SCPRHAR - 03 - Memoriu Modernizare Strazi - PT+DE - Rev 1-1

CUPRINS
1.
1.1.
1.2.
1.3.
1.4.
1.5.
2.
2.1.
2.1.1.
2.1.2.
2.1.3.
2.1.4.
2.1.5.
2.1.6.
2.1.7.
2.1.8.
2.1.9.
2.1.10.
2.1.11.
2.1.12.
2.1.13.
2.1.14.
2.1.15.
2.1.16.
2.1.17.
2.1.18.
2.1.19.
2.2.
DATE GENERALE......................................................................................................... 3
Denumirea obiectivului investitiei.............................................................................3
Amplasamentul..............................................................................................................3
Titularul investitiei........................................................................................................3
Beneficiarul investitiei..................................................................................................3
Elaboratorul proiectului...............................................................................................4
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR.............................................................4
Descrierea lucrarilor........................................................................................................... 4
Amplasamentul..................................................................................................................4
Topografia....................................................................................................................... 6
Clima si fenomenele naturale specifice zonei..........................................................7
Geologia, seismicitatea.................................................................................................8
Prezentarea proiectului pe specialitati.....................................................................9
Devierile si protejarile de utilitati afectate..............................................................9
Organizarea de santier.................................................................................................9
Sursele de apa, energie electrica, telefon, etc. pentru organizarea de
santier si definitiva......................................................................................................10
Caile de acces permanente, caile de comunicatii si altele asemenea...............10
Programul de executie a lucrarilor, graficele de lucru, programul de receptie10
Protejarea lucarilor.....................................................................................................10
Masurarea lucrarilor...................................................................................................11
Laboratoarele constructorului..................................................................................11
Curatenia in santier....................................................................................................11
Serviciile sanitare........................................................................................................11
Masuri de protectie a muncii + PSI.........................................................................11
Relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana juridica
achizitoare (investitor)...............................................................................................12
Trasarea lucrarilor......................................................................................................12
Antemasuratoarea.......................................................................................................12
Memorii tehnice de specialitate...............................................................................28
2.2.1.
Memorii tehnice de specialitate lucrari de drumuri/strazi...............28
2.2.1.1. Situatia existenta a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI

29
2.2.1.2. Situatia proiectata a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI
35
3.
DURATA DE REALIZARE...........................................................................................43
4.
PLAN DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII...............................................44
5.
IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR.............................................63
Protectia calitatii apelor........................................................................................................... 64
Perioada de constructie......................................................................................................64
Perioada de functionare.....................................................................................................66
Protectia aerului......................................................................................................................... 67
Perioada de constructie.......................................................................................................67
Perioada de functionare......................................................................................................68
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor..........................................................................68
Protectia solului si subsolului...................................................................................................70
1|P a g i n a
Protectia ecosistemelor acvatice si terestre...........................................................................72
Perioada de functionare.....................................................................................................73
6.
STANDARDE SI NORMATIVE UTILIZATE.............................................................73
2|P a g i n a
1.
1.1.
DATE GENERALE
Denumirea obiectivului investitiei

Reabilitare si modernizarea retelei de strazi urbane a orasului
Harsova.
1.2.
Amplasamentul
Proiectul se desfasoara pe raza orasului Harsova.
Oraul Hrova este aezat n partea de Nord-Vest a judeului Constana,

pe malul drept al fluviului Dunrea la 10 Km de confluena Dunrii cu braul
Borcea.
Distana care l desparte de reedina de jude, oraul Constana, este de
85 Km. La 100 Km spre Nord-Est se afl oraul Tulcea, la aproximativ 100 Km
spre Nord-Vest se afl oraul Brila iar la 60 Km spre Vest se afl oraul
Slobozia.
Se nvecineaz la Nord i Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu
teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunrea (pe malul stng fiind Insula
Ialomiei), la Vest cu fluviul Dunrea (pe malul opus fiind Insula Mare a
Brilei). Suprafaa teritoriului este de 10.902 ha.
Oraul are n componena sa doua localiti, oraul propriu-zis i satul VaduOii, situat la 10 Km Nord-Vest n imediata apropiere a podului rutier Giurgeni
Vadu-Oii.
1.3.
Titularul investitiei
UAT Harsova
Adresa: str. Piata 1 Decembrie 1918, nr. 1, Harsova
cod postal: 905400
Tel. 0241.870.301
Fax 0241.870.300
Web: http://www.primaria-harsova.ro
1.4.
Beneficiarul investitiei
UAT Harsova
Adresa: str. Piata 1 Decembrie 1918, nr. 1, Harsova
cod postal: 905400
Tel. 0241.870.301
Fax 0241.870.300
3|P a g i n a
Web: http://www.primaria-harsova.ro
1.5.
Elaboratorul proiectului
SC.SPECIALIST CONSULTING.SRL
Adresa: Str. Teodosie Rudeanu, Nr. 69, Sector 1, Bucuresti
Tel: 021 222 11 21
Fax: 0318.170.160
Cod CAEN: 7112 - Activiti de inginerie i consultan tehnic
legate de acestea
Web: www.specialistconsulting.ro
2.
DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
2.1.
DESCRIEREA LUCRARILOR
2.2.
Amplasamentul
Proiectul se desfasoara pe raza orasului Harsova.

Oraul Hrova este aezat n partea de Nord-Vest a judeului Constana, pe
malul drept al fluviului Dunrea la 10 Km de confluena Dunrii cu braul
Borcea.
Distana care l desparte de reedina de jude, oraul Constana, este de 85
Km. La 100 Km spre Nord-Est se afl oraul Tulcea, la aproximativ 100 Km
spre Nord-Vest se afl oraul Brila iar la 60 Km spre Vest se afl oraul
Slobozia.
Se nvecineaz la Nord i Est cu teritoriul comunei Ciobanu, la Sud-Est cu
teritoriul comunei Horia, la Sud cu fluviul Dunrea (pe malul stng fiind Insula
Ialomiei), la Vest cu fluviul Dunrea (pe malul opus fiind Insula Mare a
Brilei). Suprafaa teritoriului este de 10.902 ha.
Oraul are n componena sa doua localiti, oraul propriu-zis i satul VaduOii, situat la 10 Km Nord-Vest n imediata apropiere a podului rutier Giurgeni
Vadu-Oii.
Reteaua de strazi propusa spre reabilitare este localizata in orasul Harsova
si este partial nereabilitata, iar reabilitarea acesteia ar putea conduce la
imbunatatirea conditiilor de mediu pentru locuitorii din aceste zone, prin
diminuarea cantitatilor de praf, micsorarea consumului de carburanti, a
noxelor emanate de autovehicule si a riscului de degradare a acestora,
diminuarea zgomotului, o imbunatatire a conditiilor de trai si reducerea
numarului de accidente.
4|P a g i n a
In conformitate cu prevederile STAS 10144/3 ,,STRAZI. ELEMENTE

GEOMETRICE. PRESCRIPTII DE PROIECTARE categoriile de strazi urbane
din orasul Harsova se clasifica in functie de numarul de benzi de circulatie
astfel:
Strazi categoria I, cu 6 benzi de circulatie;
Strazi categoria II, cu 4 benzi de circulatie;
Strazi categoria III, cu 2 benzi de circulatie;
Strazi categoria IV, cu 1 benzi de circulatie.

Deasemenea strazile se mai clasifica si dupa functionalitatea in sistemul de
strazi urbane. Aceasta clasificare se face astfel:
Strzi de
Strzi magistrale, din localiti urbane, care asigur
categoria I-a
preluarea fluxurilor majore ale oraului pe direcia
drumului naional ce traverseaz oraul sau pe direcia
principal de legtur cu acest drum.
Strzi de
Strzi de legtur, din localiti urbane, care asigur
categoria a II-a circulaia major ntre zonele funcionale i de locuit.
Strzi de
Strzi colectoare, din localiti urbane, care preiau
categoria a III-a fluxurile de trafic din zonele funcionale i le dirijeaz
spre strzile de legtur sau magistrale.
Strzi de
Strzi de folosin local, din localiti urbane, care
categoria a IV-a asigur accesul la locuine i pentru servicii curente sau
ocazionale, n zonele cu trafic foarte redus.
Starea de degradare in care se afla strazile cuprinse in prezenta documentatie
este datorata faptului ca in infrastructura acestora nu s-au mai facut investitii
majore, doar lucrari de reparatii sau refaceri de imbracaminte pe unele strazi.
Nume Str.
Latime
parte
carosabila
[m]
Categoria
strazii
conform
STAS
10144/3-91
Nicolae Tarca
6.00..11.00
II,III
Decebal
6.60..9.00
II, III
Traian
3.40..8.20
III, IV
Vadului
5.60...29.00
II, III
Revolutiei
8.40...15.40
II
Nr.
Cr
t.
Categoria de
importanta/clasa
de importanta
conf. Legii
10/1995 si HG
766/1997
C (normala) / III
(medie)
C (normala) / III
(medie)
C (normala) / III
(medie)
C (normala) / III
(medie)
C (normala) / III
(medie)
5|P a g i n a
Lunei
7.00...12.00
II, III
C (normala) / III
(medie)
Din punct de vedere geometric, strazile din orasul Harsova nu prezinta o

complexitate ridicata a traseului in plan, iar in profil longitudinal declivitatile
sunt reduse.
Strazile investigate din orasul Harsova au in general imbracamintea existenta
intr-o stare de degradare avansata, degradarile care predomina sunt:
ale structurii rutiere,
ale complexului rutier,
ale imbracamintei,
aceste defectiuni ingreunand foarte mult desfasurarea traficului in conditii
normale.
Gropile si denivelarile din carosabil, provoaca degradarea prematura a
autovehiculelor, stresul utilizatorilor si impun o viteza de deplasare redusa si in
conditii improprii, acest fapt fiind un impediment deosebit de important in
calea investitorilor care ar putea contribui la dezvoltarea comunitatii urbane.
Structura rutiera total necorespunzatoare pe unele din aceste strazi, le
defineste ca si cai de comunicatie terestre incapabile sa suporte in conditii
meteorologice dificile chiar si traficul rutier de autoturisme. Pe timp
nefavorabil (ploaie, zapada), chiar si accesul masinilor de interventie devine
dificil.
Reteaua de strazi ce urmeaza a fi reabilitate sunt:
Strada Nicolae Tarca, Strada Decebal, Strada Traian, Strada Vadului,
Strada Revolutiei, Strada Lunei.
Aceste strazi sunt strazi de categoria II, III, IV cu parte carosabila de
3,40-29,00 m latime, au una sau doua benzi de circulatie pe sens si sunt
incadrate de borduri, spatii verzi si trotuare cu latime variabila 0,80-6.00m.
Strazile in prezent, au o imbracaminte din mixtura asfaltica, aflata in
stare de degradare, prezentand, gropi, tasari locale, faiantari, burdusiri.
Trotuarele sunt amenajate cu imbracaminte din mixtura asfaltica sau din
pavele autoblocante si se afla partial in stare buna, partial in stare avansata de
degradare prezentand fisuri crapaturi, gropi, burdusiri. Bordurile sunt
ingropate si partial lipsesc, fiind necesare completari si inlocuirea celor sparte
si degradate.
Spatiile verzi nu sunt amenajate corespunzator, favorizand caderea
pamantului pe carosabil.
Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale este asigurat printr-o
canalizarea existenta.
Capacele caminelor de vizitare si gurile de scurgere sunt ingropate la o
cota inferioara cotei imbracamintii rutiere producand disconfort in circulatie.
6|P a g i n a
Se constata ca interventiile la retelele edilitare au afectat structura

rutiera pe zone importante, reparatiile necorespunzatoare la nivelul
imbracamintii rutiere favorizind infiltratile in fundatia strazii.
Din punct de vedere geometric strazile supuse actualului proiect din
orasul Harsova nu prezinta o complexitate ridicata a traseului in plan, iar in
profil longitudinal declivitatile sunt reduse.
Strazile investigate din orasul Harsova au in general imbracamintea
existenta in stare de degradare, degradarile care predomina sunt: ale
imbracamintei rutiere, aceste defectiuni ingreunand foarte mult desfasurarea
traficului in conditii normale.
autovehiculelor, stresul utilizatorilor si impun o viteza de deplasare redusa sj in
dificil.
2.3.
Topografia
Pentru o tratare cat mai corecta a diverselor situatii aparute in teren echipa de
proiectanti a efectuat deplasari in teren, si au fost facute completarile necesare
pe planurile existente la scara 1:25.000 si 1:5000. In afara de aceste planuri au
mai fost folosite si planuri de situatie, profile longitudinale cat si profile
transversale rezultate pe baza ridicarilor topografice facute pe teren.
Pentru a realiza suportul topografic necesar proiectarii cat mai fidel si precis sa executat o ridicare topografica a acestui culoar cu statia totala Leica TCR
702, ridicare care realizeaza reambularea si completarea planului topografic
de baza.
Ridicarea detaliilor a fost facuta astfel incat sa se poata obtine fisiere tip XML
care au fost prelucrate ulterior cu programul ARD pe platforma de Civil 3D,
realizandu-se modelul digital al terenului.
Cu ajutorul modulului de lucrari topografice al programului ARD pe platforma
de Civil 3D s-a realizat analiza terenului, planul de situatie digital al terenului,
profilul longitudinal prin axul proiectat al traseului si profile transversale in
punctele de interes pentru proiectantul de specialitate.
2.4.
Clima si fenomenele naturale specifice zonei

Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului
temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia

7|P a g i n a
geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta

Marii Negre si a fluviului Dunarea, cu o permanenta evaporare a apei, asigura
umiditatea aerului si totodata provoaca reglarea incalzirii acestuia.
Temperaturile medii anuale se inscriu cu valori superioare mediei pe tara 11,20C la Mangalia si 11,20C la Murfatlar iar in jumatatea central-nordica a
teritoriului valorile gnu scad sub 100C.
TEMPERATURA ANULUI-media lunara si anuala ;1995~Constanta.
ianuarie
februarie
martie
aprilie
mai
iunie
-0,3
0,8
4,4
9,3
15,1
19,5
iulie
august
septembrie
octombrie
noiembrie
decembrie
Anual
22,2
22
18,5
13,5
7,5
2,6
11,2
Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost

de -250C la Constanta la 10 februarie 1929; -33,10C la Basarabi (Murfatlar) la
25 ianuarie 1954 si 25,20C la Mangalia la 25 ianuarie 1942. Temperaturile
maxime absolute inregistrate au fost de +430C la Cernavoda la 31 iulie 1985,
+410C la Basarabi la 20 august 1945, +38,50C la Constanta la 10 august 1927
si +360C la Mangalia la 25 mai 1950. Precipitatiile prezinta valori anuale
cuprinse intre 378,8 mm la Mangalia, 469,7 mm la Oltina si 451 mm la Mihail
Kogalniceanu, situand judetul Constanta intre regiunile cele mai aride ale tarii.
Vanturile sunt determinate de circulatia general atmosferica si conditiile
geografice locale. Caracteristice zonei sunt brizele de zi si de noapte.
2.5.
Geologia, seismicitatea
Consideratii geologice:
Din punct de vedere geologic , terenul amplasamente apartine platformei
Dobrogei de Sud , cuprinsa intre Masivul Dobrogei Centrale ( de care este
separat prin falia Capidava Ovidiu ), Platforma Valaha , zona de self a Marii
Negre (precontinentul) si frontiera de stat cu Bulgaria. Delimitarea Platformei
Valahe de Platforma Dobrogei de Sud se face in lungul unei fracturi paralele cu
Dunarea , dupa care este inaltata .
Dobrogea de Sud prezinta o structura cu trasaturi specifice de platforma,
avand un soclu cristalin, acoperit cu o cuvertura groasa de sedimente necutate.
- soclul este alcatuit din gnaise granitice, peste care stau sisturile
cristaline mezometamorfice;
8|P a g i n a
-cuvertura sedimentara este reprezentata prin ciclul de sedimentare

paleozoic de varsta siluriana si devoniana, alcatuita litologic din argile negre
cu intercalatii calcaroase, gresii cuartoase, marne si marne calcaroase;
- ciclul de sedimentare jurasic- cretacic : in acest ciclu se dezvolta un
complex litofacial predominant carbonatic, reprezentat prin calcare si
dolomite;
- ciclul de sedimentare paleogen miocen superior, reprezentat prin
nisipuri verzi glauconitice peste care stau calcarele organogene;
- in perioada cuaternara platforma Dobrogei de Sud a fost acoperita cu
depozite eoliene de tip loess, care acopere aceasta arie ca o patura aproape
continua.
Terenul amplasament se caracterizeaza prin prezenta unui strat de
umplutura pana la 0,80m si in continuare loess galben pana la adancimi de
2,70m. Sub aceasta adancime s-a intalnit orizontul calcaros care reprezinta
fundamentul regiunii.
Consideratii geomorfologice:
Dobrogea de Sud are aspectul unui podis cu straturi usor inclinate fata
de pozitia orizontala, reprezentand un peneplen tipic.
Altitudinile in Dobrogea de Sud sunt cuprinse intre 60 200m asa incat
se poate spune ca are structura de podis si altitudini de campie. Pe sectorul
Dobrogei de Sud se delimiteaza ca unitate morfologica semnificativa Podisul
Totrtomanului care ocupa o fasie de cca. 30 km, delimitata la vest de culoarul
Dunarii iar la est de Marea Neagra. Inaltimile sunt cuprinse intre 200m la nord
vest si 9 10m la statia Palas. Morfologic Podisul Tortomanului este
fragmentat destul de puternic de vai largi cu profil asimetric: spatiile dintre vai
avand forma unor dealuri ondulate ce coboara spre axa vai Carasu.
Sectorul vestic al Dobrogei de Sud are aspectul unui podis cu straturi
usor inclinate fata de pozitia orizontala, cu aspect de peneplen tipic. Desi
uniforma din punct de vedere al formatiunilor geologice, datorita morfologiei
de amanunt, sectorul vestic al Dobrogei de Sud se poate compartimenta in
cateva subunitati morfologice distincte dupa cum urmeaza:
- podisul Topraisar situat la sud de Constanta pana la granita cu Bulgaria
se inscrie morfologic in relief printr-o denivelare de 20 40m fata de podisul
Cobadin. Altitudinea medie este de 60 70m si creste catre sud.
Podisul Topraisar este foarte putin fragmentat de vai cu spatii
interfluviale netede pe care nu se inscriu in relief nici un fel de forme pozitive
si este de fapt o campie suspendata deasupra nivelului marii.
- podisul Cobadin ocupa partea centrala a Dobrogei de Sud, ce prezinta
cote cuprinse intre 150 170m cu inclinare spre est si sud, in cuprinsul
Podisului
Cobadin se dezvolta forme carstice specifice ( poliji), iar in jurul
localitatilor Amzacea se dezvolta zone depresionare endoreice.
9|P a g i n a
Din punct de vedere geomorfologic, terenul amplasament cercetat , este

aproximativ orizontal.
Pe amplasament nu se semnaleaza fenomene de alunecare sau prabusire
care sa pericliteze stabilitatea viitoarei constructii.
2.6.
Prezentarea proiectului pe specialitati

VOLUMUL
VOLUMUL
VOLUMUL
VOLUMUL
VOLUMUL
VOLUMUL
2.7.
1
2
3
4
5
6
Piese scrise, lucrari de drumuri, lucrari de poduri

Piese Desenate
Caiete de Sarcini
Documentatie de licitatie Liste de cantitati
Confidential
Organizarea de santier
Devierile si protejarile de utilitati afectate
Conform avizelor si acordurilor ridicate pana in prezent putem afirma ca

sunt necesare devieri si/sau relocari de utilitati luand in considerare ca
lucrarile care urmeaza a fi realizate depaseste parte carosabila existenta.
Nu detinem nici o informatie cu privire la eventuale subtraversari la mai
mult de 3.50 20.00 m adancime care ar face obiectul unui studiu de relocare.
Insa in cazul in care s-ar gasi in timpul executiei lucrarilor Executantul este
obligat sa ia legatura cu Proiectantul, Beneficiarul dar si cu detinatorul de
utilitati, pentru a remedia problema.
In cazul in care Executantul nu respecta aceste conditii acesta este
obligat sa suporte pe cont propriu toate costurile remedierii.
2.8.
Organizarea de santier
In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor

meteorice, care spala o suprafata mare, pe care pot exista diverse substante de
la eventualele pierderi, pentru a nu se forma balti, care in timp se pot infiltra in
subteran, poluand solul si stratul freatic. Evacuarea lor poate fi facuta la cel
mai apropiat emisar sau chiar pe terenul inconjurator dupa trecerea printr-un
bazindecantor.
Apele uzate menajere provenite de la organizarea de santier trebuie
introduse intr-o fosa septica care va fi vidanjata periodic si evacuata la o statie
de epurare din apropiere cu care s-a incheiat in prealabil un contract de
servicii.
Pentru perioada de executie constructorul are obligatia de a realiza toate
masurile de protectie a mediului pentru obiectivele poluatoare sau potential
poluatoare (bazele de productie, depozitele de materiale, organizarile de
santier, carierele de pamant). Constructorul are de asemenea obligatia
reconstructiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate.
10 | P a g i n a
In vederea identificarii necesarului de materiale, personal si echipamente

in volumul 6 al prezentului Proiect se pot gasi toate informatiile necesare cu
privire la modul de orgnanizare a santierului.
2.9.
Sursele de apa, energie electrica,

organizarea de santier si definitiva
telefon,
etc.
pentru
Sursa de apa pe perioada de executie si definitiva se va realiza prin

racordarea la conductele de alimentare cu apa ale localitatii si se va executa
din conducta PEHD Dn 50-100 luand in considerareca si orasul Harsova are
implementat un astefel de sistem. In cazul in care se racordeaza la conducta de
alimentare cu apa a localitatii, pe racord, in incinta, se va monta un
camin de apometru.
Energia electrica se va asigura din postul de transformare propus a se
realiza in solutia definitiva de alimentare a obiectivului. Surse de energie
suplimentara pe perioada executiei pot fi eventuale racorduri la instalatiile
existente in zona sau surse proprii ale constructorului.
2.10.
Caile de acces
asemenea
permanente,
caile
de comunicatii
si
altele
Caile de acces la obiectivul propus se constituie din drumul existent in

imediata vecinatate a obiectivului de investitie propus si amenajarile
suplimentare sunt incluse in investitie, avand caracter definitiv.
Pentru comunicatii se recomanda folosirea aparatelor mobile de radio
sau telefon.
2.11.
Programul de executie
programul de receptie
lucrarilor,
graficele
de
lucru,
Investitia se va realiza in durata de lucru propusa de antreprenorul

general, graficele de lucru se vor intocmi de comun acord intre antreprenor si
beneficiar, astfel ca termenul de finalizare a lucrarilor sa fie respectat,
asigurandu-se
astfel
receptia lucrarilor si
punerea in functiune conform proiectului.
Executia lucrarilor se va face respectandu-se caietele de sarcini, putnd
fi atacate simultan mai multe obiecte, in functie de disponibilitatile financiare
ale beneficiarului si de eliberarea terenului.
2.12.
Protejarea lucarilor
Protejarea lucrarilor si a materialelor din santier cade in sarcina

antreprenorului pana vor fi predate beneficiarului.
11 | P a g i n a
2.13.
Masurarea lucrarilor
Masurarea lucrarilor s-a facut in unitati specifice fiecarei lucrari

(lungime, suprafata, volum, greutate, timp).
2.14.
Laboratoarele constructorului
Vor trebui sa realizeze probele cerute de tehnologia de executie: probe

de compactare la fundatii ale sistemului rutier, de rezistenta pentru betoanele
folosite pentru santuri, etc, se vor realiza o serie de carotaje pentru a verifica
exactitatea cerintelor de calitate impuse pe santier in ceea ce priveste
caracteristicile minime si maxime cerute in Caietele de sarcini pentru toate
materialele folosite si in special pentru bitum, mixturi asfaltice etc., in
laboratoarele proprii sau alte laboratoare atestate si nominalizate la ofertare.
2.15.
Curatenia in santier
Cade integral n sarcina antreprenorului cu mare atentie pentru

protejarea si conservarea mediului si n mod deosebit se va respecta tehnologia
de executie pentru afectarea a ct mai putin teren arabil sau de alte categorii.
2.16.
Serviciile sanitare
Se vor asigura de Spitalul Municipal si serviciile de urgenta teritoriale.
2.17.
Masuri de protectie a muncii + PSI

La executie se vor respecta:
Legea protectiei muncii nr. 319/2006

L319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca
HG 1425/2006 Norme metodologice de aplicare a legii securitatii si
sanatatii in munca nr. 319/2006
HG 300/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru

santierele temporare sau mobile
HG 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru

manipularea manuala a maselor care prezinta riscuri pentru lucratori.
Executia lucrarilor se va face cu muncitori calificati pentru astfel de

lucrari, precum si cu utilajele specifice necesare.
La sapaturile executate cu taluz cu o declivitate mai mica de 1:1 se vor
folosi - obligatoriu sprijiniri.
Toate utilajele prevazute cu motor electric se vor lega la pamant.
12 | P a g i n a
Lucrrile proiectate nu necesita masuri speciale PSI.

2.18.
Relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana

juridica achizitoare (investitor)
Avand in vedere prevederile Legii nr.10/1995 privind

calitatea in
constructii, cu modificarile si completarile ulterioare, Proiectantul va avea
obligatia sa participe la fazele determinante ale proiectului in vederea
verificarii concordantei lucrarilor executate cu proiectul.
Mai detaliat, relatiile Investitor-Executant si Investitor-Proiectant, sunt
descrise in contractele de executie si prestari servicii.
De asemenea relatiile Executant Proiectant Investitor trebuie sa
corespunda schemei fluxuri financiar fonduri externe/POR/Alte fonduri.
2.19.
Trasarea lucrarilor
Trasarea lucrarilor se va realiza in functie de axele de trasare si reperul

de nivelment stabilite la faza urmatoare de proiectare si numai in
prezenta proiectantului.
2.20.
Antemasuratoarea
Antemasuratoarea lucrarilor ce urmeaza a fi realizate le vom defini in

cele ce urmeaza:
ANTEMASURATOARE PENTRU OBIECTIVUL: Strada Nicolae
Tarca
Categoria de lucrri : TERASAMENTE

Lucrari pregatitoare
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
Pichetarea detaliata a drumului
km
0.92267
=922.67ml/1000m
Curatare teren
mp
15305.26
=9523mp +4941mp +841.26mp

Decapare strat rutier existent
Nr.
Crt.
1
Denumirea lucrarii
Nivelarea si compactarea
patului drumului
Decaparea, demolarea si
depozitarea sistem rutier
existent
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
3234.033
=(2098.77mp +841.26mp ) x 1.1

(pierderi )
mc
1940.4198
=(2098.77mp + 841.26mp ) x
0.6m x 1.1 (pierderi )
13 | P a g i n a
Categoria de lucrri : SUPRASTRUCTURA DRUM

Parte carosabila
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
Strat de uzura din beton asfaltic
BA 16 de 4 cm grosime
Strat din binder de criblura BAD
25, de 5 cm grosime + 3 cm strat
de reprofilare
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
10475.3
=9523mp x 1.1 (pierderi )
to
1986.11688
=9523mp x 0.08m x 2.37t/mc x

1.1 (pierderi )
Strat din piatra sparta, 20 cm
mc
461.7294
Fundatie din balast, 25 cm
mc
577.16175
mp
29117.253
mp
10475.3
=2098.77mp x 0.2m x 1.1

(pierderi )
=2098.77mp x 0.25m x 1.1
(pierderi )
=(2098.77mp x 2(straturi)
+7424.23mp x 3(straturi))x 1.1
(pierderi )
mp
8166.653
=7424.23mp x 1.1 (pierderi )
5
6
7
Amorsarea suprafeelor cu
emulsie cationica cu rupere
rapida
Strat antifisura din geocompozit
Frezarea imbracamintii asfaltice
existente pe grosime pana la
3cm
Categoria de lucrri : BORDURI, TROTUARE SI ACCESE PERSOANE CU

HANDICAP
BORDURI, TROTUARE SI ACCESE PERSOANE CU HANDICAP
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
Denumirea lucrarii
Desfacere borduri existente
Pozare borduri prefabricate noi
12 x 25 din beton inclusiv
fundatie din beton C16/20
Trotuare, din: 6cm pavele din
beton, 5cm nisip, 15cm balast
Accese persoane cu handicap
UM
Cantitate
Antemasuratoare
ml
4059.748
=922.67ml x 4 x 1.1 (pierderi)
ml
2029.874
ml
2029.874
mp
5435.1
buc
22
conform planului de situatie
Categoria de lucrri : DRUMURI LATERALE, INTERSECTII SI INTRARI IN CURTI

Drumuri laterale si intersectii
Nr.
Crt.
1
2
3
Denumirea lucrarii
25, 5 cm
Amorsare cu emulsie cationica
cu rupere rapida
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
925.386
=841.26mp x 1.1 (pierderi )
to
109.658241
mp
1850.772
mc
185.0772
mc
231.3465

mp
925.386
=841.26mp x 0.05m x 2.37t/mc

x 1.1 (pierderi )
=841.26mp x 2 (straturi) x 1.1
(pierderi )
=841.26mp x 0.2m x 1.1
(pierderi )
=841.26mp x 0.25m x 1.1
(pierderi )
=841.26mp x 1.1 (pierderi )
14 | P a g i n a
3cm
Categoria de lucrri : LUCRARI EDILITARE si SPATII VERZI

Lucrari edilitare
Nr.
Crt.
1
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE SCURGERE
buc
16
conform planului de situatie si a

situatiei existente
buc

situatiei existente
buc
34

situatiei existente
buc
ADUCEREA LA COTA A
CAMINELOR DE VIZITARE
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE AERISIRE
CANALIZARE
Guri de scurgere cu piese
suport
2
3
4
5
Mutare stalpi de electricitate
buc
Camine de vizitare cu piese

suport, inclusiv capac si rama
buc

situatiei existente
situatiei existente
situatiei existente
Categoria de lucrri : SEMNALIZARI SI MARCAJE

Semnalizari si marcaje
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
Semnalizare verticala pentru
avertizarea pericolului (STAS
1848-1-2011)
Semnalizare verticala de
reglementare (STAS 1848-12011)
orientare si informare (STAS
1848-1-2011)
Stalpi metalici pentru
indicatoare
Marcaj longitudinal de 15 cm
latime
Marcaj divers si transversal al
drumului
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
24
Conform planurilor de
semnalizare
buc
32
semnalizare
buc
28
semnalizare
buc
84
= 24buc+32buc+28buc
km
0.92267
=922.67ml / 1000m
mp
112
semnalizare
ANTEMASURATOARE PENTRU OBIECTIVUL: Strada

Decebal

15 | P a g i n a
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
Pichetarea detaliata a drumului
km
0.73511
Curatare teren
mp
10720.906
=735.11ml / 1000m
=6733mp+3520.335mp+467.571m
p

Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
patului drumului
existent
UM
Cantitate
Cantitate
mp
514.3281
=467.571mp x 1.1 ( pierderi )
mc
308.59686
=467.571mp x 0.6m x 1.1 ( pierderi

)

Parte carosabila
Nr.
Crt.
1
2
5
6
7
Denumirea lucrarii
25, de 5 cm grosime + 3 cm
strat de reprofilare
rapida
Strat antifisura din geocompozit
3cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
7406.3
=6733mp x 1.1 ( pierderi )
to
1404.23448
=6733mp x 0.08m x 2.37t/mc x 1.1

( pierderi )
mp
22218.9
=6733mp x 3 (pierderi) x 1.1

( pierderi )
mp
7406.3
mp
7406.3

HANDICAP
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
Denumirea lucrarii
Trotuare, din: 6cm pavele din
beton, 5cm nisip, 15cm balast
Accese persoane cu handicap
UM
Cantitate
Antemasuratoare
ml
3234.484
=735.11ml x 4 x 1.1 ( pierderi )
ml
1617.242
=735.11ml x 2 x 1.1 ( pierderi )
ml
1617.242
=735.11ml x 2 x 1.1 ( pierderi )
mp
3872.3685
=3520.335mp x 1.1 ( pierderi )
buc
30

Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
16 | P a g i n a
1
2
3

25, 5 cm
Amorsare cu emulsie cationica
cu rupere rapida
mp
514.3281
to
60.94787985
mp
1028.6562
mc
102.86562
mc
128.582025

3cm
mp
514.3281
=467.571mp x 1.1 ( pierderi )

=467.571mp x 0.05m x 2.37t/mc x
1.1 ( pierderi )
=467.571mp x 2 (straturi ) x 1.1
( pierderi )
=467.571mp x 0.2m x 1.1 ( pierderi
)
=467.571mp x 0.25m x 1.1
( pierderi )
=467.571mp x 1.1 ( pierderi )

Lucrari edilitare
Nr.
Crt.
1
2
3
Denumirea lucrarii
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE SCURGERE
ADUCEREA LA COTA A
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE AERISIRE
CANALIZARE
UM
Cantitate
buc
11
buc
buc
22

situatiei existente
situatiei existente

suport
buc
buc

suport, inclusiv capac si rama
buc
Antemasuratoare
situatiei existente
situatiei existente

situatiei existente
situatiei existente

Spatii verzi
Nr.
Crt.
1
Denumirea lucrarii
UMPLUTURA DE PAMANT LA
ZONELE VERZI
INSAMANTARE SIMPLA
UM
mc
Cantitate
109.8075
Antemasuratoare
=665.5mp x 0.15m x 1.1
( pierderi )
mp
732.05
=665.5mp x 1.1 ( pierderi )

Nr.
Crt.
1
2
3
Denumirea lucrarii
Semnalizare verticala pentru
avertizarea pericolului (STAS
1848-1-2011)
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
22
Conform planurilor de semnalizare
buc
28
buc
26
17 | P a g i n a
1848-1-2011)
4
5
6

indicatoare
Marcaj longitudinal de 15 cm
latime
Marcaj divers si transversal al
drumului
buc
76
=22buc + 28 buc +26 buc
km
0.73511
=735.11ml / 1000m
mp
99
ANTEMASURATOARE PENTRU OBIECTIVUL: Strada

Traian

Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
Pichetarea detaliata a
drumului
km
1.24335
=1243.35ml / 1000m
Curatare teren
mp
17393.499
=9850.824mp+5587.623mp+1955.052m
p

Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
Nivelarea si
compactarea patului
drumului
existent
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
2150.5572
=1955.052mp x 1.1 (pierderi)
mc
1290.33432
=1955.052mp x 0.6m x 1.1 (pierderi)

Parte carosabila
Nr.
Crt.
1
5
6
7
Denumirea lucrarii
Strat de uzura din beton
asfaltic BA 16 de 4 cm
grosime
Strat din binder de
criblura BAD 25, de 5 cm
grosime + 3 cm strat de
reprofilare
Amorsarea suprafeelor
cu emulsie cationica cu
rupere rapida
Strat antifisura din
geocompozit
Frezarea imbracamintii
asfaltice existente pe
grosime pana la 3cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
10835.9064
=9850.824mp x 1.1 (pierderi)
to
2054.48785344
=9850.824mp x 0.08m x 2.37t/mc x 1.1

(pierderi)
mp
32507.7192
=9850.824mp x 3(straturi) x 1.1 (pierderi)
mp
10835.9064
=9850.824mp x 1.1 (pierderi)
mp
10835.9064
=9850.824mp x 1.1 (pierderi)

HANDICAP
Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
18 | P a g i n a
4
5
Desfacere borduri
existente
Pozare borduri
prefabricate noi 12 x 25
din beton inclusiv
fundatie din beton
C16/20
Pozare borduri
prefabricate noi 10 x 15
din beton inclusiv
fundatie din beton
C16/20
Trotuare, din: 6cm
pavele din beton, 5cm
nisip, 15cm balast
Accese persoane cu
handicap
ml
5470.74
=1243.35ml x 4 x 1.1 (pierderi)
ml
2735.37
=1243.35ml x 2 x 1.1 (pierderi)
ml
2735.37
=1243.35ml x 2 x 1.1 (pierderi)
mp
6146.3853
=5587.623mp x 1.1 (pierderi)
buc
51
Categoria de lucrri : PARCARI SI STATII DE AUTOBUZ

Parcari si statii de autobuz
Nr.
Crt.
1
3
4
5
Denumirea lucrarii
UM

grosime
Strat din binder de
criblura BAD 25, de 5 cm
grosime + 3 cm strat de
reprofilare
Amorsare cu emulsie
cationica cu rupere
rapida
geocompozit
grosime pana la 3cm
mp
Antemasuratoare
Cantitate
330
=300mp x 1.1 (pierderi)
62.568
=300mp x 0.08m x 2.37t/mc x 1.1

(pierderi)
990
=300mp x 3 (straturi) x 1.1 (pierderi)
330
330
to
mp
mc
mc

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
grosime
Strat de uzura din binder
de criblura BAD 25, 5 cm
Amorsare cu emulsie
cationica cu rupere
rapida
Strat din piatra sparta,
20 cm
Fundatie din balast, 25
cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
2150.5572
=1955.052mp x 1.1 (pierderi)
to
254.8410282
=1955.052mp x 0.05m x 2.37t/mc x 1.1

(pierderi)
mp
4301.1144
=1955.052mp x 2(straturi) x 1.1 (pierderi)
mc
430.11144
=1955.052mp x 0.2m x 1.1 (pierderi)
mc
537.6393
=1955.052mp x 0.25m x 1.1 (pierderi)
mp
2150.5572
=1955.052mp x 1.1 (pierderi)
19 | P a g i n a
grosime pana la 3cm

Lucrari edilitare
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE
SCURGERE
ADUCEREA LA COTA A
CAMINELOR DE
VIZITARE
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE AERISIRE
CANALIZARE
Guri de scurgere cu
piese suport
Mutare stalpi de
electricitate
Camine de vizitare cu
piese suport, inclusiv
capac si rama
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
conform planului de situatie si a situatiei

existente
buc

existente
buc
29

existente
buc

existente
buc

existente
buc

existente

Spatii verzi
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
UMPLUTURA DE
PAMANT LA ZONELE
VERZI
INSAMANTARE SIMPLA
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mc
mp
317.13
=1922mp x 0.15m x 1.1 (pierderi)
2114.2

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
Semnalizare verticala
pentru avertizarea
pericolului (STAS 18481-2011)
reglementare (STAS
1848-1-2011)
orientare si informare
(STAS 1848-1-2011)
indicatoare
Marcaj longitudinal de
15 cm latime
Marcaj divers si
transversal al drumului
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
34
buc
36
buc
38
buc
108
=34buc + 36 buc +38 buc
km
1.24335
=1243.35ml / 1000m
mp
214
20 | P a g i n a
ANTEMASURATOARE PENTRU OBIECTIVUL:

Strada Vadului

Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
drumului
km
1.29712
=1297.12ml/1000m
Curatare teren
mp
24238.515
=14541.347mp+8353.151mp+1344.017m
p

Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
Nivelarea si
compactarea patului
drumului
Decaparea,
demolarea si
depozitarea sistem
rutier existent
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
1650.0187
=(156mp+1344.017mp) x 1.1 (pierderi)
mc
990.01122
=(156mp+1344.017mp) x 0.6m x 1.1

(pierderi)

Parte carosabila
Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
Strat de uzura din
beton asfaltic BA 16
de 4 cm grosime
Strat din binder de
criblura BAD 25, de 5
cm grosime + 3 cm
strat de reprofilare
Strat din piatra
sparta, 20 cm
Fundatie din balast,
25 cm
Amorsarea
suprafeelor cu
emulsie cationica cu
rupere rapida
geocompozit
Frezarea
imbracamintii
grosime pana la 3cm
2
3
4
5
6
7
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
15995.4817
=14541.347mp x 1.1 (pierderi)
to
3032.74333032
=14541.347mp x 0.08m x 2.37t/mc x 1.1

(pierderi)
mc
34.32
mc
42.9
mp
47814.8451
=(156mp x 2 (straturi) + 14385.347mp x 3

(straturi)) x 1.1 (pierderi)
mp
15995.4817
=14541.347mp x 1.1 (pierderi)
mp
15823.8817
=14385.347mp x 1.1 (pierderi)

HANDICAP
Nr.
Crt.
1
Denumirea lucrarii
Desfacere borduri
existente
UM
Cantitate
Antemasuratoare
ml
5707.328
=1297.12ml x 4 x 1.1 (pierderi)
21 | P a g i n a
Pozare borduri
prefabricate noi 12 x
25 din beton inclusiv
fundatie din beton
C16/20
Pozare borduri
prefabricate noi 10 x
15 din beton inclusiv
fundatie din beton
C16/20
Trotuare, din: 6cm
pavele din beton,
5cm nisip, 15cm
balast
Accese persoane cu
handicap
4
5
ml
2853.664
=1297.12ml x 2 x 1.1 (pierderi)
ml
2853.664
=1297.12ml x 2 x 1.1 (pierderi)
mp
9188.4661
=8353.151mp x 1.1 (pierderi)
buc
42
Categoria de lucrri : DRUMURI LATERALE, INTERSECTII SI INTRARI IN

CURTI
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
Strat de uzura din
beton asfaltic BA 16
de 4 cm grosime
Strat de uzura din
binder de criblura
BAD 25, 5 cm
Amorsare cu emulsie
cationica cu rupere
rapida
Strat din piatra
sparta, 20 cm
Fundatie din balast,
25 cm
Frezarea
imbracamintii
grosime pana la 3cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
1478.4187
=1344.017mp x 1.1 (pierderi)
to
175.19261595
=1344.017mp x 0.05m x 2.37t/mc x 1.1

(pierderi)
mp
2956.8374
=1344.017mp x 2 (straturi) x 1.1 (pierderi)
mc
295.68374
=1344.017mp x 0.2m x 1.1 (pierderi)
mc
369.604675
=1344.017mp x 0.25m x 1.1 (pierderi)
mp
1478.4187
=1344.017mp x 1.1 (pierderi)

Lucrari edilitare
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
ADUCEREA LA COTA
A GURILOR DE
SCURGERE
ADUCEREA LA COTA
A CAMINELOR DE
VIZITARE
ADUCEREA LA COTA
A GURILOR DE
AERISIRE
CANALIZARE
Guri de scurgere cu
piese suport
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc

existente
buc
23

existente
buc
67

existente
buc

existente
22 | P a g i n a
Mutare stalpi de
electricitate
capac si rama
5
6
buc

existente
buc

existente

Spatii verzi
Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UMPLUTURA DE
PAMANT LA ZONELE
VERZI
INSAMANTARE
SIMPLA
1
2
UM
Antemasuratoare
Cantitate
mc
mp
293.58615
=1779.31mp x 0.15m x 1.1 (pierderi)
1957.241
=1779.31mp x 1.1 (pierderi)

Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
pentru avertizarea
pericolului (STAS
1848-1-2011)
de reglementare
(STAS 1848-1-2011)
de orientare si
informare (STAS
1848-1-2011)
indicatoare
Marcaj longitudinal
de 15 cm latime
Marcaj divers si
transversal al
drumului
3
4
5
6
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
32
buc
34
buc
36
buc
102
=32buc + 34buc + 36buc
km
1.29712
=1297.12ml/1000m
mp
198
ANTEMASURATOARE PENTRU OBIECTIVUL:Strada

Revolutiei

Nr. Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
drumului
UM
Cantitate
Antemasuratoare
km
1.49237
=1492.37ml/1000m
Curatare teren
mp
26156.44
=16363.84mp+8505.6mp+1287mp

Decapare
23 | P a g i n a
strat
rutier
existent
Nr. Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
patului drumului
existent
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
1415.7
mc
849.42

Parte carosabila
Nr. Crt.
1
2
5
6
7
Denumirea lucrarii
grosime
Strat din binder de criblura
BAD 25, de 5 cm grosime +
3 cm strat de reprofilare
emulsie cationica cu
rupere rapida
geocompozit
grosime pana la 3cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
18000.224
=16363.84mp x 1.1 (pierderi)
to
3412.8424704
=16363.84mp x 0.08m x 2.37t/mc x

1.1 (pierderi)
mp
54000.672
=16363.84mp x 3(straturi) x 1.1

(pierderi)
mp
18000.224
=16363.84mp x 1.1 (pierderi)
mp
18000.224
=16363.84mp x 1.1 (pierderi)

HANDICAP
Nr. Crt.
1
2
4
5
Denumirea lucrarii
Desfacere borduri
existente
Pozare borduri
prefabricate noi 12 x 25 din
beton inclusiv fundatie din
beton C16/20
Pozare borduri
prefabricate noi 10 x 15 din
beton inclusiv fundatie din
beton C16/20
Trotuare, din: 6cm pavele
din beton, 5cm nisip, 15cm
balast
Accese persoane cu
handicap
UM
Cantitate
Antemasuratoare
ml
6566.428
=1492.37ml x 4 x 1.1 (pierderi)
ml
3283.214
=1492.37ml x 2 x 1.1 (pierderi)
ml
3283.214
=1492.37ml x 2 x 1.1 (pierderi)
mp
9356.16
buc
26
Categoria de lucrri : PARCARI SI STATII DE AUTOBUZ

Parcari si statii de autobuz
Nr. Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
grosime
UM
Cantitate
mp
715
to
135.564
Antemasuratoare
=650 x 0.08m x 2.37t/mc x 1.1
24 | P a g i n a
3
4
5

Amorsare cu emulsie
cationica cu rupere rapida
geocompozit
grosime pana la 3cm
(pierderi)
mp
mp
2145
=650mp x 3 (straturi) x 1.1 (pierderi)
715
715
mp

Nr. Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
grosime
BAD 25, 5 cm
Amorsare cu emulsie
Strat din piatra sparta, 20
cm
grosime pana la 3cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
1415.7
to
167.76045
mp
2831.4
mc
283.14
mc
353.925
mp
1415.7
=1287mp x 0.05m x 2.37t/mc x 1.1

(pierderi)
=1287mp x 2 (straturi) x 1.1
(pierderi)

Lucrari edilitare
Nr. Crt.
1
2
3
Denumirea lucrarii
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE SCURGERE
ADUCEREA LA COTA A
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE AERISIRE
CANALIZARE
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
16
buc
28
buc
111

situatiei existente

situatiei existente
situatiei existente

suport
buc

situatiei existente
capac si rama
buc

situatiei existente

Spatii verzi
Nr. Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
UMPLUTURA DE PAMANT
LA ZONELE VERZI
INSAMANTARE SIMPLA
UM
mc
mp
Cantitate
539.55
3597
Antemasuratoare
25 | P a g i n a
Nr. Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
pentru avertizarea
orientare si informare
(STAS 1848-1-2011)
indicatoare
Marcaj longitudinal de 15
cm latime
Marcaj divers si
transversal al drumului
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
34
buc
38
buc
40
buc
112
=34buc + 38buc + 40buc
km
1.49237
=1492.37ml/1000m
mp
204
ANTEMASURATOARE PENTRU OBIECTIVUL:Strada

Lunei

Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
drumului
km
0.523
=523ml/1000m
Curatare teren
mp
6447.34
=3613.52mp+2312mp+521.82m
p

Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
patului drumului
existent
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
574.002
mc
344.4012
=521.82mp x 0.6m x 1.1

(pierderi)

Parte carosabila
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
grosime
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
3974.872
to
753.6357312
=3613.52mp x 0.08m x 2.37 x

1.1 (pierderi)
26 | P a g i n a
5
6
7
rapida
geocompozit
grosime pana la 3cm
mp
11924.616
=3613.52mp x 3 (straturi) x 1.1

(pierderi)
mp
3974.872
mp
3974.872

HANDICAP
Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
ml
2301.2
=523ml x 4 x 1.1 (pierderi)
ml
1150.6
ml
1150.6
mp
2543.2
buc
15
4
5
Pozare borduri prefabricate

noi 12 x 25 din beton
inclusiv fundatie din beton
C16/20
Pozare borduri prefabricate
noi 10 x 15 din beton
inclusiv fundatie din beton
C16/20
Trotuare, din: 6cm pavele
din beton, 5cm nisip, 15cm
balast
Accese persoane cu
handicap
Categoria de lucrri : DRUMURI LATERALE, INTERSECTII SI INTRARI IN

CURTI
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Denumirea lucrarii
grosime
BAD 25, 5 cm
Amorsare cu emulsie
Strat din piatra sparta, 20
cm
UM
Cantitate
Antemasuratoare
mp
574.002
to
68.019237
mp
1148.004
mc
114.8004
mc
143.5005
grosime pana la 3cm
mp
574.002
=521.82mp x 0.05m x 2.37t/mc x

1.1 (pierderi)
=521.82mp x 2 (straturi) x 1.1
(pierderi)
=521.82mp x 0.2m x 1.1
(pierderi)
=521.82mp x 0.25m x 1.1
(pierderi)

Lucrari edilitare
Nr.
Crt.
Denumirea lucrarii
UM
Cantitate
Antemasuratoare
27 | P a g i n a
2
3
ADUCEREA LA COTA A
ADUCEREA LA COTA A
GURILOR DE AERISIRE
CANALIZARE
buc

situatiei existente
buc

situatiei existente

situatiei existente
buc

suport, inclusiv capac si
rama
buc

situatiei existente

Spatii verzi
Nr.
Crt.
1
2
Denumirea lucrarii
UMPLUTURA DE PAMANT
LA ZONELE VERZI
INSAMANTARE SIMPLA
UM
mc
mp
Cantitate
Antemasuratoare
12.21
81.4

Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
Denumirea lucrarii
pentru avertizarea
1848-1-2011)
indicatoare
Marcaj longitudinal de 15
cm latime
Marcaj divers si transversal
al drumului
UM
Cantitate
Antemasuratoare
buc
18
semnalizare
buc
24
semnalizare
buc
22
semnalizare
buc
64
=18buc +24buc + 22buc
km
0.523
=523ml/1000m
mp
145
semnalizare
2.21. Memorii tehnice de specialitate

Memorii tehnice de specialitate lucrari de drumuri/strazi
Elemente generale
Proiectul tehnic verificat, avizat si aprobat potrivit prevederilor legale
reprezinta documentatia scrisa si desenata pe baza careia se executa
lucrarea. Proiectul tehnic a fost elaborat in mod clar, si asigura informatii
complete, astfel incat autoritatea contractanta va obtine datele tehnice si
economice complete privind aceasta lucrare, care va raspunde cerintelor sale
tehnice, economice si tehnologice.
28 | P a g i n a
De asemenea proiectul tehnic este complet si suficient de clar, astfel incat se

vor putea elabora pe baza lui detaliile de executie in conformitate cu
materialele si tehnologia de executie propusa, fara sa fie necesara
suplimentarea cantitatilor de lucrari respective si fara a se depasi costul
lucrarii, stabilit in faza de oferta pentru executia lucrarilor.
Generalitati pentru lucrarile de infrastructura
Lucrrile proiectate rutiere prevazute respect n totalitate normele
tehnice privind proiectarea i realizarea drumurilor publice, i constau n
principal din :
Desfacerea bordurilor carosabile cu o stare tehnic
necorespunztoare, acolo unde este cazul;
Realizarea unei mbrcmini bituminoase n 2 straturi;
Amenajarea dispozitivelor de colectare i scurgere a apelor pluviale
prin ridicarea la cota a gurilor de scurgere si a caminelor de vizitare,
cat si amplasarea unora noi in cazul in care sunt necesare
Realizarea pantei transversale pentru scurgerea apei la bordura si in
profil longitudinal;
Amenajarea acceselor laterale i/sau a drumurilor laterale prin
asfaltare pe o lungime cuprinsa intre 15 m;
Realizarea de marcaje rutiere pentru semnalizarea orizontal i
completarea semnalizrii verticale, indicatori de circulaie noi acolo
unde acestea lipsesc;
Realizarea de locuri de parcare noi sau refugii, acolo unde terenul
permite, fr intervenii masive la terasamente;
2.22.
Situatia existenta a obiectivului de investitii LUCRARI DE

DRUMURI
Reteaua de strazi ce urmeaza fi reabilitate

Strada Nicolae Tarca, Strada Decebal, Strada Traian, Strada Vadului,
Strada Revolutiei, Strada Lunei.
Aceste strazi sunt strazi de categoria II, III, IV cu parte carosabila de 3,4029,00 m latime, au una sau doua benzi de circulatie pe sens si sunt incadrate
de borduri, spatii verzi si trotuare cu latime variabila 0,80-6.00m.
Strazile in prezent, au o imbracaminte din mixtura asfaltica, aflata in stare de
degradare, prezentand, gropi, tasari locale, faiantari, burdusiri.
29 | P a g i n a
Trotuarele sunt amenajate cu imbracaminte din mixtura asfaltica sau din

pavele autoblocante si se afla partial in stare buna, partial in stare avansata de
degradare prezentand fisuri crapaturi, gropi, burdusiri. Bordurile
sunt
ingropate si partial lipsesc, fiind necesare completari si inlocuirea celor sparte

si degradate.
Spatiile verzi nu sunt amenajate corespunzator, favorizand caderea pamantului
pe carosabil.
Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale este asigurat printr-o
canalizarea existenta.
Capacele caminelor de vizitare si gurile de scurgere sunt ingropate la o cota
inferioara cotei imbracamintii rutiere producand disconfort in circulatie.
Se constata ca interventiile la retelele edilitare au afectat structura rutiera pe
zone importante, reparatiile necorespunzatoare la nivelul imbracamintii rutiere
favorizind infiltratile in fundatia strazii.
Din punct de vedere geometric strazile supuse actualului proiect din orasul
Harsova nu prezinta o complexitate ridicata a traseului in plan, iar in profil
longitudinal declivitatile sunt reduse.
Strazile investigate din orasul Harsova au in general imbracamintea existenta
in stare de degradare, degradarile care predomina sunt: ale imbracamintei
rutiere, aceste defectiuni ingreunand foarte mult desfasurarea traficului in
conditii normale.
dificil.
Din punct de vedere administrativ, strazile ce se intentioneaza a fi reabilitate
se situeaza in orasul Harsova si reprezinta artere rutiere relativ importante ale
30 | P a g i n a
orasului cat si alei pietonale din anumite zone ale orasului, avand o lungime de
reabilitat de cca 6213.62 ml incluzand toate elementele necesare reabilitarii.
Uzura fizica si morala a sistemului rutier existent, vizibila prin multitudinea de
defectiuni intalnite, este cauzata in mica proportie de trafic, fiind determinata
in principal de actiunea apelor pluviale de infiltratie si de temperaturi, in
conditiile lipsei lucrarilor de intretinere curenta.
Tipurile de degradari aparute la structura rutiera existenta constau in:
burdusiri, fagase, refulari, cedari de fundatii.
Alte defectiuni: peladele, suprafete valurite, poroase, suprafete cu ciupituri,
suprafete incretite, rupturi, , crapaturi si fisuri pe diferite directii, gropi,
degradari cauzate de inghet-dezghet.
Prezenta apei pluviale pe carosabil, cauzata de lipsa pantelor de scurgere, de
deformarile partii carosabile, colmatarea sau absenta gurilor de scurgere,
reprezinta un factor de degradare a strazii.
Cele mai importante cauze ale aparitiei degradarilor intalnite pe strada ce face
obiectul prezentei documentatii sunt:
capacitatea portanta necorespunzatoare;
calitatea necorespunzatoare a materialelor;
prezenta apelor pluviale pe carosabil;
lipsa lucrarilor de intretinere specifice necesare.

Avind in vedere clasificarea strazilor in functie de rolul pe care il au in sistemul
circulator urban, se observa ca strazile analizate fac parte din reteaua
principala de circulatie a orasului. Reteaua principala de circulatie, compusa
din strazile de categoria I, II, III, IV care asigura accesele si legaturile locale.
Studiu de trafic consideratii finale
Traficul de calcul pentru dimensionarea structurilor rutiere sau a straturilor de
ranforsare se exprima in milioane de osii standard de 115kN (m.o.s.) si se
stabileste cu relatia:
-6
Nc = 365x10 x crt
k 1
i 1
MZAK x fK x 0.5 p Ki p Ki 1 ti
in care :
Nc =
traficul de calcul in milioane osii standard de 115kN (m.o.s) pe
banda de circulatie cea mai solicitata;

crt = coeficientul de repartitie transversala a traficului pe banda de
circulatie cea mai solicitata;
31 | P a g i n a
MZAK = intensitatea medie zilnica anuala a traficului in anul de baza,

pentru grupa ,,K'' de vehicule;
pKi , pKi +1 = coeficientii de evolutie a traficului in perspectiva pentru
grupa ,,K'' de vehicule la inceputul si sfirsitul perioadei partiale ,,i'' de
prognoza;
fK= coeficientul de echivalare a vehiculelor din grupa ,,K in osii
standard de 115 kN
ti = durata perioadei ,,i'' de prognoza (in general de 5 ani);
n = numarul de perioade partiale ,,ti de prognoza
Valorile traficului de calcul pentru dimensionare sistemelor rutiere si, implicit,
incadrarea in clase de trafic pentru reteaua de strazi analizata:
Efecte ale implementarii proiectului asupra reducerii timpului de
cltorie n oras precum si a cresterii numrului de persoane care
utilizeaz mijloace de transport n comun
Impactul produs prin realizarea proiectului const n:
realizarea unui confort sporit pentru participanii la trafic;

mrirea capacitii de circulaie i a fluenei traficului;
sporirea siguranei de circulaie;
reducerea numrului de accidente;
reducerea polurii mediului prin diminuarea noxelor i zgomotului;
micorarea distanei i a timpilor de parcurs.
Date despre structura existenta a drumului

In ce priveste situatia existenta a obiectivului de investitie, studiul
geotehnic a pus in evidenta urmatoarea alcatuire a structurilor rutiere actuale:
Nr. Crt.
Nume Str.
Nicolae Tarca
Decebal
Traian
Structura rutiera existenta

0,00 0,10m Asfalt
0,10 0,40 m Piatra sparta, bolovanis,
calcar
0,40 1,50 m Loess galben plastic vartos
0,00 0,3m Asfalt multistrat
0,03 0,43 m Deseu de cariera
0,43 1,03 m Piatra sparta
1,03 m Loess galben plastic vartos
0,00 0,05m Covor asfaltic
0,05 0,21 m Piatra sparta+deseu de
cariera
32 | P a g i n a
Nr. Crt.
Nume Str.
Structura rutiera existenta
0,21 1,71 m Loess cafeniu-galbui

0,05 0,18 m Piatra cubica
4
0,18 0,28 m Piatra sparta
Vadului
0,28 0,58 m Piatra sparta marunta
0,58 1,48 m loess
0,03 0,14 m piatra sparta
5
Revolutiei
0,14 0,44 m Pamant galben-loess
0,44 0,74 m loess cafeniu
6
0,03 0,13 m piatra sparta
Lunei
0,13 1,63 m loess galben cafeniu
Din punct de vedere geometric strazile din orasul Harsova nu prezinta o
complexitate ridicata a traseului in plan, iar in profil longitudinal declivitatile
sunt reduse.
Strazile investigate din orasul Harsova au in general imbracamintea
existenta intr-o stare de degradare avansata, degradarile care predomina sunt:
- ale structurii rutiere,
- ale complexului rutier,
- ale imbracamintei,
aceste defectiuni ingreunand foarte mult desfasurarea traficului in conditii
normale.
dificil.
Defectiunile sistemului rutier
Degradarile de suprafata reprezinta un factor cheie in evaluarea starii
drumului. Marimea, intinderea degradarilor este caracterizata de dimensiunea
degradarilor, sau, printr-un numar dat de degradari de un anumit tip,
identificate.
33 | P a g i n a
Din punct de vedere al intretinerii, se va acorda o atentie deosebita proportiei

degradate comparata cu suprafata totala a drumului, rezultand astfel o
caracterizare clara a deteriorarii, identificate.
Astfel, pe strazile din acest proiect, s-au identificat urmatoarele degradari:
Defectiunile vizualizate: sunt de diferite niveluri si grade astfel:
Suprafetele
extrudate,
suprafetele
siroite,
suprafete
valurite,
suprafete
poroase, suprafete cu ciupituri, suprafete incretite, praguri (damburi), rupturi

de margine, crapaturi si fisuri transversale, crapaturi si fisuri longitudinale,
fisuri si crapaturi multiple pe diferite directii, fisuri si crapaturi unidirectionale
multiple, faiantari, gropi, degradari provocate de inghet dezghet, tasari
locale, etc.
Traseul in plan
Traseul existent in lungime totala de 6213.62 ml se suprapune aproape
in totalitate pe traseul drumului existent. Viteza de proiectare este de 25-50
km/h, luand in considerare ca acesta se desfasoara numai in interiorul orasului
Harsova.
Strazile se incadreaza in clasa tehnica II, III si IV.
Marimile elementelor geometrice ale drumurilor trebuiesc conform
reglementarilor aflate in vigoare sau se calculeaza in baza unor elemente si
parametrii rezultate din acestea. Determinanta trebuie sa fie intensitatea
traficului de perspectiva dupa 15 ani de la terminarea constructiei drumului in
functie de care se fixeaza viteza de baza.
Imbuntirea elementelor geometrice, i a cii de rulare va conduce la
economisirea timpului i a carburanilor, la reducerea costurilor de operare ale
vehicolelor.
Consecinele benefice n urma reabilitrii ar fi :
creterea numrului zilnic de vehicule ;
asigurarea de potenial pentru dezvoltarea economic ;
economisire de timp i de carburani ;
reducerea costurilor de operare a vehicolelor ;
scderea nivelului de poluare fonic i de poluare a aerului.
34 | P a g i n a
Profilul in lung
Profilul in lung nu prezinta probleme deosebite de declivitati deoarece
acestea se situeaza intre 0.07 6.5%.
Din punct de vedere al racordarilor verticale acestea nu sunt conforme
STAS
10144/3
,,STRAZI.
ELEMENTE
GEOMETRICE.
PRESCRIPTII
DE
PROIECTARE. S-au observat urmatoarele neregularitati:

-
lipsa racordarilor pe cateva sectoare succesive la care diferenta

algebrica a declivitatilor verticale este mai mare de 0,5% sau
executarea defectuoasa a acestora;
mai multe curbe cu racordare verticala de acelasi sens cu raze mici

care ar trebui sa fie inlocuite printr-o singura curba cu raza noua.
Profilul transversal tip

Toate strazile au pe toata lungimea lor intre doua si patru benzi de
circulatie cu o latime de cca 3,40-29,00m.
Condiiile de circulaie sunt precare pe 60% din traseu din cauza:
- lipsei semnalizri orizontale (marcaje) i insuficiena indicatoarelor
de circulaie de prevenire, atenionare i orientare;
- neamenajarea intersectiilor in concordanta cu STAS-urile si
Normativelor in vigoare.
- lipsa unor locuri de parcare adiacente partii carosabila conduce la
parcarea autoturismelor pe partea carosabila astfel strazile nefiind
utilizate la capacitatea reala de circulatie.
Defectiuni ale sistemului de drenaj
Sistemul de colectare si evacuare a apelor pluviale este asigurat prin sistemul
de canalizare pluviala existent.
Capacele caminelor de vizitare si gurile de scurgere sunt ingropate la o cota
inferioara cotei imbracamintii rutiere producand discomfort in circulatie
Se constata ca interventiile la retelele edilitare au afectat structura rutiera pe
zone importante, reparatiile necorespunzatoare la nivelul imbracamintii rutiere
favorizind infiltratile in fundatia strazii.
35 | P a g i n a
Drumuri laterale, parcaje, statii de autobuz i refugii cu/fara alveole

Drumurile laterale care intersecteaz strazile studiate, sunt amenajate pe
o lungime de 15 m i o lime de pana la 6,00 - 14,00 m, functie de importanta
lui dar si latimea existenta. In ceea ce priveste curbele existente acestea sunt
defavorabile si nu permit in cea mai mare parte a lor virajul in conditii optime.
Parcajele, statiile de autobuz i refugiile cu/fara alveole sunt intr-o stare
de degradare medie spre ridicata si necesita a fi reabilitate. Mai mult decat
atat, in mare parte toate statiile de autobuz cu/fara alveole prezinta degradari
la nivelul structurii rutiere si necesita a fi reabilitate.
Utilitati instalatii electrice
In urma vizitei tehnice in teren impreuna cu detinatorii de utilitati cat si a
discutiilor purtate, au fost identificate o serie de stalpi electrici localizati in
zonele pe care s-au propus realizarea de locuri de parcare. Mentionam ca in
acest caz au fost propuse solutii de izolare ale stalpilor in cadrul unor spatii
verzi.
2.23.
Situatia proiectata a obiectivului de investitii LUCRARI DE

DRUMURI
Traseul in plan
Avand in vedere starea actuala a strazilor, s-a analizat in aceasta faza de
proiectare reabilitarea acestora - avand in vedere cerintele beneficiarului si
planurile urbanistice intocmite prin grija acestuia - prin realizarea unor
structuri rutiere care sa raspunda necesitatii traficului actual sj de perspective
studierea problemelor privind scurgerea apelor si cele privind siguranta
circulatiei.
Marimile elementelor geometrice ale drumurilor s-au realizat conform
reglementarilor aflate in vigoare sau sunt calculate in baza unor elemente si
parametrii rezultate din acestea. Determinanta a fost intensitatea traficului de
perspectiva dupa 15 ani de la terminarea constructiei drumului in functie de
care se fixeaza viteza de baza.
Avand in vedere cele mentioante mai sus, reabilitarea strazilor si aducerea la
parametrii clasei tehnice corespunzatoare, si anume II, III si IV s-au realizat
urmatoarele:
In plan, drumul se suprapune in totalitate peste traseul actual;
Reamenajarea alveolelor pentru statiile de autobuz
36 | P a g i n a
Amenajarea acceselor laterale i/sau a drumurilor laterale prin asfaltare

pe o lungime cuprinsa intre 15.00 m;
Realizarea de marcaje rutiere pentru semnalizarea orizontal i
completarea semnalizrii verticale, indicatori de circulaie noi acolo unde
acestea lipsesc;
Lungimea strazilor propuse pentru reabilitare se poate gasi in tabelul urmator:
Nr
.
Cr
t.
1
2
3
Denumire
strada
Sector
Lungime
Sector
reabilitat
(m)
Nicolae
Tarca
Decebal
0+000 -0+290
0+290 -1+157.51
0+000 -0+735.11
290
632.67
735.11
735.11
0+000 -0+420
0+420
1+243.35
0+000 - 0+182
0+182 - 0+208
0+208 -1+297.12
0+000 1+492.37
420
1243.35
Traian
4
Vadului
5
6
Revolutiei
Lunei
TOTAL
0+000 -0+523
Lungime
totala strada
reabilitata/m
odernizata
(m)
922.67
823.35
182
26
1089.12
1297.12
1492.37
1492.37
523.00
523.00
6213.62 ml
Profilul longitudinal
Problemele deosebite sunt ridicate pe acele sectoarele unde linia rosie se
comporta ca un fenomen cunoscut numit dinti de fierastru unde pe zone
restranse, declivitatile sunt mari atat la urcare cat si la coborare.
Propunerea noastra, in cadrul acestui proiect, este sa indulcim pe cat posibil
aceste declivitati.
Profilul transversal
Luand in considerare faptul ca pe sectorul analizat latimea partii carosabile
variaza de la 5.50 m la 16.00 m si faptul ca traficul se desfasoare in conditii
anevoioase din cauza degradarilor aparute in structura rutiera, in cadrul
acestui proiect toate deficientele au fost remediate.
37 | P a g i n a
Latimea partii carosabile pentru fiecare strada in parte se poate studia in

tabelul urmator:
Nr.
Crt.
1
2
3
4
Denumire
strada
Sector
Nicolae Tarca
0+000
1+157.51
0+000
0+735.11
Decebal
Traian
Vadului
0+000
1+243.35
0+000
1+297.12
Revolutiei
0+000
1+492.37
Lunei
0+000 0+523
Latime
(m)
Variabila - minim 6.00
maxim 11.00
maxim 9.00
maxim 8.20
maxim 29.00
maxim 15.40
maxim 12.00
Sistemul rutier
Dimensionarea structurii rutiere s-a fcut funcie de traficul prognozat n baza
Studiului de trafic si Dimensionarea sistemului.
Fluxurile de circulaie prezentate n studiu pe tipuri de vehicole au fost
echivalate n vehicole echivalente OS 50 cu sarcina de 50 KN pe osie (pentru
verificarea la oboseal).
S-a obinut astfel structura rutier de baz, aplicabil pentru strazile cu o
structura rutiera existenta alcatuita din straturi asfaltice asezate o fundatie din
materiale granulare. Aceast structur se compune din urmtoarele straturi: In
conformitate cu Ordinulul 66/N/2000 s-a adoptat in functie de starea sistemului
rutier existent urmtoarea structura rutiera:
Dimensionarea structurii rutiere s-a fcut funcie de traficul prognozat n
baza Studiului de trafic atasat Documentatie de interventie si
Dimensionarea sistemului rutier.
Fluxurile de circulaie prezentate n studiu pe tipuri de vehicole au fost
echivalate n vehicole echivalente OS 50 cu sarcina de 50 KN pe osie
(pentru verificarea la oboseal).
Aceaste structuri s-au verificat la aciunea fenomenului de nghe-dezghe

conform STAS 1709/1,2,3-90.
Solutiile proiectate pentru partea carosabila sunt urmatoarele:
38 | P a g i n a
Nr.
Crt
.
Denumire
strada
Sector
0+000 -0+290
Nicolae Tarca
0+290 -1+157.51
Decebal
0+000 -0+735.11
Traian
0+000 -0+420
0+420 1+243.35
Sistem rutier proiectat

(m)
4 cm strat de uzura din BA
16
5 cm strat de legatura din
BAD 25
geocompozit
20 cm strat de piatra sparta
25 cm fundatie din balast
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
Frezare pana la 3 cm
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
16
BAD 25
geocompozit
39 | P a g i n a
0+000 - 0+182
Vadului
0+182 - 0+208
0+208 -1+297.12
Revolutiei
0+000 - 1+492.37
Lunei
0+000 -0+523
din BAD 25
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
16
BAD 25
geocompozit
20 cm strat de piatra sparta
25 cm fundatie din balast
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
16
BAD 25
geocompozit
din BAD 25
40 | P a g i n a
Trotuare
Trotuarele au latimea variabila cuprinsa intre 2.50 8.60 m, o parte dintre ele
fiind deja reabilitatea.
Trotuarele reabilitate cat si cele ce urmeaza a fi reabilitate se vor incadra cu
borduri noi de tip A 20x25cm si tip B 10x15cm.
Solutia proiectata pentru
trotuarele ce urmeaza a fi reabilitate este
prezentata in tabelul urmator:
Nr
.
Cr
t.
Denumir
e strada
Sector
Nicolae
Tarca
0+000 0+922.67
Decebal
0+000 0+735.11
Traian
Vadului
0+000 1+297.12
Revolutiei
0+000 1+492.37
Lunei
0+000 0+523.00
0+000
1+243.35
Strucrura rutiera
Trotuare
6 cm pavele din
beton
5 cm pat de nisip
15 cm balast
6 cm pavele din
beton
5 cm pat de nisip
15 cm balast
6 cm pavele din
beton
5 cm pat de nisip
15 cm balast
6 cm pavele din
beton
5 cm pat de nisip
15 cm balast
6 cm pavele din
beton
5 cm pat de nisip
15 cm balast
6 cm pavele din
beton
5 cm pat de nisip
15 cm balast
41 | P a g i n a
Spatii verzi
Spatiile verzi proiectare sunt pe amplasamentul celor existente. Astfel s-a
realizat o reabilitare a spatiilor verzi, prin inlocuirea bordurii de incadrare cu
borduri noi tip B 10 x 15cm din beton si insamantare de gazon pe pamant
vegetal.
Dispozitive pentru scurgerea apelor
Colectarea apelor pluviale de pe platforma strazilor se realizeaza prin
intermediul pantelor transversale proiectate, iar evacuarea apelor de pe
platforma se va realiza prin intermediul gurilor de scurgere existente care se
descarca in canalul pluvial existent, de pe fiecare strada.
Drumuri laterale, parcaje, statii de autobuz i refugii cu/fara alveole.
Strazile laterale care intersecteaz strazile studiate, se vor amenaja pe o
lungime de 15.00 m i o lime de 6,00 - 14,00 m, functie de importanta lui dar
si latimea existenta, cu o structur rutier de asa maniera incat sa fie acoperite
cerintele de trafic din zona reabilitata. Structura rutiera propuse spre
reabilitare este: 4 cm BA 16 + 5 cm BAD 25 respectiv alte operatiuni dupa cum
urmeaza: decapare sistem rutier acolo unde este cazul respectiv frezarea
asfaltului existent pentru a-i conferi continuitatea sistemului rutier de pe
strazile principale. Alte operatiuni mai sunt: taierea imbracamintii ritiere
existente pentru a avea o precizie cat mai mare respectiv amorsarea
suprafetelor cu emulsie cationica cu rupere rapida pentru o priza mai buna
intre stratul de asfalt existent si cel nou pus in aplicare.
Solutiile proiectate pentru drumurile laterale sunt dupa cum urmeaza:
4 cm beton asfaltin BA 16;
5 cm strat de legatura BAD 25;
Frezarea sistemului rutier existent pe cca 2-3 cm
Parcarile s-au realizat pe acelas amplasament. Sistemul rutier este similar cu

cel al strazii pe care se afla parcarile.
Realizarea semnalizarii orizontale si verticale
Plantare de indicatoare rutiere de orientare Panouri verticale
Indicatoarele prevazute raspund cerintelor de avertizare,
(prioritate, restrictie si obligatie) si de orientare - informare.
reglementare
Masuri de siguranta a traficului

42 | P a g i n a
Proiectarea sistemului de semnalizare si marcaj va fi efectuat atat pentru

traseul studiat cat si pentru caile de comunicatii rutiere care il intersecteaza cu
acces la aceasta. Se vor respecta prevederile STAS 1848/7-2004 .
O atentie deosebita se va acorda la sistemul de semnalizare si marcaj in
apropierea parcarilor, statiilor de autobuz si de servicii, unde se vor efectua
lucrari de marcaje la sol si de amplasare a indicatoarelor de circulatie de toate
categoriile.
O atentie mare o solicita sistemul de semnalizare si marcaje concura la
sporirea sigurantei circulatiei atat pe traseul studiat cat si pe drumurile cu
acces la aceasta, ducand in final la sporirea fluentei traficului avand in vedere
faptul ca traficul va creste simtitor dupa realizarea acestei investitii. O
avertizare si o informare corecta, vizibila, sporeste confortul conducatorului
auto, duce la eliminarea stresului acestuia, eliminandu-se confuziile si a
manevrelor periculoase, in final a accidentelor si blocajelor.
Un capitol al acestui proiect face referiri la realizarea semnalizarii de
informare si orientare catre aceasta cale de acces.
Semnalizare orizontala
O componenta principala a sistemului de orientare si dirijare a traficului auto o
constituie marcajele realizate pe suprafata partii carosabile si pe alte elemente
situate in apropierea acesteia (borduri, parapeti).
In acest proiect s-au detaliat aceste lucrari in functie de rolul pe care acestea il
au in dirijarea si orientarea circulatiei:marcaje longitudinale, care cuprind
liniile de directie si marcaj lateral, liniile obligate de racordare. Cu acest
marcaj s-a realizat separarea sensurilor de circulatie,delimitarea benzilor de
circulatie si a partii carosabile. marcajele transversale se vor utiliza pentru a
marca locurile de oprire, pentru avertizare privind reducerea vitezei la
apropierea de zonele cu potential pericol.
Sistemul de semnalizare pe verticala s-a studiat cu atentie pentru a avea o
concordanta intre acesta si la sistemul de marcare orizontala, pentru a nu
creea confuzii si interpretari gresite, pentru a fi citit cu usurinta atat pe timp
de zi cat si pe timp de noapte.
Realizarea acestor semnalizari verticale eficiente este necesara si cuprinde
indicatoare de avertizare, de obligativitate si indicatoare de informare si
orientare.
S-au proiectat lucrari de marcare pentru avertizare privind delimitarea
spatiilor interzise, pentru interzicerea stationarii, furnizarea de informatii prin
utilizarea unor sageti sau inscriptii care ofera indicatii privind incadrarea
corecta pe benzile care corespund itinerarului ales in adoptarea unor viteze
corespunzatoare traseului care urmeaza.
43 | P a g i n a
Aceste inscriptii si sageti au dimensiunile in functie de locul unde se aplica si

vor fi in concordanta cu viteza de apropiere. Pe lucrarile de arta reabilitate sau prevazut executarea de lucrari de marcaje laterale.
Vopseaua utilizata pentru realizarea marcajelor are in proprietate
antiderapante reflectorizante si sa aiba o durata de viata cat mai ridicata
(rezistente la uzura).
S-au studiat posibilitati de amplasare de structuri tip portal pentru creerea
unui comfort ridicat in oferirea posibilitatii conducatorului auto de a receptiona
informatia cu efort minim.
Pentru a impiedica aparitia circulatiei necontrolate de oameni, s-au luat masuri
prin prevederea de treceri de pietoni mai dese unde se observa aglomerari de
pietoni. In studiul de trafic s-a constatat lipsa biciclistilor pe acest sector si de
aceea au fost prevazute benzi speciala pentru acestia acolo unde a fost posibil.
Toate materialele utilizate (vopseaua de marcaj, portalele, indicatoare etc)
trebuie sa aibe si sa fie agrementate conform HGR 766/1997 si cele care nu
sunt agrementate vor fi insotite de Certificate de Calitate.
Se recomanda folosirea de vopsele cu microbile pentru o mai buna vizibilitate
pe timp de noapte.
Masuri privind traficul pietonal
Studiile de circulatie necesare determinarii caracteristicilor fluxului de pietoni
s-au efectuat in conformitate cu prescriptiile legale in vigoare privind
recensamintele si masuratorile de trafic din localitati precum si conform
prognozelor de trafic urban.
S-au prevazut ca in dreptul statiilor de transport in comun si a trecerilor de
pietoni sa se majoreze latimea acestora in limita frontoanelor cladirilor
existente.
Pentru protejarea pietonilor in sectoarele periculoase s-a interzis amplasarea
diferitelor dotari de genul chioscuri ,gherete ,cabine de statii de transport in
comun ,cabine telefonice etc. Acestea se vor amplasa adiacent trotuarelor pe
platforme proprii, daca Primaria orasului Harsova permite acest lucru prin
Consiliul Local.
Pentru continuizarea circulatiei pietonilor s-au folosit, unde este cazul, borduri
tesite sau racordari cu planuri inclinate.
Trecerile de pietoni au fost amenajate cu alveole in afara partii carosabile si
amplasate decalat.
S-au amenajat in dreptul trecerilor de pietoni rampe de acces pentru
persoanele cu handicap si borduri tesite in dreptul acceselor.
Pentru protectia pietonilor si prevenirea s-a studiat triunghiul de vizibilitate in
dreptul drumurilor laterale.
44 | P a g i n a
In ceea ce priveste lucrarile de semaforizare acestea s-au pastrat in

amplasamentul existent.
Semnalizarea intersectiilor prin semaforizare
Mentionam ca au fost pastrate intersectiile semaforizate in amplasamentul
existent pastrand semaforizarea existenta iar acolo unde traficul pietonal local
este dezvoltat foarte mult s-a propus realizarea unor treceri de pietoni.
Amenajarea intersectiilor, drumurilor laterale, parcari

Reamenajarea intersectiilor se face in scopul reabilitarii acestor
tronsoane de strazi/drumuri, pentru aducerea acestora la standarde europene
si la cerintele actuale ale intensitatii traficului in conditii de fluenta si
siguranta sporite..
Dimensiunile racordarilor la strazile laterale au raze mai mari de 6,00 m
facilitand fara probleme accesul vehiculelor grele si a masinilor de pompieri.
45 | P a g i n a
3.
DURATA DE REALIZARE
-
graficul de realizare a investitiei
Durata de realizare a lucrarilor de constructii este de 12 luni, principalele etape fiind prezentate in
tabelul urmator:
46 | P a g i n a
4.
PLAN DE SECURITATE SI SANATATE A MUNCII
Politica
Proiectul trebuie realizat fara intreruperea traficului pe toata lungimea
traseului.
In aceste conditii pot aparea un numar important de potentiale
riscuri. Acolo unde se vor identifica posibile riscuri se vor aplica urmatoarele
masuri:
-
Evitarea riscului
Eliminarea riscului
Inlocuirea cu un risc mai mic
Procese administrative (permise de lucru, scolarizare, sisteme de lucru

sigure)
Echipament de protectie personal
In toate situatiile vor fi aplicate urmatoarele masuri de control:

Prezentarea datelor de identificare a santierului pentru toti angajatii si
subcontractorii implicati in proiect

-
Identificare zilnica a pericolelor
Verificarea echipamentului de protectie personal
Scolarizarea/ instruirea la zi a personalului
Existenta permiselor de admitere la lucru

-
Prezentul Plan de securitate i sntate n munc trebuie respectat pe

toat durata execuiei lucrrilor ce se efectueaz pentru lucrarea:
Reabilitare si modernizarea retelei de strazi urbane a orasului
Harsova i este elaborat n conformitate cu prevederile urmtoarelor
actele normative:
Legea 319/2006 Legea securitii i sntii n munc;
HOTRRE nr. 1425/2006 de aprobare a normelor metodologice de

aplicare a prevederilor Legii securitii i sntii n munc nr.
319/2006;
HOTRRE nr. 300 din 2 martie 2006 privind cerinele minime de

securitate i sntate pentru antierele temporare sau mobile;
47 | P a g i n a
HOTRRE nr. 1048 din 9 august 2006 privind cerinele minime de

securitate
sntate
pentru
utilizarea
de
ctre
lucrtori
echipamentelor individuale de protecie la locul de munc;

-
HOTRRE nr. 1051 din 9 august 2006 privind cerinele minime de

securitate i sntate pentru manipularea manual a maselor care
prezint riscuri pentru lucrtori, n special de afeciuni dorsolombare;
HOTRRE nr. 971 din 26 iulie 2006 privind cerinele minime pentru
semnalizarea de securitate i/sau de sntate la locul de munc;
HOTRRE nr. 1875 din 25 decembrie 2006 privind cerinele minime

de securitate i sntate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de vibratii;
HOTRRE nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerinele minime de

securitate i sntate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot;
Instruciune proprie de securitatea muncii pentru lucrari de dezvoltare si

reparatii a infrastructurii rutiere, elaborat de contractor;
Pentru buna desfurare a activitilor de execuie a lucrrilor mai sus

amintite, n condiii de securitate i de meninere a sntii lucrtorilor
n procesul muncii, se vor respecta urmtoarele cerine:
Cerine de securitate i sntate aplicabile pentru locurile de munc

din antier
Materialele, echipamentele i, n general, orice element care, la o deplasare

oarecare, poate afecta securitatea i sntatea lucrtorilor, trebuie fixate
ntr-un mod adecvat i sigur.
Accesul pe orice suprafa de material care nu are o rezisten suficient nu

este
permis
dect
dac
se
folosesc
echipamente
sau
mijloace
corespunztoare, astfel nct lucrul s se desfoare n condiii de

siguran.
Posturile de lucru mobile ori fixe, situate la nlime sau n adncime,

trebuie s fie solide i stabile, inndu-se seama de:
a) numrul de lucrtori care le ocup;
48 | P a g i n a
b) ncrcturile maxime care pot fi aduse i suportate, precum i de

repartiia lor;
c) influenele externe la care pot fi supuse.
Dac suportul i celelalte componente ale posturilor de lucru nu au o stabilitate
intrinsec, trebuie s se asigure stabilitatea lor prin mijloace de fixare
corespunztoare i sigure, pentru a se evita orice deplasare intempestiv sau
involuntar a ansamblului ori a prilor acestor posturi de lucru.
Instalaiile electrice trebuie utilizate astfel nct s nu prezinte pericol de

incendiu sau explozie, iar lucrtorii s fie protejai corespunztor contra
riscurilor de electrocutare prin atingere direct ori indirect.
Instalaiile de distribuie a energiei care se afl pe antier, n special cele

care sunt supuse influenelor externe, trebuie verificate periodic i
ntreinute corespunztor.
Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva influenelor atmosferice care le

pot afecta securitatea i sntatea.
Lucrtorii trebuie s fie protejai mpotriva cderilor de obiecte, de fiecare

dat cnd aceasta este tehnic posibil, prin mijloace de protecie colectiv.
Platformele de lucru, pasarelele i scrile schelelor trebuie s fie construite,

dimensionate, protejate i utilizate astfel nct persoanele s nu cad sau s
fie expuse cderilor de obiecte.
Toate schelele trebuie s fie concepute, construite i ntreinute astfel nct

s se evite prbuirea sau deplasarea lor accidental.
Scrile trebuie s aib o rezisten suficient i s fie corect ntreinute.

Acestea trebuie s fie corect utilizate, n locuri corespunztoare i conform
destinaiei lor.
Schelele mobile trebuie s fie asigurate mpotriva deplasrilor involuntare.
Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele

componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie s fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea creia i sunt destinate;

b) corect instalate i utilizate;
c) ntreinute n stare bun de funcionare;
49 | P a g i n a
d)
verificate
i supuse ncercrilor
i controalelor
periodice,
conform
dispoziiilor legale n vigoare;

e) manevrate de ctre lucrtori calificai care au pregtirea corespunztoare.
Toate instalaiile de ridicat i toate accesoriile de ridicare trebuie s aib

marcat n mod vizibil valoarea sarcinii maxime.
Instalaiile de ridicat, precum i accesoriile lor nu pot fi utilizate n alte

scopuri dect cele pentru care sunt destinate.
Toate vehiculele i mainile pentru excavaii i manipularea materialelor

trebuie s fie:
a) meninute n stare bun de funcionare;

b) utilizate n mod corect.
Conductorii i operatorii vehiculelor i mainilor pentru excavaii i

manipularea materialelor trebuie s aib pregtirea necesar.
Trebuie luate msuri preventive pentru a se evita cderea n excavaii sau n

ap a vehiculelor i a mainilor pentru excavaii i manipularea materialelor.
Cnd este necesar, mainile pentru excavaii i manipularea materialelor

trebuie s fie echipate cu elemente rezistente, concepute pentru a proteja
conductorul mpotriva strivirii n cazul rsturnrii mainii i al cderii de
obiecte.
Instalaiile, mainile i echipamentele, inclusiv uneltele de mn, cu sau fr

motor, trebuie s fie:
a) meninute n stare bun de funcionare;

b) folosite exclusiv pentru lucrrile pentru care au fost proiectate;
c) manevrate de ctre lucrtori avnd pregtirea corespunztoare.
Instalaiile i aparatele sub presiune trebuie s fie verificate i supuse

ncercrilor i controlului periodic.
Intrrile i perimetrul antierului trebuie s fie semnalizate astfel nct s

fie vizibile i identificabile n mod clar.
n caz de pericol, toate posturile de lucru trebuie s poat fi evacuate rapid

i n condiii de securitate maxim pentru lucrtori.
50 | P a g i n a
Cile i ieirile de urgen trebuie s fie n permanen libere i s conduc

n modul cel mai direct posibil ntr-o zon de securitate.
Dac antierul are zone de acces limitat, aceste zone trebuie s fie
prevzute cu dispozitive care s evite ptrunderea lucrtorilor fr atribuii
de serviciu n zonele respective. Trebuie luate msuri corespunztoare
pentru a proteja lucrtorii abilitai s ptrund n zonele periculoase. Zonele
periculoase trebuie semnalizate n mod vizibil.
Angajatorul trebuie s se asigure c acordarea primului ajutor se poate face

n orice moment. De asemenea, angajatorul trebuie s asigure personal
pregtit n acest scop. Trebuie luate msuri pentru a asigura evacuarea,
pentru ngrijiri medicale, a lucrtorilor accidentai sau victime ale unei
mbolnviri neateptate.
Trebuie asigurate materiale de prim ajutor n toate locurile unde condiiile

de munc o cer. Acestea trebuie s fie semnalizate corespunztor i trebuie
s fie uor accesibile. Un panou de semnalizare amplasat n loc vizibil
trebuie s indice clar adresa i numrul de telefon ale serviciului de
urgen.
Riscurile ce pot aprea pe antier n timpul execuiei lucrrilor

n timpul desfurrii activitilor de execuie a lucrrilor pot aprea anumite
riscuri specifice muncii pe antier, cum ar fi:
cderea sau alunecarea oamenilor de pe schele, platforme, scri, utilaje,
etc. ;
prbuirea
sau
alunecarea
utilajelor
neasigurate
corespunztor,
staionate n vecintatea excavaiilor;

accidentarea oamenilor prin lovirea de ctre utilajele manipulate
necorespunztor;
rsturnri sau cderi de obiecte;
deplasri sau prbuiri ale schelelor mobile;
incendii sau explozii;
electrocutri;
prbuiri de maluri ale excavaiilor nesprijinite corespunztor;
51 | P a g i n a
vtmri
corporale
cauzate
de
manipularea
neatent
maselor,
instalaiilor, mainilor i echipamentelor, inclusiv a uneltelor de mn, cu

sau fr motor.
Pentru reducerea sau eliminarea riscurilor ce pot aprea n timpul activitilor
desfurate pe antier, trebuie luate msuri de prevenire adecvate fiecrui tip
de risc n parte.
Msuri de prevenire necesare pentru reducerea sau eliminarea
riscurilor
Stabilitatea i soliditatea suprafeelor de lucru trebuie verificate n mod
corespunztor i, n special, dup orice modificare de nlime sau adncime
a postului de lucru.
Instalaiile existente nainte de deschiderea antierului trebuie s fie

identificate, verificate i semnalizate n mod clar.
Pentru spaiul de lucru din vecintatea liniilor electrice aeriene, trebuie

prevzute bariere sau indicatoare de avertizare, pentru ca vehiculele s fie
inute la distan fa de instalaii. n cazul n care vehiculele de antier
trebuie s treac pe sub aceste linii, trebuie prevzute indicatoare de
restricie corespunztoare i o protecie suspendat.
Materialele i echipamentele trebuie s fie amplasate sau depozitate astfel

nct s se evite rsturnarea ori cderea lor. n caz de necesitate, trebuie s
fie prevzute pasaje acoperite sau se va mpiedica accesul n zonele
periculoase.
Lucrrile la nlime nu pot fi efectuate, n principiu, dect cu ajutorul

echipamentelor
corespunztoare
sau
cu
ajutorul
echipamentelor
de
protecie colectiv, cum sunt balustradele, platformele ori plasele de

prindere.
n cazul n care, datorit naturii lucrrilor, nu se pot utiliza aceste
echipamente, trebuie prevzute mijloace de acces corespunztoare i trebuie
utilizate centuri de siguran sau alte mijloace sigure de ancorare.
Cderile de la nlime trebuie s fie prevenite cu mijloace materiale, n

special cu ajutorul balustradelor de protecie solide, suficient de nalte i
52 | P a g i n a
avnd cel puin o bordur, o mn curent i protecie intermediar, sau cu

un alt mijloc alternativ echivalent.
Schelele trebuie controlate de ctre o persoan competent, astfel:

a) nainte de utilizarea lor;
b) la intervale periodice;
c) dup orice modificare, perioad de neutilizare, expunere la intemperii
sau cutremur de pmnt ori n alte circumstane care le-ar fi putut afecta
rezistena sau stabilitatea.
Toate instalaiile de ridicat i accesoriile acestora, inclusiv elementele

componente i elementele de fixare, de ancorare i de sprijin, trebuie s fie:
a) suficient de rezistente pentru utilizarea creia i sunt destinate;
b) corect instalate i utilizate;
c) ntreinute n stare bun de funcionare;
d) verificate i supuse ncercrilor i controalelor periodice, conform
dispoziiilor legale n vigoare;
e)
manevrate
de
ctre
lucrtori
calificai
care
au
pregtirea
corespunztoare.
n cazul excavaiilor trebuie luate msuri corespunztoare:

a) pentru a preveni riscurile de ngropare prin surparea terenului, cu
ajutorul unor sprijine, taluzri sau altor mijloace corespunztoare;
b) pentru a preveni pericolele legate de cderea persoanelor, materialelor
sau obiectelor, de iruperea apei;
c) pentru a permite lucrtorilor de a se adposti ntr-un loc sigur, n caz de
incendiu, irupere a apei sau cdere a materialelor.
Trebuie prevzute ci sigure pentru a intra i iei din zona de excavaii.
Grmezile de pmnt, materialele i vehiculele n micare trebuie inute la o

distan suficient fa de excavaii; eventual, se vor construi bariere
corespunztoare.
Dispozitivele neautomatizate de stingere a incendiului trebuie s fie

accesibile i uor de manipulat. Acestea trebuie s fie semnalizate conform
prevederilor din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE.
53 | P a g i n a
Panourile de semnalizare trebuie s fie suficient de rezistente i amplasate

n locuri corespunztoare.
Cile i ieirile de urgen trebuie semnalizate n conformitate cu

prevederile din legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE.
Panourile de semnalizare trebuie s fie realizate dintr-un material suficient
de rezistent i s fie amplasate n locuri corespunztoare.
Pentru a putea fi utilizate n orice moment, fr dificultate, cile i ieirile

de urgen, precum i cile de circulaie care au acces la acestea nu trebuie
s fie blocate cu obiecte.
Trebuie prevzute una sau mai multe ncperi de prim ajutor, n funcie de
dimensiunile antierului sau de tipurile de activiti. ncperile destinate
primului ajutor trebuie s fie echipate cu instalaii i cu materiale
indispensabile primului ajutor i trebuie s permit accesul cu brancarde.
Aceste spaii trebuie semnalizate n conformitate cu prevederile din
legislaia naional care transpune Directiva 92/58/CEE.
54 | P a g i n a
Riscuri si masurile de reducere a acestora

Gradul Frecve Probabilit
Nr.
Identificar
de
nta
atea
crt
ea
severit
de
de
pericolului
ate
apariti
aparitie
(1-5)
2
e
3
(1-5)
4
0
A
1
Acces
Drumurile
Factor Masur
ul
de
propu
risc
se
sunt in
1
stare buna
si libere de
12
orice
2
obstacol
Iesirile
Probabil
Factorul de
itate
risc
redusa
revizuit
12
de:
Se
Din partea
verific
executantului
a
starea
drumu
2
Controlul efectuat
rilor
Se
Responsabilul cu
securitatea si
sanatatea muncii,
Seful de santier
Din partea
trebuie sa
verific
executantului
fie libere de
Responsabilul cu
orice
iesirile
securitatea si
obstacol
care
sanatatea muncii,
inclusiv
interfe
Seful de santier
cele in caz
reaza
de incendiu
cu
lucrari
55 | P a g i n a
Gradul
Frecve
Probabilit
Nr.
Identificar
de
nta
atea
crt
ea
severit
de
de
pericolului
ate
apariti
aparitie
(1-5)
2
e
3
(1-5)
4
Factor Masur
ul
de
propu
risc
se
6
le din
Probabil
Factorul de
itate
risc
redusa
revizuit
Controlul efectuat
de:
santier
B
Documentatie
Sef proiect din
Se
partea
Existenta
verific
proiectantului,
prescriptiilo
Responsabilul cu
r de
existe
securitatea si
protectia
12
nta
sanatatea muncii,
muncii in
acestei
din partea
proiectul
a in
executantului,
tehnic
DE
Diriginte de santier
sau PT
din partea
Infiint
beneficiarului
Reprezentantul
Existenta
unui
area
executantului, Seful
registru de
acestu
de santier va infiinta
56 | P a g i n a
Gradul
Frecve
Probabilit
Nr.
Identificar
de
nta
atea
crt
ea
severit
de
de
pericolului
ate
apariti
aparitie
(1-5)
2
e
3
(1-5)
4
Factor Masur
ul
de
propu
risc
se
6
i
control al
deseurilor
Existenta
permiselor
de lucru,
3
inclusiv
12
Fise de
protectie a
muncii
C
1
Excavari
Protectia si
27
Probabil
Factorul de
itate
risc
redusa
revizuit
Controlul efectuat
de:
registr
acest registru
u
Se
Din partea
verific
executantului
Responsabilul cu
existe
securitatea si
nta
12
sanatatea muncii,
acesto
Seful de santier si
Dirigintele de
docum
santier din partea
ente
beneficiarului
Se
13.5
Din partea
semnalizare
verifica
executantului
existenta
Responsabilul cu
57 | P a g i n a
semnaliz
arilor, a
sprijiniri
excavarilor
lor de
securitatea si
maluri si
sanatatea muncii,
Seful de santier
balustra
delor de
protectie
Prevederea
de treceri/
podete
2
peste
excavari
45
existenta
22.5
acestor
24
Se
Responsabilul cu
securitatea si
sanatatea muncii,
podete
sunt in
3
executantului
verifica
cand nu
lucru
Existenta
Din partea
Se
Seful de santier
1
24
Din partea
iluminatului
verifica
executantului
pe timp de
existenta
Responsabilul cu
noapte in
iluminat
securitatea si
zona
ului
sanatatea muncii,
58 | P a g i n a
D
1
excavatiilor
Protectia fata de lucrul la inaltime
Protectia si
3
3
3
Seful de santier
27
Se
13.5
Din partea
semnalizare
verifica
executantului
a lucrului la
existen
Responsabilul cu
inaltime
ta
securitatea si
semnal
sanatatea muncii,
izarilor
Seful de santier
si a
balustr
adelor
de
protect
ie
precum
i a
echipa
mentul
ui
individ
ual de
protec
59 | P a g i n a
ie
pentru
lucrul
la
nlim
e
E
Pregatire pentru situatia de urgenta

Se
verifica
Pregatire
pentru
24
incendiu,
prelucr
securitatea si
1
24
Dirigintele de
santier din partea
a cu
speciale
beneficiarului
angajat
2
24
ii
Afisare
sanatatea muncii,
Seful de santier si
acestei
alte cazuri
Existenta
urii si
area
explozie sau
Responsabilul cu
proced
urgenta in
caz de
executantului
ta
situatii de
1
Din partea
existen
24
Din partea
numerelor
executantului
de telefon
numere
Responsabilul cu
60 | P a g i n a
lor de
telefon
la
exterio
de urgenta
r si
pentru
interior
salvare si
in
pompieri
cladiril
securitatea si
sanatatea muncii,
Seful de santier
e
existen
te in
statie
F
1
Protectia fata de tensiunile inalte

Verificarea
3
2
12
Se
12
Din partea
echipei de
verifica
executantului
lucru daca
cunosti
Responsabilul cu
este
ntele
securitatea si
familiarizat
acestei
sanatatea muncii,
a cu
Seful de santier si
pericolele
inainte
Dirigintele de
la care este
de
santier din partea
expusa
inceper
beneficiarului
61 | P a g i n a
ea
lucrulu
i
Existenta
in caz de
electrocutar
e
Responsabilul cu
lunar si
regulile de
prin ajutor
executantului
verifica
instruirii cu
2
Din partea
Se
12
la
venirea
unui
nou
angajat
securitatea si
1
12
sanatatea muncii,
Seful de santier si
Dirigintele de
santier din partea
beneficiarului
62 | P a g i n a
Factorul de risc= gr. de severitate x frecventa x probabilitate de aparitie

Factorul de risc revizuit= factorul de risc / probabilitatea redusa
Gradul de severitate - se apreciaza de la 1 (neinsemnat) pana la 5 (catastrofic)
Frecventa - se apreciaza de la 1 la 10 in ordine crescatoare
Probabilitatea - se apreciaza de la 1 la 10 in ordine crescatoare
Gradul de severitate
Frecventa de aparitie
Probabilitate de
aparitie a pericolului
Probabilitate redusa
Maximum
Catastrofic
Tot timpul
Aproape sigur
Mai mult de 4
controale
Minimum
Notabil
Foarte rar
5
10
10
Putin probabil
Zero
controale
1
1
1
1
Organizare
Obiect: Reabilitare si modernizarea retelei de strazi urbane a orasului
Harsova, Faza : P.T.+D.D.E.
Detalierea responsabilitatilor
(a) client responsabil tehnic .................................
-
Asigura si verifica desfasurarea lucrarilor in santier in conformitate cu

contractul nr. ........................ incheiat intre .....................
i ...........................
(b) Reprezentantul in santier al contractorului *............

dl.*...........................
-
Asigura derularea lucrarilor conform cu documentatia de executie a

contractului nr. .................... si a legislatiei in vigoare privind calitatea in
constructii si a regulilor de protectia muncii
Asigura o buna colaborare intre proiectant si executant
Asigura punerea in aplicarea prezentului plan
63 | P a g i n a
Infiinteaza un dosar special (registru) cu toate rapoartele si masurile

luate pentru respectarea regulilor de protectie a muncii si a sanatatii
lucratorilor implicati in acest proiect
Mentine o buna colaborare cu inspectia de stat in constructii.
(c) Contractor principal *............

Project Manager - *...............
Asistent Project Manager - *......................
-
Mentine si inbunatateste prezentul plan
Asigura o coordonare eficienta intre proiectant si executant in sensul

reducerii riscurilor
Monitorizeaza activitatile de protectie a muncii si a disciplinei in santier
Investigheaza si raporteaza incidentele de orice fel
Asigura coordonarea intregii activitati (a lucrarilor) in santier in acord cu

Graficul e executie si a cerintelor formulate de client in contractul
nr. .....................................
(d) Coordonator lucrari civile in santier - *............

-
Trebuie sa se asigure ca lucrarile civile au fost proiectate in concordanta

cu legislatia din Romania in ce priveste calitatea in constructii si
diminuarea riscurilor in timpul executiei
Inspecteaza si raporteaza Directorului de Proiect, modul in care

subcontractorii respecta regulile de protectie a muncii si a prevederilor
de calitate din proiect
Pregateste documentatia modificata in santier prin dispozitii de santier si

o transmite Directorului de Proiect pentru elaborarea proiectului AS
BUILT
Verifica si avizeaza situatiile de lucrari lunare elaborate de

subcontractori
64 | P a g i n a
(e) Sef proiect -
*............
Raspunde de indeplinirea cerintelor formulate de client prin Caietul de

Sarcini, de respectarea standardelor precizate in CS (caietul de sarcini)
(f) Sef santier - *.............................. -* ..................

-
Se asigura ca toate persoanele care lucreaza in santier sunt autorizate si

instruite in legatura cu lucrarile din santier
Se asigura ca toti lucratorii poarta semne distincte care sa arate firma la

care lucreaza
Se asigura ca toti subcontractorii sunt instruiti si respecta regulile de

protectie a muncii in acord cu prevederile contractuale si cu legislatia in
vigoare
Subcontractorii vor incepe o noua lucrare numai dupa ce au elaborat o

procedura tehnologica. Aceasta trebuie sa fie aprobata de
...*(contractor) si de client
Va infiinta un registru cu tot personalul care a fost instruit sa lucreze in

acest santier
Se asigura de existenta unei proceduri in caz de incendiu sau alte

pericole importante
Va face inspectii saptamanale pentru respectarea regulilor de protectie a

muncii si va raporta Directorului de Proiect sau inlocuitorului acestuia
Va inspecta schelele si excavarile daca respecta regulile de protectie a

muncii cerute de documentatie
Accidentele si incidentele sunt inspectate si raportate ....*(contractor)
(g) Health & Safety Manager - *....................... - *..................

-
Se asigura de aplicarea acestui plan prin verificarea lunara a lui
Monitorizeaza lunar orice non-conformitate
Inregisteaza si investigheaza orice incident sau accident din santier
65 | P a g i n a
Verifica si ajuta personalul implicat in implementarea regulilor de
protectie a muncii
Persoane de contact
Nume
Contacte de urgenta
Contact
Salvare, Pompieri, Politie
Grup local pompieri
Nr. telefon
Nr. telefon
112
* - se vor completa odata cu nominalizarea persoanelor si a firmelor

ce vor raspunde de domeniile respective.
Cerinte minime de securitate privind semnalizarea de securitate si/sau
sanatate la locul de munca
Conform Hotararii de Guvern nr. 971/2006 privind Cerinte minime pentru
semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca, Anexa I, locurile
in care exista risc de coliziune cu obstacole si de cadere a persoanelor trebuie
sa fie semnalizate permanent cu o culoare de securitate si/sau cu panouri.
Caile de circulatie trebuie sa fie marcate permanent cu o culoare de securitate.
Astfel, se vor folosi dup necesiti panouri de semnalizare ca n exemplele de
mai jos:
-
Panouri de interdictie:
66 | P a g i n a
interzis stingerea cu apa;
fumatul i focul deschis
accesul interzis persoanelor
a nu se atinge;
interzise;
neautorizate;
-
Panouri de avertizare:
pericol de impiedicare;
pericol
electric;
greutati suspendate;
cdere cu
denivelare;
-
Panouri de obligativitate:
67 | P a g i n a
protectie obligatorie a mainilor;
protecie individuala
obligatorie
mpotriva cderii de
la nlime;
protecie obligatorie a capului;
protecie obligatorie a
picioarelor ;
- Panouri de salvare si acordarea primului ajutor:
centru de prim ajutor;
cale (ieire) de
salvare;
-
Panouri privind materialele sau echipamentele necesare pentru

prevenirea i stingerea incendiilor:
extintor;
5.
furtun de incendiu;
IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR
68 | P a g i n a
Oportunitatea investitiei
In prezent traficul pe strazile: Strada Nicolae Tarca, Strada Decebal,
Strada Traian, Strada Vadului, Strada Revolutiei, Strada Lunei. se desfasoara,
cu viteza redusa datorita starii defectoase a suprafetei de rulare.
Consecintele circulatiei cu fluenta mica sunt:
-
pierderi de natura economica: conditiile dificile de circulatie conduc

la sporirea timpului de parcurgere a distantelor si la consum marit de
carburanti;
impact negativ asupra mediului:

Circulatia in conditii de fluenta redusa, cu numeroase cicluri opriri
accelerari, determina emisii mari de substante poluante in atmosfera, precum

si inregistrarea unui nivel ridicat de zgomot in localitati. Astfel, literatura de
specialitate arata ca:
-
emisiile de CO cresc de 1,5 2,0 ori in timpul ciclurilor de

accelerare/franare si cu pana la 25 de ori la stationarea cu motorul
pornit;
emisiile de hidrocarburi sunt minime la rularea cu viteza constanta, fiind

maxime la stationarea cu motorul pornit.
Surse de poluanti si protectia factorilor de mediu
Functie de intensitatea si durata ei, poluarea specifica drumurilor si
traficului rutier este de urmatoarele tipuri:

Poluare manifestata pe durata executiei lucrarilor
Acest tip de poluare are caracter temporar, atingand valori ridicate in
perioadele in care baza de productie functioneaza la capacitate maxima. In
categoria surselor de poluare specifice perioadei de executie sunt incluse:
-
surse liniare: reprezentate de traficul zilnic desfasurat in cadrul

santierului
si
pentru
asigurarea
materiilor
prime,
materialelor,
transportului muncitorilor etc.;
69 | P a g i n a
surse de suprafata: reprezentate de functionarea utilajelor in zona

fronturilor de lucru;
surse punctiforme: reprezentate de functionarea echipamentelor in

cadrul bazei de productie, respectiv a statiilor de asfalt si betoane.
Referitor la impactul exercitat in perioada de constructie (identificarea

surselor, estimarea impactului si masurile de protectie), mentionam ca cele
prezentate in cadrul acestui document sunt informatii cu caracter general.
Impactul va fi influentat direct de tehnologiile, utilajele, echipamentele,
vehiculele de transport pe care le va utiliza Constructorul, de modul in care se
va organiza (isi va amenaja sau nu o Organizare de santier, Baza de productie
etc.).
Poluare cronica manifestata in perioada operationala a obiectivului, ca

urmare a desfasurarii traficului zilnic
Acest tip de poluare are caracter cronic, nivelul de poluare in perioada
operationala a drumului putand atinge diferite intensitati functie de volumul si
tipul traficului desfasurat.
Poluarea accidentala, ca rezultat al accidentelor de circulatie in care

sunt implicate autovehicule ce transporta hidrocarburi lichide sau alte
produse toxice sau corozive
Aceste substante prin dispersia rapida in mediu pot degrada straturi acvifere,
pot schimba calitatea apelor de suprafata si a solului.
Poluare sezoniera care apare ca rezultat al lucrarilor executate pentru

mentinerea circulatiei in conditii de siguranta pe perioada iernii, pe
drumurile cu polei si gheata.
70 | P a g i n a
Protectia calitatii apelor

Perioada de constructie
Surse de poluare
In perioada de executie a lucrarilor de constructie, sursele posibile de
poluare a apelor pot fi:
-
executia propriu-zisa a lucrarilor;
traficul de santier rezultat din circulatia vehiculelor grele pentru

transport de materiale si personal la punctele de lucru, utilajele;
organizarile de santier care pot avea in componenta lor statii de asfalt si

betoane, statii de intretinere a utilajelor si masinilor de transport,
cantine, spatii pentru dormitoare, birouri etc.
In perioadele ploioase, poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori
de mediu (apa de suprafata si subterana, sol etc.).

Impactul asupra mediului
-
Executia lucrarilor
Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton,
bitum, agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si

fiecarei operatii de constructie. Ploile care spala suprafata santierului pot
antrena depunerile si astfel, indirect, acestea ajung in stratul freatic.
Manevrarea
defectuoasa,
in
apropierea
cursurilor
de
apa,
autovehiculelor care transporta diverse tipuri de materiale sau a utilajelor

reprezinta surse potentiale de poluare ca urmare a unor deversari accidentale
de materiale, combustibili, uleiuri.
-
Traficul de santier
Traficul greu, specific santierului, determina diferite emisii de substante
poluante in atmosfera rezultate din arderea combustibilului in
motoarele
vehiculelor (Nox, CO, Sox, COV, particule in suspensie etc.). Pe de alta parte,
71 | P a g i n a
traficul greu este sursa de particule sedimentabile datorita antrenarii

particulelor de praf de pe drumurile nepavate. De asemenea, pe perioada
lucrarilor de executie particule rezulta si din procesele de frecare a caii de
rulare si din uzura a pneurilor. Atmosfera este spalata de ploi, astfel incat
poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa subterana, sol
etc.).
-
Organizarea de santier si baza de productie

Daca statiile de asfalt si betoane sunt amplasate in apropierea unui curs
de apa, ele pot constitui surse de poluare prin spalarea poluantilor specifici din
atmosfera sau de pe sol de catre apele meteorice. De asemenea, o atentie
deosebita trebuie acordata zonelor unde nivelul apelor freatice este ridicat, aici
putandu-se produce poluari in cazul pierderilor de carburanti sau bitum.
Rezervoarele de carburanti pot constitui o sursa de poluare in cazul in
care ele nu sunt etanse. De la statiile de intretinere a utilajelor si masinilor de
transport rezulta uleiuri, carburanti, apa uzata de la spalarea masinilor.
De la Organizarea de santier rezulta ape uzate menajere de la cantina,
spatiile igienico-sanitare. In general aceste ape sunt incarcate biologic normal,
incadrandu-se din punct de vedere calitativ cerintelor Normativului NTPA
002/2002. Apele meteorice rezultate pe amplasamentul Organizarilor de
santier sunt considerate ape conventional curate, in cazul in care nu se produc
pierderi de substante poluante, care sa fie spalate de apele pluviale.
Masuri de protectie a mediului

-
Organizarea de santier nu va fi amplasata in apropierea cursurilor de

apa;
Pentru Organizarea de santier si Baza de productie se va proiecta un

sistem de colectare a apelor menajere, apelor tehnologice si a apelor
meteorice. Apele colectate pot fi introduse in bazine etanse vidanjabile
72 | P a g i n a
sau in constructii de epurare. In acest ultim caz, apa epurata poate fi

descarcata intr-un emisar sau pe terenul inconjurator.
Perioada de functionare
Surse de poluare
Sursele de poluare ale apei sunt apele meteorice care spala platforma
drumului, antrenand substantele poluante depuse pe aceasta.
Tipurile de poluanti sunt de natura chimica diferita, functie de originea lor
diversa:
-
Reziduri provenite de la arderea carburantilor: hidrocarburi, plumb;
Reziduri
provenite
de
la
uzura
pneurilor
vehiculelor:
substante
hidrocarbonice macromoleculare, zinc, cadmiu;

-
Reziduri metalice provenite de la coroziunea vehiculelor: fier, crom,

nichel, cupru, cadmiu si de la parapetii galvanizati: zinc;
Uleiuri si grasimi minerale;
Reziduri provenite de la uzura imbracamintii drumului: materii solide.

Lucrarile de constructie propuse vor avea un efect benefic in zona
analizata.
Circulatia fluenta, cu viteza constanta va conduce la reducerea emisiilor
si a concentratiilor de poluanti in aer si implicit a celor antrenati de apele
pluviale de pe platforma drumului.
Concentratiile de poluanti in apa descarcata intr-un receptor (care poate
fi un emisar sau terenul inconjurator) trebuie sa fie inferioare celor maxim
admisibile conform:
-
NTPA 001/2002 Normativ privind stabilirea limitelor de incarcare cu

poluanti a apelor uzate industriale si orasenesti la evacuarea in receptorii
naturali si Hotararea nr.352/2005 privind modificarea si completarea
73 | P a g i n a
HG nr.188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descarcare in mediul acvatic a apelor uzate daca apa este deversata
intr-o apa de suprafata;
-
STAS 9450-1988 Conditii tehnice de calitate a apelor pentru irigarea

culturilor agricole daca apa este deversata pe terenul inconjurator. In
acest caz, dintre poluantii caracteristici traficului rutier, exista limitari
numai pentru metalele grele: Pb si Zn.
Protectia aerului
Surse de poluare
In perioada executiei lucrarilor emisiile de substante poluante evacuate
in atmosfera provin de la urmatoarele surse:
-
sursele liniare, reprezentate de traficul rutier zilnic desfasurat in cadrul

santierului;
sursele de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona

fronturilor de lucru;
sursele punctiforme, reprezentate de functionarea statiilor de asfalt si

betoane.
Efectele generate de sursele punctiforme si de suprafata mentionate se fac

resimtite pe arii mai restranse decat in cazul surselor liniare de tipul traficului.

Activitatea de constructie poate avea, temporar (pe durata executiei) un
impact local apreciabil asupra calitatii atmosferei. Impactul negativ asupra
calitatii aerului este mai semnificativ in zona unde functioneaza statiile de
asfalt si betoane.
74 | P a g i n a
Actiunea poluantilor atmosferici asupra sanatatii umane se manifesta

cand acestia depasesc un nivel maxim al concentratiilor, numit prag nociv.
Nocivitatea poluantilor depinde de concentratia lor, dar si de durata expunerii.
Masuri de protectie
-
acoperirea depozitelor de materii prime si materiale reprezinta o masura

de protectie impotriva actiunii vantului;
pentru limitarea disconfortului imminent ce poate apare mai ales pe

timpul verii se vor alege trasee optime pentru vehiculele ce deservesc
santierul, mai ales pentru cele care transporta materii prime si materiale
de constructie ce pot elibera in atmosfera particule fine. Drumurile de
santier vor trebui udate periodic;
transportul materialelor de constructie in vrac, care pot fi antrenate in

aer, se va face in mijloace de transport cu bena acoperita;
utilajele, echipamentele, statiile de asfalt si betoane vor fi periodic

verificate din punct de vedere tehnic in vederea constatarii eventualelor
defectiuni care pot produce emisii ridicate de poluanti.
O alta posibilitate de limitare a emisiilor de substante poluante consta in

folosirea
de
utilaje,
vehicule,
echipamente
de
generatie
recenta,
prevazute cu sisteme performante de retinere a poluantilor.

Surse de poluare
In perioada de operare a strazilor, nu vor aparea surse suplimentare de poluare
a aerului fata de situatia existenta. Sursa de poluare va fi aceeasi ca si in
prezent, si nume traficul rutier care se desfasoara pe strazile din orasul
Harsova.
Poluarea
atmosferica
in
cazul
traficului
rutier
este
rezultatul
arderii
carburantilor in motoare, pe de o parte, iar pe de alta parte este rezultatul

uzurii prin frecare a materialelor diferitelor suprafete de contact.
Acest tip de poluare se manifesta ca urmare a:
75 | P a g i n a
evacuarii in atmosfera a produsilor de ardere;
producerii de pulberi de diferite naturi din uzura caii de rulare si a

pneurilor, a dispozitivelor de franare si de ambreiaj, precum si a
elementelor caroseriei.

Emisiile de poluanti in atmosfera vor scadea in conditiile cresterii fluentei
circulatiei.
Emisia substantelor poluante in aer scade odata cu cresterea vitezei de
deplasare a vehiculelor.
Protectia impotriva zgomotului si vibratiilor
Surse de poluare
Lucrarile de constructie implica urmatoarele surse de zgomot si vibratii
si anume:
-
procesele tehnologice, pentru care este necesar sa functioneze unele

grupuri de utilaje. Aceste utilaje in lucru reprezinta tot atatea surse de
zgomot;
circulatia mijloacelor de transport in cadrul santierului;
functionarea instalatiilor, utilajelor, echipamentelor in cadrul Bazei de

Productie.
Nivelul sonor depinde in mare masura de urmatorii factori:
fenomenele meteorologice si, in particular, viteza si directia vantului,

gradientul de temperatura si de vant;
absorbtia undelor acustice de catre sol, fenomen denumit efect de sol;
absorbtia in aer, dependenta de presiune, temperatura, umiditatea

relativa, componenta spectrala a zgomotului;
topografia terenului;
76 | P a g i n a
vegetatie.
Evolutia nivelului sonor depinde de evolutia lucrarilor si mutarea
fronturilor de lucru.
Afectata de zgomot si vibratii va fi populatia care locuieste sau isi desfasoara
activitatea in cladirile aflate in apropierea santierului.
Toate aceste surse de zgomot in timpul executiei lucrarilor de constructie ale
strazilor din orasul Harsova vor avea caracter temporar.
Masuri de protectie
-
programul de lucru al Antreprenorului va fi stabilit astfel incat sa

afecteze cat mai putin perioada de odihna a populatiei rezidente in zona;
se recomanda ca, in masura posibilitatilor, traseele utilajelor, vehiculelor

de transport etc. sa evite zonele locuite;
in zona santierului este necesar a se lua toate masurile de protectie

antifonica pentru personalul care munceste.
Surse de poluare
In perioada de functionare a obiectivului analizat nu vor aparea surse
suplimentare de poluare sonora fata de situatia existenta. Sursa de poluare va
fi aceeasi ca si in prezent: traficul rutier care se desfasoara pe strazile supuse
proiectarii si reabilitarii.
Estimarea nivelului de zgomot se va face tinand seama de urmatoarele
elemente:
-
caracteristicile traficului (valori, componente);
viteza de circulatie;
topografia zonei;
77 | P a g i n a
distantele, inaltimile la care se afla receptorii fata de sursa.
Masuri de protectie
Se apreciaza ca valorile nu vor depasi 50 dB(A) in apropierea strazilor
din orasul Harsova valoarea maxima admisibila la o distanta de 2 m de fatada
cladirilor de locuit, conform prevederilor STAS 10009-88 Acustica urbana
Limite admisibile ale nivelului de zgomot.
Protectia impotriva radiatiilor

Nu este cazul.
Protectia solului si subsolului
Surse de poluare
Pe perioada executiei lucrarilor, sursele de poluare a solului sunt
urmatoarele:
-
surse liniare, reprezentate de traficul de vehicule grele si utilajel. O parte

din emisiile de substante poluante degajate in atmosfera din arderea
combustibilului, atat datorita traficului, cat si functionarii utilajelor in
zona santierului, ajung sa se depuna pe sol. Realizarea lucrarilor va
implica realizarea unor volume de terasamente, manevrarea unor
cantitati de pamant, agregate, materiale etc. Poluarea se va manifesta pe
o perioada limitata de timp (pe durata lucrarilor de constructie) si,
spatial, pe o arie restransa;
surse de suprafata, reprezentate de functionarea utilajelor in zona

santierului. Suplimentar, exista riscul pierderilor accidentale de ulei sau
78 | P a g i n a
combustibil ca urmare a aparitiei unor defectiuni tehnice survenite la

utilaje;
-
sursele punctiforme, reprezentate de Organizarea de santier.

Depozitarea necorespunzatoare a materialelor si/sau deseurilor rezultate
din activitatile de constructie poate constitui o sursa de poluare a solului.

Principalul impact asupra solului in perioada de constructie este
consecinta
ocuparii
temporare
platforme,
baza
aprovizionare
de
de
terenuri
si
pentru
productie,
drumuri
halde
de
provizorii,
deseuri
etc.
Reconstructia ecologica a zonei dupa incheierea lucrarilor reprezinta o masura

obligatorie.
Impactul manifestat de traficul desfasurat in cadrul santierului are un
caracter temporar si se exercita ca urmare a antrenarii poluantilor de catre
apele de precipitatii, care se infiltreaza apoi in straturile superioare ale solului.
Impactul determinat de pierderile de carburanti sau ulei de la
functionarea defectuoasa a utilajelor poate fi apreciabil, manifestandu-se insa
tot pe arii restranse. Depoluarea solurilor este costisitoare si necesita un timp
indelungat.
Impactul asupra solului produs de depozitele de deseuri neorganizate
este cu atat mai intens cu cat substantele depozitate au un caracter mai
agresiv. Precipitatiile spala depozitele de deseuri incarcandu-se, in special, cu
substante organice. O mare problema in cazul depozitelor necontrolate sunt
apele uzate rezultate din descompunerea substantelor organice. Aceste ape
sunt caracterizate de un debit redus, dar sunt foarte incarcate cu substante
organice, motiv pentru care sunt greu de epurat.
Apele uzate menajere si tehnologice rezultate pe amplasamentul
Organizarii de santier se infiltreaza cu usurinta in sol in cazul in care nu exista
platforme betonate sau sisteme de scurgere, colectare si epurare a acestora.
79 | P a g i n a
Masuri de protectie
-
terenurile ocupate temporar vor fi redate in circulatie. In cazul in care se

constata o degradare a acestora vor fi aplicate masuri de reconstructie
ecologica;
depozitarea provizorie a pamantului excavat este recomandat a se face

pe suprafete cat mai reduse. Decaparea solului vegetal se va face in
limita strictului necesar;
deseurile rezultate din activitatea de constructie trebuie colectate in

pubele tipizate, amplasate in locuri special destinate acestui scop. Este
necesar ca pubelele sa fie preluate periodic de catre serviciile de
salubritate din zona, pe baza de contract;
scurgerile de ulei rezultate accidental in zona fronturilor de lucru de la

functionarea defectuoasa a utilajelor pot avea un impact redus asupra
solului in cazul in care exista un program de prevenire si combatere a
poluarii accidentale. In acest sens, instruirea personalului reprezinta o
masura eficienta in prevenirea si/sau reducerea efectelor poluarii.
Surse de poluare
Sursele de poluare pot fi:
-
emisiile de poluanti rezultate de la traficul rutier;
apele pluviale incarcate cu poluantii proveniti de la traficul rutier,

descarcate necontrolat.
Se apreciaza ca nu se va exercita un impact negativ asupra solului
intrucat poluantii rezultati de la traficul rutier nu vor depasi concentratiile

maxim admisibile, iar apele pluviale vor fi colectate si descarcate controlat.
Masuri de protectie
80 | P a g i n a
Nu este cazul.
Protectia ecosistemelor acvatice si terestre
Surse de poluare
Sursele de poluare pot fi:
-
emisiile de poluanti generate de traficul de santier: masinile care

transporta materiale, muncitori la punctele de lucru etc;
emisiile de poluanti rezultate din activitatea utilajelor de constructie;
depozitarea necontrolata a deseurilor, materiilor prime si materialelor de

constructii etc.
Impactul negativ produs de depunerile de poluanti pe vegetatia aflata in
apropierea santierului va avea caracter temporar. Dimensiunile impactului vor

depinde de tehnologiile care vor fi alese de Antreprenor.
Un impact important il reprezinta faptul ca pentru executia lucrarilor va
fi necesar sa se taie arbori din padurile aflate in imediata apropiere a strazilor
din orasul Harsova.
Masuri de protectie
Dupa incheierea lucrarilor Antreprenorul are obligatia de a lua o serie de
masuri in sensul refacerii mediului afectat.
In ceea ce priveste taierea de copaci, va fi respectata legislatia in vigoare
referitoare la masurile de compensare.
Surse de poluare
Sursa de poluare pentru flora in perioada operationala va fi aceeasi ca si
in prezent: emisiile de poluanti rezultate din traficul rutier care se desfasoara
81 | P a g i n a
pe strazile din orasul Harsova. Apreciem ca reducerea emisiilor ca urmare a

fluidizarii circulatiei reprezinta un impact pozitiv.
6.
STANDARDE SI NORMATIVE UTILIZATE
1. STAS 863-85
2. STAS 1339-79
Elemente geometrice ale traseelor

Dimensionarea sistemelor rutiere. Principii
fundamentale.
3. STAS 1598/2-89
Incadrarea mbracamintilor la ranforsarea sistemelor

rutiere existente
4. STAS 1948/1-91
Lucrari de drumuri. Stlpi de ghidare i parapete.

Prescriptii generale de proiectare i amplasare
5. SR 4032/1-2001
6. SR 6900:1995
Lucrari de drumuri. Terminologie

Lucrari de drumuri. Indicatoare kilometrice i
hectometrice.
7. SR 174/1-2002
Imbracaminti bituminoase executate la cald.

Conditii tehnice de calitate.
8. SR 174/2-97
Imbracaminti bituminoase executate la cald.
9. SR 174/2:1997/A91:2005 Conditii tehnice pentru prepararea i punerea n

opera a
mixturilor asfaltice i receptia
mbracamintilor executate.
10. STAS 1338/1-84
Mixturi asfaltice i mbracaminti bituminoase
executate
la cald.
82 | P a g i n a
11. SR EN 12697-23:2004
Mixturi asfaltice i mbracaminti bituminoase
executate
la cald
12. SR EN 13450:2003
Agregate naturale pentru lucrari de cai ferate i
drumuri.
13. STAS 2914-84
Lucrari de drumuri. Terasamente.

Conditii tehnice generale de calitate.
14. STAS 6400-84
Lucrari de drumuri. Straturi de baza i de
fundatie.
Conditii tehnice generale de calitate.
15. SR 1848/1-2011
Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere.

Clasificare, simboluri i amplasare.
16. SR 1848/2-2004
Siguranta circulatiei. Indicatoare rutiere.
Prescriptii tehnice.
Intocmit:
Verificat:
Ing. Dragos Enachi
Drajneanu
Ing. Ionut
83 | P a g i n a

SCPRHAR - 03 - Memoriu Modernizare Strazi - PT+DE - Rev 1-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCPRHAR - 03 - Memoriu Modernizare Strazi - PT+DE - Rev 1-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Memorii tehnice de specialitate lucrari de drumuri/strazi...............28

2.2.1.1. Situatia existenta a obiectivului de investitii LUCRARI DE DRUMURI

STANDARDE SI NORMATIVE UTILIZATE.............................................................73

Denumirea obiectivului investitiei

Oraul Hrova este aezat n partea de Nord-Vest a judeului Constana,

DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

Proiectul se desfasoara pe raza orasului Harsova.

In conformitate cu prevederile STAS 10144/3 ,,STRAZI. ELEMENTE

Strazi categoria I, cu 6 benzi de circulatie;

Strazi categoria II, cu 4 benzi de circulatie;

Strazi categoria III, cu 2 benzi de circulatie;

Strazi categoria IV, cu 1 benzi de circulatie.

Din punct de vedere geometric, strazile din orasul Harsova nu prezinta o

Se constata ca interventiile la retelele edilitare au afectat structura

Clima si fenomenele naturale specifice zonei

temperat continental, prezentand anumite particularitati legate de pozitia

geografica si de componentele fizico-geografice ale teritoriului. Existenta

Temperaturile minime absolute inregistrate in judetul Constanta au fost

-cuvertura sedimentara este reprezentata prin ciclul de sedimentare

Din punct de vedere geomorfologic, terenul amplasament cercetat , este

Prezentarea proiectului pe specialitati

Piese scrise, lucrari de drumuri, lucrari de poduri

Devierile si protejarile de utilitati afectate

Conform avizelor si acordurilor ridicate pana in prezent putem afirma ca

In incinta organizarilor de santier trebuie sa se asigure scurgerea apelor

In vederea identificarii necesarului de materiale, personal si echipamente

Sursele de apa, energie electrica,

Sursa de apa pe perioada de executie si definitiva se va realiza prin

Caile de acces la obiectivul propus se constituie din drumul existent in

Investitia se va realiza in durata de lucru propusa de antreprenorul

Protejarea lucrarilor si a materialelor din santier cade in sarcina

Masurarea lucrarilor s-a facut in unitati specifice fiecarei lucrari

Vor trebui sa realizeze probele cerute de tehnologia de executie: probe

Cade integral n sarcina antreprenorului cu mare atentie pentru

Masuri de protectie a muncii + PSI

Legea protectiei muncii nr. 319/2006

HG 300/2006 Cerintele minime de securitate si sanatate pentru

HG 1051/2006 - Cerintele minime de securitate si sanatate pentru

Executia lucrarilor se va face cu muncitori calificati pentru astfel de

Lucrrile proiectate nu necesita masuri speciale PSI.

Relatiile dintre contractant (ofertant), consultant si persoana

Avand in vedere prevederile Legii nr.10/1995 privind

Trasarea lucrarilor se va realiza in functie de axele de trasare si reperul

Antemasuratoarea lucrarilor ce urmeaza a fi realizate le vom defini in

Categoria de lucrri : TERASAMENTE

Pichetarea detaliata a drumului

=9523mp +4941mp +841.26mp

Categoria de lucrri : TERASAMENTE

=(2098.77mp +841.26mp ) x 1.1

Categoria de lucrri : SUPRASTRUCTURA DRUM

=9523mp x 1.1 (pierderi )

=9523mp x 0.08m x 2.37t/mc x

Strat din piatra sparta, 20 cm

Fundatie din balast, 25 cm

=2098.77mp x 0.2m x 1.1

=7424.23mp x 1.1 (pierderi )

Categoria de lucrri : BORDURI, TROTUARE SI ACCESE PERSOANE CU

=922.67ml x 4 x 1.1 (pierderi)

=922.67ml x 2 x 1.1 (pierderi)

=922.67ml x 2 x 1.1 (pierderi)

=4941mp x 1.1 (pierderi )

conform planului de situatie