinţe.
La km 9+560 – există un podeţ ce va trebui curăţat şi decolmatat.
Între km 9+560 şi km 10+360 – drumul are partea carosabilă de 6 m, şanţuri
colmatate sau lipsă, trotuare neamenajate.
Între km 10+360 şi 10+600 – drumul are lăţimea de 6 m cu trotuare din dale,
accese la proprietăţi, fără şanţuri.
Între km 10+600 şi 11+300 drumul este la nivelul terenului, cu borduri,
trotuare din asfalt, accesele în curţi cu asfalt, cu podeţe care asigură scurgerea şi
evacuarea apelor de-a lungul drumului.
De la km 11+300 la 13+200 – accesele în curţi se fac cu podeţe în dreptul
fiecărei gospodării, şanţurile sunt din pământ neîntreţinute, drumul are 6 m lăţime.
După accesele la curţi sunt trotuare asfaltate pe ambele părţi, cu lăţimea de 1 m.
Accesele şi trotuarele sunt executate recent.
Între km 13+200 şi 13+900 drumul se desfăşoară la nivelul terenului, cu podeţe
de acces la drum în dreptul fiecărei gospodării, cu şanţuri din pământ neîntreţinute şi
partea carosabilă cu lăţimea de 6 m.
Între km 13+900 şi 15+500 drumul se desfăşoară uşor în rambleu (h = 0,5 m)
cu podeţe de acces la drum în dreptul fiecărei gospodării, cu şanţuri din pământ
neîntreţinute. Drumul are partea carosabilă de 5,50 m lăţime, cu trotuare din dale de
beton.
Între km 15+500 şi 20+000 – carosabilul variază între 5,50 şi 8,00 m lăţime.
La km 19+961-20+019 – este amplasat un pod de beton peste râul Sabar care
este modernizat de curand avand borduri de tip L, calea pe pod, parapetul de protectie
si trotuarele refacute.
Între km 20+000 şi 20+914 drumul se afla in rambleu, în afara localităţii.
8
Între km 20+914 şi 21+870 – drumul are lăţimea de 6 m, fără trotuare

amenajate corespunzător, cu şanţuri din pământ sau dalate.
La km 21+870 – drumul judeţean DJ 401A se intersectează cu DN 6 şi se
desfăşoară prin localitatea Bragadiru. Drumul se desfăşoară la nivelul terenului
adiacent, are 2 benzi de circulaţie, câte una pe sens, cu lăţimea de 3,00 m fiecare.
La km 23+000 – se iese din localitatea Bragadiru şi se intră în localitatea
Clinceni.
Între km 21+900 şi 23+975 – drumul are şanţuri din dale de beton pe fiecare
parte a drumului şi podeţe de acces la intrările în gospodării; şanţurile nu sunt
întreţinute, trotuarele sunt din dale din beton executate recent.
Între km 23+975 şi 24+850 – drumul are lăţimea de 6 m, cu trotuare din dale
de beton, accese la proprietăţi din beton cu şanţuri neamenajate.
La km 24+900 – drumul judeţean 401A se intersectează cu DC 125.
Între km 24+900 – 25+800 – drumul are 6 m lăţime, cu trotuare dalate, fără
şanţuri.
Între km 25+800 şi 26+750 – drumul judeţean nu are trotuare amenajate, fără
şanţuri, accesele la proprietăţi nu sunt amenajate corespunzător.
În Clinceni drumul se desfăşoară la nivelul terenului, uneori uşor în rambleu,
are 6 m lăţime, cu 2 benzi de circulaţie, cu câte una pe sens de 3 m lăţime, cu şanţuri
din pământ pe ambele părţi, neîntreţinute, colmatate, cu acostamente înguste
degradate sau lipsă, cu trotuare neîntreţinute, cu accese la drum în dreptul fiecărei
gospodării în cele mai multe cazuri improvizate.
La km 27+125 se intră în localitatea Domneşti.
Între km 26+750 şi 28+209 drumul judeţean are lăţimea de 6 m, fără trotuare,
fără şanţuri, accese necorespunzătoare.
În Domneşti drumul se desfăşoară pe zona de interfluviu Ciorogârla – Sabar, la
nivelul terenului sau uşor în rambleu, are partea carosabilă de 6,0 m lăţime, cu
9
2 benzi de circulaţie, câte una pe sens de 3,0 m lăţime, cu şanţuri din pământ pe
ambele părţi neîntreţinute, colmatate, cu acostamente înguste, degradate sau lipsă, cu
trotuare neîntreţinute, cu accese la drum în dreptul fiecărei gospodării în cele mai
multe cazuri improvizate.
Traseul în plan, longitudinal şi transversal
În plan drumul DJ 401A are un traseu constituit din aliniamente lungi şi curbe
cu raze care variază între 20m şi 800m.
În profil longitudinal drumul se desfăşoară de-a lungul unei zone de şes, o zonă
uşor depresionară care asigură pantele maxime de până la 4%.
În secţiune transversală, drumul judeţean DJ 401A are o parte carosabilă
asfaltată pe toată lungimea (28.209 ml), având lăţimea de 6,0 m, cu excepţia zonelor:
km 1+225  1+300, km 2+507  2+700, km 13+475  15+585, 16+635  16+675,
16+825  16+925 şi 17+175  17+275, km 17+350  17+420, km 17+675  17+742
şi km 18+365  18+425 unde drumul judeţean are lăţimea de 5,5 m şi zonele: km
15+585  15+875 (carosabil 8m), km 15+875  16+165 şi km 20+019  20+914,
unde carosabilul are 7m.
Traseul drumului judeţean DJ 401A se intersectează la km 11+285 cu drumul
naţional DN 5.
La km 21+875 drumul judeţean DJ 401A se intersectează cu drumul naţional
DN 6.
Sistemul rutier existent
Structura rutieră a drumului judeţean este o structură flexibilă cu straturi

asfaltice cu o grosime variabilă de la 16 cm la 20 cm, fundaţie din balast şi pietriş cu
10
o grosime variabilă de la 20 cm la 30 cm, iar patul drumului este alcătuit din argile
prăfoase şi prafuri argiloase.
Suprafaţa de asfalt prezintă defecte specifice şi anume: fisuri longitudinale şi
transversale, suprafeţe şlefuite, denivelări transversale, plombe şi câteva zone cu
faianţări, cauzate de traficul desfăşurat în timp şi de condiţiile meteorologice care au
solicitat straturile asfaltice până la îmbătrânire.
In urma proiectului realizat initial de BOMACO S.R.L. s-au executat pe teren
de catre constructorul STRABAG S.R.L. casete de largire pe partea stanga in sensul
de kilometraj al drumului dupa cum urmeaza:
km 21+975-km 23+965
km 23+990-km 24+775
km 25+085-km 25+725
km 25+775-km 26+140
km 27+105-km 28+140
Scurgerea apelor
Şanţurile existente sunt în majoritate din pământ cu diferite niveluri de

colmatare, iar în unele zone lipsesc.
Pe anumite zone şanţurile existente sunt pereate cu dale din beton, dar sunt în
majoritate colmatate.
Pentru accesul la proprietăţi există în unele localităţi podeţe de acces dar multe
din ele sunt improvizate.
La intersecţia cu drumurile laterale lipsesc podeţele, descărcarea şanţurilor
făcându-se deficitar.
11
Siguranţa circulaţiei
Semnalizarea rutieră lipseşte pe zona anumitor localităţi sau cea existentă este
incompletă sau nu corespunde ultimelor reglementări.
Instalaţiile edilitare, gaze, electrice şi de telefonie
În localităţile Vidra, Creţeşti şi Jilava, în imediata apropiere a carosabilului

există o conductă de gaze marcată cu răsuflători de gaze, de asemenea în localităţi pe
ambele părţi ale traseului de drum se găsesc stâlpi de electricitate şi pomi.
În comuna Vidra pe partea dreaptă se găseşte o conductă de gaze marcată cu
răsuflători iar pe partea stângă o conductă de apă cu cişmele din loc în loc.
Traficul rutier şi circulaţia pietonală
Traficul desfăşurat pe drumul judeţean DJ 401A este preponderent local de

acces către proprietăţi şi către agenţii economici localizaţi adiacent drumului. Drumul
asigură legătura cu drumurile naţionale DN 5 şi DN 6 şi cu drumurile judeţene
DJ 401 şi DJ 602. De asemenea asigură legătura cu drumurile comunale DC 19,
DC 20 şi DC 128.
Traficul este preponderent compus din turisme şi autovehicule utilitare mici cu
sarcina de până la 3,5 t, dar şi alte categorii de vehicule cu sarcina de până la 11,5 t.
Conform studiului de trafic pentru acest drum pentru perioada de perspectivă de 10
ani traficul de calcul este NC (115 kN) = 0,51 m.o.s. iar pentru perioada de perspectivă de
15 ani NC (115 kN) = 0,84 m.o.s., ce se încadrează la un trafic greu.
Circulaţia pietonală se realizează în prezent pe trotuare, acolo unde acestea
există în localităţi, iar în unele zone şi localităţi acestea nu sunt amenajate.
12
În prezent drumul judeţean DJ 401A prezintă o serie de degradări, cum ar fi:

capacitatea portantă necorespunzătore, suprafaţa de rulare necorespunzătoare, fisuri
longitudinale şi transversale, faianţări, cedări ale patului drumului, colmatarea
şanţurilor, lipsa unei semnalizări orizontale şi verticale adecvate, toate acestea
impunând necesitatea modernizării şi reabilitării acestui drum, corespunzător clasei
tehnice la care este încadrat acest drum.
Conform Expertizei tehnice drumul judeţean DJ 401A se încadrează în clasa
tehnică IV.
Starea de viabilitate actuală încadrează drumul judeţean DJ 401A la
calificativul bun la mediocru.
CAPITOLUL V – SOLUŢIA PROIECTATĂ
Prin reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 401A va creşte gradul

de siguranţă privind circulaţia rutieră atât în localităţi cât şi în afara localităţilor,
timpul de parcurgere al acestui tronson de drum va scădea, volumul de praf din aer va
scădea considerabil, poluarea fonică se va reduce de asemenea, toate acestea
contribuind la îmbunătăţirea mediului înconjurător.
Odată realizate lucrările de reabilitare şi modernizare a Drumului judeţean
DJ 401A, interesul pentru localităţile străbătute de acest drum va creşte, activitatea
agenţilor economici din zonă se va intensifica, ceea ce va duce la îmbunătăţirea
calităţii vieţii locuitorilor din zonă şi nu numai.
În conformitate cu Ordinul 31/N/1995, drumul judeţean DJ 401A se încadrează
la clasa de importanţă „C” – normală.
Tipurile de lucrări prevăzute în „Documentaţia pentru avizarea lucrărilor de
intervenţie” au fost stabilite din punct de vedere tehnic şi economic cu scopul
aducerii drumului la parametrii corespunzători clasei tehnice în care a fost încadrat
13
(clasa tehnică IV) şi adaptării sistemului rutier şi a siguranţei circulaţiei la nivelul de

agresivitate al traficului şi factorilor de mediu la care va fi supus în perspectivă.
Lucrările prevăzute se execută în scopul compensării totale a uzurii fizice şi
morale sau a ridicării caracteristicilor tehnice ale drumului şi a părţilor anexe
(scurgerea apelor, trotuare, drumuri laterale, podeţe etc) la nivelul impus de clasa
tehnică a drumului.
Traseul în plan, longitudinal şi transversal
La proiectarea elementelor geometrice ale traseului în plan s-a urmărit ca axul

proiectat să se suprapună cât mai fidel pe axul drumului existent cu respectarea pe cât
posibil a prevederilor din STAS 863/85, nefiind necesare exproprieri ale terenurilor
din vecinătatea drumului.
Acolo unde spaţiul dintre limitele de proprietate a permis, s-a adoptat un profil
transversal cu elemente geometrice după cum urmează:
parte carosabilă 6 ÷ 8 m;
benzi de încadrare (acostament consolidat) 2 x 0,25 m;
acostamente neconsolidate 2 x 0,75 m;
panta transversală carosabil 2,5%, acostamente 4%;
trotuare 2 x (1 m ÷ 3,5m);
şanţuri din pământ;
zone verzi în localităţi.
În zonele unde lăţimea carosabilului este mai mică de 6 m si lipsesc benzile de
incadrare de 0.25m, s-au introdus casete de lărgire a drumului la un carosabil de 6 m
cu benzi de incadarare consolidate.
În profilele transversale tip sunt trecute poziţiile kilometrice unde sunt necesare
casete de lărgire.
14
Pe zonele unde s-au executat casete de largire de catre constructorul

STRABAG S.R.L. si anume la urmatorarele pozitii kilometrice pe partea stanga in
sensul de mers al kilometrajului: km 21+975-km 23+965
km 23+990-km 24+775
km 25+085-km 25+725
km 25+775-km 26+140
km 27+105-km 28+140
se va completa stratul de piatra sparta si se va poza geocompozitul antifisura urmat de
turnarea celor trei straturi de asfalt.
Linia roşie s-a proiectat ţinând cont de soluţia tehnică propusă pentru sistemul
rutier şi de cotele acceselor la proprietăţi.
În cadrul lucrărilor s-au avut în vedere rectificări ale pantelor transversale,
amenajarea traseului în curbe în plan orizontal şi plan vertical.
Pe traseul drumului, în localităţi au fost întâlnite reţele edilitare existente
(conducte gaze, conducte apă cu cişmele) în apropierea carosabilului. Acestea au fost
păstrate fără a se interveni la ele. A fost prevăzută aducerea la cote a căminelor.
De asemenea pe traseul drumului în localităţi există pomi plantaţi de o parte şi
alta a drumului, podeţe de acces la proprietăţi improvizate, trotuare improvizate etc.
Pentru realizarea părţii carosabile la lăţimile din proiect şi a lucrărilor conexe
(şanţuri, accese noi la proprietăţi, trotuare) a fost necesar să se prevadă tăierea
pomilor care se află în apropierea carosabilului, demolarea podeţelor improvizate şi
desfacerea trotuarelor improvizate.
În locul pomilor tăiaţi s-a prevăzut în proiect replantarea a acelaşi număr de
pomi cu cei tăiaţi.
Lucrările necesare constau în:
tăierea arborilor şi scoaterea rădăcinilor;
curăţirea terenului şi scoaterea materialului din zonă;
15
astuparea gropilor;
plantarea de arbuşti şi puieţi de arbori.
Sistemul rutier proiectat
Pentru creşterea capacităţii portante şi aducerea drumului la parametrii

corespunzători clasei tehnice IV, conform „Documentaţia pentru avizarea lucrărilor
de intervenţie” se propun următoarele soluţii tehnice:
Ranforsarea sistemului rutier existent – fără frezare care constă din:

strat de uzură SMA16 (MAS 16) 4 cm;
strat de legătură BA20 (BAD 20) 6 cm;
geocompozit antifisură;
strat de bază AB 31.5 6 cm;
strat de reprofilare şi preluarea denivelărilor –
turnat în acelaşi strat cu stratul de bază AB 31.5 2 cm;
remedierea degradărilor.
În profilul transversal tip sunt trecute poziţiile kilometrice pe care se aplică.
Ranforsarea sistemului rutier existent – cu frezare care constă din:

strat de uzură SMA16 (MAS 16) 4 cm;
strat de legătură BA20 (BAD 20) 6 cm;
strat de reprofilare şi preluarea denivelărilor BA20 (BAD 20) 2 cm;
geocompozit;
frezare sistem rutier existent 5 cm.
În profilul transversal tip sunt trecute poziţiile kilometrice pe care se aplică.
Lucrările necesare realizării ranforsării sistemului rutier existent constau din:
16
frezarea sistemului rutier acolo unde este cazul;

remedierea degradărilor;
colmatarea fisurilor şi crăpăturilor din îmbrăcămintea existentă;
desfacerea bordurilor existente în zonele cu profil stradal şi înlocuirea cu
borduri noi;
ridicarea la cote a căminelor de vizitare, guri de scurgere, răsuflători de
gaze etc;
curăţirea părţii carosabile;
aşternerea geocompozitului antifisură;
aşternerea stratului de mixtură AB31.5 cu reprofilarea şi preluarea
denivelărilor;
aşternerea stratului de beton asfaltic BA20 (BAD 20);
aşternerea îmbrăcămintei bituminoase SMA16 (MAS 16).
În zonele unde lăţimea carosabilului existent nu este de 6 m si nu sunt benzi de

incadrare ranforsate, se vor executa casete de lărgire conform profilelor transversale
tip.
Aceste lucrări constau în:

se va decapa mixtura asfaltică;
se va săpa fundaţia şi se va scoate fundaţia existentă;
se va compacta patul drumului;
se va aşterne fundaţia din balast 30 cm;
se va aşterne stratul din piatră spartă 20 cm;
aşternerea geocompozitului antifisură;
se va aşterne stratul de mixtură AB31.5 6 cm;
aşternerea stratului de mixtură BA20 (BAD 20) 6 cm;
aşternerea îmbrăcămintei bituminoase SMA16 (MAS 16) 4 cm.
17
Între straturile de mixturi asfaltice se va executa o curăţarea şi amorsare cu

emulsie cationică.
Trotuare
Trotuarele existente care nu corespund se vor desface şi vor fi înlocuite cu

trotuare noi de 1,5 m lăţime alcătuite din:
dale din beton prefabricate
(sau dale din piatră naturală) 40 x 40 x 6 cm;
strat de nisip pilonat 5 cm;
fundaţie din balast 10 cm.
Trotuarele vor fi încadrate de borduri 10 x 15 pe fundaţie din beton 10 x 20 cm.

Lucrările necesare realizării trotuarelor constau în:
desfacerea trotuarelor existente;
desfacerea bordurilor existente;
curăţarea terenului;
săpătură;
montarea de borduri noi;
aşternerea stratului din balast pentru fundaţie;
aşternerea stratului din nisip;
montarea dalelor prefabricate din beton;
Scurgerea apelor
Scurgerea apelor se va realiza prin şanţuri din dale din beton atât în localităţi,
cât şi în afara localităţilor.
18
Acolo unde în localităţi există canalizare pluvială se va păstra, se va curăţa şi

decolmata. Pe unele zone au fost prevăzute rigole carosabile şi guri de scurgere.
Lucrările necesare pentru realizarea dispozitivelor de scurgere constau în:
realizarea de şanţuri noi;
execuţia săpăturii pentru realizarea de rigole carosabile.
Podeţe carosabile, podeţe accese proprietăţi şi drumuri laterale
Podeţele existente pe traseul drumului judeţean se vor curăţa şi se vor

decolmata, cele cu defecte se vor remedia.
Pentru accesul la proprietăţi s-au prevăzut podeţe noi cu diametrul de
 300 mm şi lungimea de 5 m, accesele se vor amenaja până la limita de proprietate.
Podeţele existente se vor completa cu timpane iar accesele pe podeţe se vor
racorda la noile cote ale drumului.
La drumurile laterale s-au prevăzut podeţe tubulare cu diametrul de
 300 mm cu lungime variabilă.
Lucrările necesare pentru realizarea podeţelor constau în:
curăţarea şi decolmatarea podeţelor la carosabil;
remedierea defecţiunilor;
demolarea podeţelor existente pentru accesul la proprietăţi;
realizarea de podeţe noi pentru accesul la proprietăţi;
racordarea acceselor existente la noile cote ale carosabilului.
Podeţele de acces la proprietăţi şi drumuri laterale se vor executa conform
planşelor anexate la partea desenată.
La drumul judeţean au fost prevăzute în carosabil podeţe tubulare  500 mm
cu posibilitatea de descărcare spre emisar prin şanţuri care se vor realiza la drumurile
laterale existente. Aceste şanţuri nu fac obiectul acestui proiect.
19
Drumuri laterale
Intersecţiile cu drumurile laterale se vor amenaja pe o lungime de 15 m.

Lucrările necesare constau în:
săpătură în patul drumului;
montarea podeţelor tubulare;
compactare pat drum;
execuţia stratului de fundaţie din balast;
execuţia stratului din piatră spartă;
execuţia unui strat din binder de 6 cm grosime;
execuţia unui strat din beton asfaltic BA 16 – 4 cm.
În situaţia în care unele drumuri laterale sunt amenajate cu asfalt, se va face
racordarea cu noile cote ale drumului judeţean.
Poduri
Pe traseul drumului judeţean DJ 401A există un pod la km 19+961-20+019

care traversează râul Sabar fiind modernizat recent.
Amenajarea intersecţiilor
Intersecţia drumului judeţean DJ 401A cu alte drumuri se va amenaja în funcţie

de situaţia din teren, evitându-se demolarea de clădiri sau exproprieri de teren. Se vor
amenaja intersecţiile şi racordarea cu raze care să permită virajul.
Intersecţiile vor fi semnalizate corespunzător prin marcaje şi indicatoare.
20
Siguranţa circulaţiei
Pentru siguranţa circulaţiei s-au prevăzut marcaje longitudinale de separare a

sensurilor de circulaţie şi marcaje de delimitare a părţii carosabile. De asemenea s-au
prevăzut marcaje transversale pentru pietoni iar în apropierea şcolilor s-au prevăzut
marcaje speciale.
În apropierea punctelor periculoase (curbe foarte strânse) se vor utiliza
rezonatoare prin marcaje, indicatoare de reducere de viteză şi de avertizare.
De-a lungul traseului s-au prevăzut indicatoare de reglementare a circulaţiei,
indicatoare de orientare şi informare.
Felul indicatoarelor şi locurile de instalare se vor stabili de comun acord de
către organele de administrare a drumului şi organele de poliţie care răspund de
siguranţa circulaţiei rutiere (STAS 1848).
La trecerile de pietoni şi în dreptul şcolilor s-au prevăzut console pe care se vor
monta indicatoare iar trecerile pietonale vor fi semnalate şi prin butoni rutieri
reflectorizanţi. De asemenea se vor monta butoni rutieri reflectorizanţi şi pe alte zone
ale drumului pentru a marca zonele drumului cu pericol.
Pentru accesul persoanelor cu dizabilităţi pe trotuar bordurile se vor monta
semi-îngropat.
Pentru siguranţa circulaţiei s-a întocmit un proiect separat cu semnalizarea
verticală şi orizontală conform STAS 1848.
Instalaţii edilitare, electrice, telefonie etc.
Acolo unde au fost întâlnite reţele edilitare (conducte de alimentare cu gaze,

apă etc) la marginea carosabilului existent, nu s-a intervenit la modificarea traseului
reţelelor.
21
Se va interveni numai la reţeaua de alimentare cu energie electrică, prin

montarea unor stâlpi de electricitate în cazuri extreme când pun în pericol siguranţa
circulaţiei.
CAPITOLUL VI – MĂSURI DE SECURITATE ŞI SĂNĂTATE ÎN MUNCĂ ŞI PSI
În conformitate cu legislaţia în vigoare, executantul va lua toate măsurile

pentru executarea lucrărilor în condiţii de siguranţă.
Baza legală românească pentru planul de siguranţă şi sănătate este reprezentată
de Legea 319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă, HG nr.300/2006 privind
cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru şantierele temporare sau mobile,
aliniate la cerinţele UE pentru privind securitatea şi sănătatea în muncă. Alte
reglementări specifice referitoare la siguranţă şi sănătate, valabile la data întocmirii
acestui plan în România sunt:
Legea nr.319/2006 privind securitatea şi sănătatea în muncă;
HGR nr.1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a
prevederilor legii nr.319/2006;
Norme generale de protecţia muncii, aprobate prin ordinul Ministerului Muncii
şi Solidarităţii Sociale nr.508 din 20 noiembrie 2002 şi Ministerul Sănătăţii şi
Familiei nr.933 din 25 noiembrie 2002;
CM – Codul Muncii – legea nr.53/2006, cu modificările şi completările
ulterioare;
OUG 195/2002, cu modificările şi completările ulterioare – Ordonanţă de
Urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice;
NSPM 107/2000 – norme specifice de protecţia muncii pentru transportul pe
calea ferată;
22
HG 971/2006 – privind cerinţele minime pentru semnalizarea de securitate

şi/sau sănătate la locul de muncă;
Ordonanţa Guvernului nr.41/1997 – privind aprobarea regulamentului de
transport pe căile ferate din România;
Normele generale de prevenire şi stingere a incendiilor;
OHSAS 18001:2004: sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Specificaţie;
OHSAS 18002:2004: Sisteme de management al sănătăţii şi securităţii
ocupaţionale. Linii directoare pentru implementarea OHSAS 18001.
Se vor semnaliza regulamentar şi vizibil punctele de lucru conform
instrucţiilor în vigoare. În afara normelor existente – şi care sunt obligatorii – se
accentuează unele măsuri suplimentare pentru prevenirea accidentelor:
la limitele zonei de lucru se vor planta semnale de avertizare;
în pauze muncitorii să nu staţioneze pe cale sau în gabaritul căii;
nominalizarea agenţilor pentru paza semnalelor şi pentru avertizarea
pericolelor.
CAPITOLUL VII – PROTECŢIA MEDIULUI
Proiectul respectă legislaţia de protecţia mediului, cu precădere Legea

265/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.195/2005 privind
protecţia mediului, ale cărei principii şi elemente strategice conduc la o dezvoltare
durabilă.
În perioada de execuţie a lucrărilor constructorul este obligat să ia toate
măsurile pentru:
respectarea acordului de mediu emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului;
23
reducerea noxelor eliminate la funcţionarea mijloacelor de transport şi a

utilajelor folosite, prin efectuarea la începerea lucrărilor şi nu numai a
reviziei tehnice;
menţinerea calităţii aerului în zonele protejate, conform Legii nr.104/2011
privind calitatea aerului înconjurător şi STAS 12574-87 – „Aer în zonele
protejate. Condiţii de calitate”;
eliminarea pericolului contaminării cu produse petroliere a solului şi
implicit a apei subterane, prin efectuarea schimburilor de ulei de la utilaje în
staţii speciale;
protecţia apei de suprafaţă şi subterane prin respectarea celor prevăzute în
Legea nr.107/1996, cu completările ulterioare;
eşalonarea cât mai eficientă a lucrărilor de execuţie astfel încât nivelul de
zgomot exterior să se menţină în limitele prevăzute de STAS 10009-88 –
„Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot”, Ordinul
nr.536/1997 pentru aprobarea „Normelor de igienă şi Ordinul nr.152/2008
pentru aprobarea Ghidului privind adoptarea valorilor-limită şi a modului
de aplicare a acestora atunci când se elaborează planurile de acţiune pentru
indicatorii Lzsn şi Lnoapte, în cazul zgomotului produs de traficul rutier pe
drumurile principale şi în aglomerări, traficul feroviar pe căile ferate
principale şi în aglomerări, traficul aerian pe aeroporturile mari şi/sau
urbane şi pentru zgomotul produs în zonele din aglomerări unde se
desfăşoară activităţi industriale prevăzute în anexa nr.1 la Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr.152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al
poluării, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.84/2006;
reducerea impactului probabil asupra populaţiei locale prin eliminarea pe
cât posibil a timpilor morţi de funcţionare a motoarelor;
24
gestionarea corespunzătoare a deşeurilor rezultate conform HG nr.856/2002

– „Hotărâre privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei
cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase” completată cu
Hotărârea nr.210/2007 pentru modificarea şi completarea unor acte
normative care transpun acquis-ul comunitar în domeniul protecţiei
mediului şi Legea nr.211/2011 privind regimul deşeurilor, prin selectarea şi
colectarea pe tipuri de deşeuri în locuri amenajate, recuperarea deşeurilor
refolosibile şi valorificarea acestora (prin integrarea, în măsura
posibilităţilor, la alte lucrări), respectiv eliminarea periodică a deşeurilor
neutilizabile prin contract cu firme specializate;
deţinerea Fişei Tehnice de Securitate pentru substanţele periculoase
utilizate;
asigurarea unui sistem de gestionare a materialelor necesare execuţiei
lucrărilor în condiţii corespunzătoare (gospodărirea materialelor de
construcţie se va face numai în limitele terenului deţinut de proprietar, fără
a deranja vecinătăţile);
respectarea zonelor de protecţie ale conductelor şi reţelelor ce traversează
amplasamentul lucrării, precum şi condiţiile impuse prin avizele obţinute;
reutilizarea materialelor decapate, în măsura posibilităţilor, în lucrări de
drumuri, în conformitate cu încercările de laborator;
evacuarea din vecinătatea amplasamentului lucrării a tuturor materialelor
rămase în urma execuţiei;
respectarea condiţiilor de refacere a cadrului natural în zonele de lucru,
prevăzute în acordul de mediu.
În perioada de exploatare este necesar ca şanţurile adiacente drumului să fie
verificate periodic şi întreţinute corespunzător (curăţate) pentru asigurarea colectării
şi evacuării apelor provenite din precipitaţii.
25
Impactul asupra factorilor de mediu se estimează a fi favorabil/pozitiv în

perioada de exploatare, ca urmare a lucrărilor proiectate şi realizate în conformitate
cu legislaţia de protecţia mediului în vigoare.
CAPITOLUL VIII – CONCLUZII
Prin lucrările propuse, proiectul va asigura respectarea egalităţii de şanse.

Pe tot parcursul perioadei de execuţie se va urmări respectarea legislaţiei
muncii şi a legislaţiei anti-discriminatorii în vigoare în ceea ce priveşte recrutarea şi
instruirea personalului.
Lucrările prevăzute în această documentaţie vor asigura condiţii tehnice
necesare desfăşurării circulaţiei rutiere în siguranţă precum şi menţinerea
patrimoniului public în stare permanentă de curăţenie şi aspect estetic, cu influenţe
benefice în zonă, atât din punct de vedere ambiental cât şi din punct de vedere socio-
economic.
La începerea lucrărilor se va stabili de către Beneficiar, Consultant şi
Executant modalitatea de recuperare şi depozitare în zonă a materialelor recuperabile
provenite din dezafectări, în concordanţă cu legislaţia de mediu în vigoare.
Întocmit, Verificat,
ing. Claudiu TUDOSE ing. Carmen BARCAN
26

03.0-Memoriu Tehnic DJ 401A

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

03.0-Memoriu Tehnic DJ 401A

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Popesti – Leordeni, str. Intr. Viilor, nr. 30A, ap.

CAPITOLUL I – DATE GENERALE

Denumirea obiectivului de investiţii: Actualizare proiect tehnic privind reabilitarea şi

CAPITOLUL II – DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR

Comunele Vidra, (km 0+000), Jilava, Măgurele, Bragadiru, Clinceni, Domneşti

Amplasamentul este situat în partea de sud a municipiului Bucureşti, în judeţul

Clima este temperat-continentală şi se caracterizează printr-un potenţial caloric

Morfologic zona amplasamentului aparţine Câmpiei Vlăsiei, drumul judeţean

Din punct de vedere geologic, perimetrul cercetat este acoperit la partea

Densitatea reţelei hidrografice a judeţului Ilfov este în medie de 0,2 km/km 2,

Din punct de vedere hidrogeologic, în zonă orizontul acvifer freatic este

Hazardul seismic descris de valoarea de vârf a acceleraţiei orizontale a

Conform STAS 6054/77 – Teren de fundare – Adâncimi maxime de îngheţ –

Suprafaţa şi situaţia juridică a terenului care urmează a fi ocupat de

Terenul în suprafaţă de cca 253.800 mp (28,2 km) aparţine domeniului public

Organizarea de şantier va fi realizată de constructor, pe proiectului de

Surse de alimentare cu apă, energie electrică, gaze etc

Dacă nevoile şantierului o impun, alimentarea se va face de la reţelele existente

Protejarea lucrărilor executate şi a materialelor din şantier

Protejarea lucrărilor executate, cât şi a materialelor din şantier cade în sarcina

Măsurarea lucrărilor executate de constructor va fi făcută atât de acesta, cât şi

Laboratoarele constructorului şi testele care cad în sarcina sa

Constructorul va asigura, în prezenţa dirigintelui de şantier, prelevarea de

Organizarea de şantier este făcută de constructor şi constă în asigurarea unor

Constructorul va asigura un punct de acordare a primului ajutor pentru angajaţi,

Trasarea lucrărilor se va efectua în conformitate cu prevederile

CAPITOLUL III – NECESITATEA ŞI OPORTUNITATEA LUCRĂRII

Lucrările prevăzute în prezentul proiect au fost stabilite pe baza următoarelor

CAPITOLUL IV – NECESITATEA IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

Reţeaua de drumuri judeţene vizată de proiect are un impact important asupra

Infrastructura de acces a zonei deservite de drumul DJ 401A este conectată la o

Drumul judeţean DJ 401A pleacă de la intersecţia cu Drumul judeţean DJ 401

Între km 9+125 – 9+540 – drumul judeţean se desfăşoară într-o zonă cu

Între km 20+914 şi 21+870 – drumul are lăţimea de 6 m, fără trotuare

Traseul în plan, longitudinal şi transversal

Structura rutieră a drumului judeţean este o structură flexibilă cu straturi

Şanţurile existente sunt în majoritate din pământ cu diferite niveluri de

Instalaţiile edilitare, gaze, electrice şi de telefonie

În localităţile Vidra, Creţeşti şi Jilava, în imediata apropiere a carosabilului

Traficul rutier şi circulaţia pietonală

Traficul desfăşurat pe drumul judeţean DJ 401A este preponderent local de

În prezent drumul judeţean DJ 401A prezintă o serie de degradări, cum ar fi:

CAPITOLUL V – SOLUŢIA PROIECTATĂ

Prin reabilitarea şi modernizarea drumului judeţean DJ 401A va creşte gradul

(clasa tehnică IV) şi adaptării sistemului rutier şi a siguranţei circulaţiei la nivelul de

Traseul în plan, longitudinal şi transversal

La proiectarea elementelor geometrice ale traseului în plan s-a urmărit ca axul

Pe zonele unde s-au executat casete de largire de catre constructorul

Sistemul rutier proiectat

Pentru creşterea capacităţii portante şi aducerea drumului la parametrii

Ranforsarea sistemului rutier existent – fără frezare care constă din:

În profilul transversal tip sunt trecute poziţiile kilometrice pe care se aplică.

Ranforsarea sistemului rutier existent – cu frezare care constă din:

În profilul transversal tip sunt trecute poziţiile kilometrice pe care se aplică.

Lucrările necesare realizării ranforsării sistemului rutier existent constau din:

frezarea sistemului rutier acolo unde este cazul;

În zonele unde lăţimea carosabilului existent nu este de 6 m si nu sunt benzi de

Aceste lucrări constau în:

Între straturile de mixturi asfaltice se va executa o curăţarea şi amorsare cu

Trotuarele existente care nu corespund se vor desface şi vor fi înlocuite cu

Trotuarele vor fi încadrate de borduri 10 x 15 pe fundaţie din beton 10 x 20 cm.

Acolo unde în localităţi există canalizare pluvială se va păstra, se va curăţa şi

Podeţe carosabile, podeţe accese proprietăţi şi drumuri laterale