Sunteți pe pagina 1din 34

PREZENTAREA TERITORIULUI GAL DELTA DUNARII

1 Prezentarea geografic i fizic


1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice (amplasament, relief, altitudine)
Rezervaia Biosferei "Delta Dunrii" este o zon de importan ecologic naional i cu triplu
statut internaional: Rezervaie a Biosferei, Sit Ramsar (zon umed de importan
internaional, n special pentru psrile acvatice), Sit al Patrimoniului Mondial Natural i
Cultural UNESCO. Rezervaia Biosferei "Delta Dunrii" este parte integrant a reelei ecologice
europene Natura 2000 n Romnia, att ca arie special de conservare (zona marin) ct i arie
de protecie special avifaunistic (i Complexul Razim Sinoie i Marea Neagr), conform HG
1284 din 24 octombrie 2007.
Teritoriul vizat de GAL Delta Dunarii are in componenta parti considerabile incluse in perimetrul
acestei rezervatii. Acest aspect, a determinat de la inceput directia de dezvoltare strategica a
teritoriului, care aduce in prim plan necesitatea unei dezvoltari socio-economice durabile, prin
atentia care trebuie acordata permanent, conservarii si protejarii capitalului natural, cultural si
istoric.
Planul de dezvoltare locala al teritoriului Delta Dunarii este un concept de dezvoltare axat pe
trei prioritati principale: cresterea calitatii vietii populatiei din mediul rural, valorificarea
durabila a resurselor naturale si culturale ale zonei si consolidarea initiativelor de cooperare.
Odat transpus n aciuni practice, conceptul planului va putea determina implementarea tipului
potrivit de masuri ntr-o anumita comunitate, oferind cele mai bune metode pentru atingerea
obiectivelor operationale stabilite la nivelul GAL-ului, dupa cum urmeaza:
-imbunatatirea cunostintelor tehnice si economice ale populatiei din mediul rural, care
desfasoara activitati in sectorul agricol si non-agricol
-sustinerea initiativelor de antreprenoriat in sectorul agricol si non-agricol
-cresterea atractivitatii turistice a teritoriului si implicit a veniturilor alternative ale populatiei
-dezvoltarea de parteneriate transnationale
Pentru atingerea acestor obiective, au fost stabilite o serie de actiuni specifice, astfel:
-masuri de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte
-masuri care sa incurajeze antreprenoriatul local, si in consecinta intregul sector agricol si non-
agricol al zonei
-masuri care sa sprijine fermierii de ferme agricole de semi-subzistenta sa poata deveni
competitivi pe piata unica
-masuri care sa sustina investitiile in activitati si servicii turistice locale
-masuri care sa ajute la valorificarea obiectivelor de patrimoniu cultural si istoric prezent in
zona
-masuri care sa determine o deschidere a factorilor locali catre parteneriate si colaborari
interne si externe
Dezbaterile asupra conceptului de dezvoltare locala durabila a teritoriului GAL Delta Dunarii
trebuie sa continue, astfel nct, s existe permanent o atentie indreptata catre acei indicatori
de rezultat ai succesului aciunilor ntreprinse n cadrul parteneriatului.
Prin urmare, dezvoltarea durabil a teritoriului trebuie realizata pe termen lung, iar prezentul
plan de dezvoltare locala conceput cu responsabilitate, pe baza realitilor din teritoriu,
aprobat i sprijinit de ctre toi factorii locali interesai n procesul dezvoltrii comunitatilor
locale este punctul de plecare pentru a progresa.

Amplasarea teritoriului
Teritoriul GAL DELTA DUNARII se sfla situat intre meridianele de 28 grade, 48min si 29 grade si
17 min. longitudine estica si paralelele de 44 grade, 36 min. si 45 grade, 9 min. latitudine
nordica. La est teritoriul se invecineaza cu Lacul Razim, Marea Neagra si zona de varsare a
Dunarii (Bratului Sfantu Gheorghe) in mare, la sud cu Lacul Sinoe si zona Podisului Casimcei, la
vest cu Padurea Babadag(parte a Podisului Nord-Dobrogean, Dealurile Agighiolui si Dealurile
Tulcei), iar la nord cu zona de delta a Bratului Sulina a Dunarii. Pe teritoriul GAL avem zone
lagunare, de mlastini si balti, zone de campie si de dealuri care urca usor spre Podisul Casimcei
si Podisul Dobrogei de Nord.
Principala forma de relief este o vasta campie in formare, mlastinoasa, cu o foarte mica
inclinare de la vest la est (0,6%) si o altitudine medie de 3 m. Teritoriul este strabatut de cele
Bratul Sfantu Gheorghe al fluviului Dunarea, presarat cu mii de hectare de balti, lacuri si
grinduri, precum si raurile Taita si Telita.
In partea de est si sud-est se regaseste Complexul lagunar Razim - Sinoe cu o suprafata totala a
lacurilor componente de 86.300 Ha. Si reprezinta cel mai mare sistem lagunar din Romania.
Teritoriul GAL se intinde pe teritoriul administrativ a 9 comune si are o suprafata totala de
2068,20 km.patrati.
In partea de sud, teritoriul se invecineaza cu dealurile formate pe malul drept al lacului Golovita
si cu podisul Casimcei care se intinde din zona Baia spre vest.
Localitatile sunt concentrate de-a lungul Bratului Sfantu Gheorghe (Nufaru, Bestepe, Mahmudia,
Murighiol) si pe malurile lacurilor Razim si Sinoe (Valea Nucarilor, Sarichioi, Jurilovca, Ceamurlia
de Jos, Mihai Viteazu). Toate localitati, au in componenta terenuri administrate de Rezervatia
Biosferei Delta Dunarii intr-un procent semnificativ, dar si terenuri agricole care se regasesc cu
preponderenta in zona de sud si vest a teritoriului.


Zona este relativ izolat, datorita faptului ca se gaseste la extremitarea estica a Romaniei.
Accesul se face numai din partea de vest a teritoriului. Accesul este posibil pe sosea, dinspre
Constana, pe drumul european E 87 Constana Tulcea, dinspre Ploieti pe drumul naional DN 70
Bucureti- Ploieti Buzu- Brila Tulcea i dinspre Galai, pe DE 71 Iai Galai Brila
Tulcea.
Pe calea ferat se poate ajunge de la Medgidia: Bucureti Cernavod Medgidia Tulcea, pe
conexiuni neoptimizate. Pe cale aerian, pe aeroportul Delta Dunrii (comuna Mihail
Koglniceanu).
In ansamblu, infrastructura de acces precar reprezint un punct slab.

Comuna Nufru - distana fata de orasul Tulcea este de 11 km. Comuna Nufru este conectat
prin DJ 222C de municipiul Tulcea, care strbate teritoriul comunei de la V la E pe o lungime de
13,2 km. n vara anului 2009, au nceput lucrrile de reabilitare la acest drum. Comuna Nufru
fiind strbtut de bratul Sf. Gheorghe al Dunrii , legtura cu localittile din delt se face i pe
ap. ntre Nufru i Ilganii de Jos traversarea Dunrii se face cu bacul. n Nufru si are originea
drumul DC2 Nufru Ilganii de Jos Partizani Gorgova - Sulina care este pietruit pe o lungime
de 10,6 km. Reteaua stradal din intravilanul localittilor comunei, nsumeaz 20,432 km, din
care 15,09 km n Nufru; 12,894 km n Malcoci; 4,20 km n Victoria i 1,248 km n Ilganii de Jos.
Din aceast retea 1,5 km au fost reabilitati n anul 2006 i 1,8 km in anul 2007. Pentru restul
retelei, exist un studiu de fezabilitate i se urmrete accesarea de fonduri pentru executia
lucrrilor de reabilitare. Situaia mijloacelor de legtur ale comunei cu celelalte localiti este
satisfctoare.
Comuna Betepe prin comuna trec drumurile DJ 222C i DJ 229K. Legtura rutier direct cu
municipiul Tulcea i comuna Mahmudia a comunei Betepe este asigurat de DJ 222 C, care
strbate teritoriul comunei pe o lungime de 7,9 km. Conditiile de circulatie pe DJ 222 C vor fi
mbunttite prin executia n 2009 i 2010 a lucrrilor la obiectivul cu finantare extern
Modernizarea infrastructurii de acces ctre zona turistic Murighiol Uzlina Dunvt Lacul
Razim . DJ 229K; DJ 222 C Bltenii de Sus Mahmudia DJ 222C, strbate teritoriul comunei
pe o lungime de 6,9 km. Este pietruit pe o lungime de 2,7 km i din pmnt pe 4,2 km. Sectorul
de drum din pmnt este n stare foarte rea. Comuna are acces spre Tulcea i pe cale fluvial
prin bratul Sfntu Gheorghe. Reteaua stradal a comunei nsumeaz 22,5 km drumuri din
pmnt n stare rea, din care: 16,0 km n localitatea Betepe; 2,5 km n localitatea Bltenii de
Sus i 4,0 km n Bltenii de Jos.
Comuna Mahmudia este traversat de drumul judeean DJ 222C, pe o distan de 9 km.
Legtura dintre Mahmudia i Bestepe se face prin drum comunal, de 5,7 km. Strzile din
localitate totalizeaz 22 km. Infrastructura a fost reabilitat. n afara infrastructurii rutiere, n
localitate exist dou mici porturi, unul industrial i unul turistic neamenajat nc.
Comuna Murighiol - legtura rutier direct este asigurat de DJ 222 i DC 9. Legtura rutier
cu municipiul Tulcea i localitatea Agighiol este asigurat de DJ 222C care strbate teritoriul
administrativ al comunei pe o lungime de 19,5 km. DJ 229L cu o lungime de 9,0 km asigur
legtura cu localitatea Dunvtu de Jos, iar DJ 229 M asigur legtura rutier cu debarcaderul
Murighiol. Pentru anii 2009 i 2010 sunt prevzute a se realiza lucrrile la investitia
Modernizarea infrastructurii de acces ctre zona turistic Murighiol- Uzlina Dunvt 2 Lacul
Razim . Pentru restul drumului: DJ 222C: Murighiol Agighiol se vor executa lucrri de
reabilitare n urmtoarea perioad. Accesul ctre comun, dinspre Tulcea se face i pe cale
fluvial pe Dunre. Primria, consider satisfctaore situatia mijloacelor de legtur ale
comunei cu celelalte localitti. Reteaua stradal a comunei nsumeaz 46,705 km din pmnt n
stare foarte rea, din care: 23,825 km n Murighiol; 4,86 km n Dunvtu de Jos; 4,75 km n
Dunvtu de Sus; 4,875 km n Plopu; 4,0 km n Sarinasuf; 4,0 km n Colina i 0,4 km n Uzlina.
Din reteaua stradal au fost reabilitati 5 km n 2006 i 5 km n 2007. Lucrrile vor fi continuate i
n perioada urmtoare, existnd deja un studiu de fezabilitate pentru un proiect n valoare
total de 7 milioane euro, privind reabilitarea drumurilor comunale n fiecare localitate, pe
anumite tronsoane.
Comuna Valea Nucarilor are acces facil la cile navigabile Delta Dunrii, Razelm, Marea Neagr.
Drumul comunal aflat n administrarea Consiliului Local are o lungime de 48 Km i a fost
reabilitat pe o distan de 2 Km n anul 2007. Legtura rutier dintre sediul de comun i
municipiul Tulcea se face prin DJ 222C: Tulcea Murighiol Valea Nucarilor Agighiol i DJ 222 :
Tulcea Agighiol - Enisala - Jurilovca - Dou Cantoane Sarighiol de Deal - Limit judet
Constanta. Drumul judetean 222 strbate teritoriul comunei pe o distant de 11,0 km, directia
N-S. n a adoua parte a anului 2009 au nceput lucrrile de reabilitare de 8,426 km , directia E-V.
Pentru acest drum n anul 2009 i nceputul anului 2010 este prevzut a se ntocmi proiectul
tehnic. Lucrrile de reabilitare sunt prevzute a se executa n perioada 2010-2012. Reteaua
stradal din intravilanul localittilor comunei nsumeaz 91,0 km, din care: 31,0 km Valea
Nucarilor, 25,0 km n Iazurile i 35,0 km n Agighiol. Din aceast retea au fost pietruiti 2,0 km n
2007. Pentru restul retelei s-a initiat ntocmirea studiului de fezabilitate i functie de
posibilittile de accesare a fondurilor ce va demara i ntocmirea proiectelor pentru executia
lucrrilor de reabilitare
Comuna Sarichioi este strbtut pe directia nord-sud de DN 22 Tulcea-Constana pe o lungime
de 8Km. Reeaua de drumuri are n componen i un drum judeean de 40 Km i un drum
comunal de 7,15 Km. Localitatea dispune de mijloace de legtur care asigur conexiunile cu
toate celelalte localiti cu care se nvecineaz. Drumul comunal aflat n administrarea
Consiliului Local a fost reabilitat pe o distan de 4 Km n 2007. Refacerea infrastructurii
constituie n continuare o prioritate pentru Primria comunei Sarichioi .
Comuna Jurilovca este traversat pe directia nord-sud de drumul judeean DJ 222. Distanele
fa de cele mai apropiate localiti sunt: 89 Km fa de Constana, 55 Km fa de Tulcea i 32
Km fa de Babadag. Pe directia nord-sud comuna Jurilovca este traversat de drumul judetean
DJ 222. Distantele fat de cele mai apropiate localitti sunt: 90 Km fat de Constanta, 69 Km
fat de Tulcea i 32 Km fat de Babadag. Pentru sectorul de drum DJ 222 care tranzitez
teritoriul administrativ al comunei n cursul anului 2009 au nceput lucrrile de reabilitare. Tot
n cursul anului 2009 se execut i lucrrile de modernizare ale DJ 229P, drumul de acces la
Cetatea Argamum. Reteaua stradal din intravilanul localittilor comunei nsumeaz 50,0 km,
din care: 20,0 km n Jurilovca; 19,0 km n Slcioara i 11,0 km n Viina. Acest retea este
pietruit pe toat lungimea. Pentru modernizarea unor strzi din Jurilovca, n anul 2009, s-a
ntocmit Proiectul tehnic de executie. De asemenea, comuna intentioneaz ntocmirea studiului
de fezabiliate i a proiectului tehnic pentru lucrrile de asfaltare i la restul retelei stradale.
Ceamurlia de Jos teritoriul comunei este strbtut de D.J.222, iar pe direcia nord-est este
deservit de calea ferat Tulcea Constana. Situaia mijloacelor de legtur ale comunei cu
celelalte localiti este satisfctoare. Drumul comunal aflat n administrarea Consiliului Local
este de 4,5 Km i nu au mai fost realizate lucrri de reabilitare n ultimii 3 ani. Comuna a
pregtit un studiu de fezabilitate de 16 milioane de Lei pentru reabilitarea infrastructurii.
Comuna Mihai Viteazu - Transportul in comun dintre localitatea Mihai Viteazu si orasele
Constanta, Tulcea si Babadag se realizeaza cu microbuze si autobuze, cu un program de
functionare satisfacator, si suplimetar cu trenul, din statia C.F.R. Mihai Viteazu, pe linia
Medgidia Babadag.
Centrul comunei este strabatut de o sosea principala, care leaga drumul european E87 Tulcea
Constanta de drumul judetean DJ 226, Mihai Viteazu Navodari.
Aceste drumuri, dezvoltate inca din antichitate, asigurau legatura dintre cetatea Histria si vatra
localitatii si erau strabatute de convoaiele armatei turcesti, in trecerea lor spre garnizoana
Babadagului. Numite la inceputul secolului XX, sosele vecinale si drumuri naturale, acum
aceste drumuri au devenit culoare europene, nationale si judetene.
Din totalul drumurilor intravilane cu o lungime de 34 km, doar 16 km sunt asfaltati iar restul de
18 km de drum sunt neasfaltati. Drumurile pietruite sunt in lungime de : - 9 km in localitatea
Mihai Viteazu ; 12 km in localitatea Sinoe .

Relief
Relieful zonei de la est la vest este reprezentat printr-o succesiune de cmpii litorale continuate
spre selful continental al Marii Negre printr-un front litoral. n cadrul cmpiei litorale se disting
dou forme de relief care dau nota specific : grindurile si cmpurile. Spre vest relieful urca
domol spre cel 2 podisuri dobrogene cu inaltimi cuprinse intre 100 si 270 de metri, parte a
horstului dobrogean.
Horstul dobrogean constituie un rest al cutrilor hercinico-kimerice si se caracterizeaz ca un
relief tipic de platou, avnd ca elemente dominante: Podisul Babadagului, Podisul Casimcei si
Dealurile Tulcei.
Podisul Dobrogean si Dealurile Tulcei - formatiuni sedimentare si diabaze, cu nltimi de 200-
350 m n zona Mahmudia - Bestepe si muntii izolati din jurul Tulcei (dealurile Consul si Somova),
dealurile calcaroase din mprejurimile Tulcei cu nltimi ce nu depsesc 200 m.

Reteaua hidrografica
Prin cele trei brate principale Dunarea varsa in mare o cantitate insemnata de apa (6400mc/an)
si aluviuni (peste 67 milioane tone/an)repartizate astfel :
- Bratul Chilia, situat la nord, transporta 60% din volumul de apa si aluviuni si formeaza o delta
proprie (secundara)
- Bratul Sulina, situat in partea de mijloc a deltei, are un curs rectiliniu. Este permanent dregat
pentru navigatia navelor de mare tonaj ; transporta anual 18% din volumul de apa.
- Bratul Sf. Gheorghe, orientat spre sud, sud-est, cu un curs relativ sinuos,transpota 22% din
volumul de apa .
Clima
Este continental excesiva , cu precipitatii reduse (sub 400 mm /an) , cu umiditate atmosferica
ridicata,
veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudi mari de temperatura (66,3 0C)
si prin precipitatii reduse .
Zona litoral-maritima se caracterizeaza printr-un climat mai bland ,cu veri a caror caldura este
atenuata
de briza Marii Negre si ierni cu temperaturi nu prea coborate (media termica a lunii celei mai
reci, in zona lacurilor, este de -0,60C).
Precipitatiile medii anuale insumeaza cantitati cuprinse intre 359 mm la Murighiol (cele mai mici
din tara) si 435 mm la Ceamurlia de Jos.
Din punct de vedere climatic, zona suport trei influene exterioare: continental, pontic i a
aerului de advecie. Parametrii principali climatici inregustreaz valori caracteristice generale:
Nebulozitate: 5% (cea mai redus din ar)
Perioada cu cer senin: pana la 80,1 zile pe an (Murighiol)
Numrul zilelor cu cer acoperit: pana la 90 zile pe an (Murighiol)
Stralucirea soarelui: 2250 2500 ore pe an ( pana la 2600 ore in anii cu nebulozitate redus)
Radiaia solar: 130 135 kcal/cm2 (cea mai mare din ar)
Temperatura medie anual: 11 11,4 grade Cesius
Precipitaii medii anuale: 400 435 mm/an
Umezeala relativ a aerului: iarna intre 88 85% iar vara intre 69 80%
Precipitaiile sunt reduse cantitativ i scad de la vest spre est
Vnturile dominante bat din sectorul nord-estic, urmat de cel dinspre nord i alternativ din
sectorul sudic, cele mai intense accelerri inregistrndu-se iarna (peste 20 m/s)

Solurile
Principalele tipuri de soluri, ca si folosintele acestora, indic prezenta unor soluri tinere
si caracterizarea general a Deltei Dunrii ca cel mai tanar pamant al continentului european:
Solurile aluviale soluri foarte tinere, caracteristice grindurilor fluviale din partea vestic.
Drenate i aerate in mod controlat, pot fi utilizate in scop productiv
Limnosolurile depozite lagunare de pe fundul lacurilor, alcatuite din suspensii minerale aduse
de apele Dunrii. Reprezint un filtru pentru apele subterane, impotriva polurii chimice.
Gleisolurile dezvoltate pe depozite aluviale si de loess, acoperite de regul de stufaris, papuris
si rogozuri.
Psalmosolurile i nisipul grindurile i dunele de nisip, cu nivel de ferilitate scazut.
Solonceacurile la suprafaa solurilor. Biodiversitate scazuta, risc la eroziunea eolian.
Soluri balane specifice regiunii stepice, foarte buine din punct de vedere fizic dar cu un
coninut scazut de materie organic. Umiditatea scazuta reprezint principala problema legat
de folosirea lor in scop agricol.
Cernoziomuri putin raspandite, risc de crestere a salinitatii datorit cresterii nivelului apei
freatice.
Histosoluri principala componenta pedologica din Delta, conin materie organic de peste 50
cm grosime reprezentand suportul pentru vegetatia deltaica stufaris, vegetatie acvatica dar si
in scop agricol in spatii amenajate drenate.
Antroposoluri rezultatul activitatii antropice de sapare a canalelor, desecare a suprafetelor
agricole. Constituite din depozite aluviale, sunt folosite de localnici pentru cultura legumelor si
a pepenilor.

Resurse naturale
Resursele subsolului sunt reprezentate de roci vulcanice de natura porfirica si granite din care
rezulta prin prelucrare cribluri si nisip . Calcarele sunt exploatate ca roci de constructii n
cariera Malcoci Sud. Calcarele dolomitice de la Mahmudia au fost exploatate pana nu demult
pentru Sidex Galati.
Ca roci ornamentale se exploateaza calcare dolomitice de la Mahmudia.
Pe teritoriul vizat se mai gasesc importante rezerva de riolit, calcar, granit si diabaz (zona
Valea Nucarilor), precum si depozite loessoide de sub care se pot exploata cantitati forte marei
de roci in conditii favorabile (zona Sarichioi), calcare anisiene cenusiu roscate in rezerve foarte
mari (Valea Nucarilor), calcar triasic (Valea Nucarilor- Agighiol), dolomit alb (Mahmudia), roci
devoniene gresii, sisturi, calcare si siliconite (Bestepe).
Resursa de sol este tot att de importanta ca si resursa de apa, reprezentative fiind resursele
practic nelimitate de stuf si papura, terenurile arabile, viile, livezile si gradinile, pasunile si
fnetele.
Resursa de apa este cea mai importanta dintre resurse, apele fiind grupate n doua bazine
hidrografice - Dunare si Litoral. Suprafata ocupata de luciul de apa este de 461 875,7 ha din care
ape curgatoare - 2 166,7 ha. Fluviul Dunarea margineste teritoriul pe o lungime de 276 km . Cele
trei brate ale Dunarii : Chilia la nord - 116 km ; Sfintul Gheorghe la sud - 109 km ; Sulina ,
median - 63 km .
Resursa eoliana- Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%),
urmate de cele dinspre NV(17,1%), dinspre E (15,2%)si dispre N(13%) cu viteze medii anuale
cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s. In timpul verii, in conditi de stabilitate atmosferica se manifesta o
circulatie termica locala a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat (noaptea)
care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului.
In judetul Tulcea functioneaza deja 125 de turbine eoliene care produc energie electrica,
majoritatea dintre ele pe teritoriul comunei Valea Nucarilor.
Vegetatia
Zona Deltei Dunrii este una dintre cele mai complexe zone umede, cu peste 30 tipuri de
ecosisteme in care traiesc 5429 de specii: 1839 specii de flora si 3590 specii de fauna.
Pe lista patrimoniului Mondial, Delta Dunrii a fost selectat pentru c prezinta fenomene
naturale superlative sau zone de o frumusete exceptionala. Deasemeni, conine cele mai
importante si semnificative habitate naturale pentru conservarea in-situ a diversitatii biologice,
incluzand acele specii amenintate, de o incontestabila valoare universala din punct de vedere al
stiintei sau conservarii.
Din cele 92 de habitate ale Romaniei, 30 se regasesc in spatiul Deltei Dunarii.
In decembrie 1990, Delta Dunarii a intrat in patrimoniul mondial al UNESCO ca rezervatie a
biosferei, dobandind maxima recunoastere internationala prin acceptarea de a figura pe Lista
UNESCO a Patrimoniului Natural si Cultural Mondial.
Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor sau
fix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta,
zavoaie, pe scurt peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiind vegetatia
plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste 1500 de kmp din
suprafata totala , constituit in plauri.
Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvatice
in amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 - 1,6m. Plaurul se poate
desprinde de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite
marimi .
Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta, macrisul
de apa, etc. Vegetatia pajistilor mesofile de grind - se extinde pe aproximativ 3% din totalul
suprafetei deltei, in special pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice. Vegetatia de grind
cu sol sarat - se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei, dezvoltandu-se pe soluri
salinizate.
Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri de salcie, frasin, arin, plop, care cresc pe
grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si se dezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim
patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurile fluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe
grindurile fluviatile cele mai inalte. Un tip de zavoi mai rar este arinisul, care apare pe
grindurile fluviatile din delta marina.
In Delta Dunarii intalnim plante acvatice precum: nufarul alb, nufarul galben, stomata, lintita,
pestisoara, urticularia, aldrovanda. Ecositemul acvatic este foarte bine reprezentat de catre
fitoplancton, diverse specii de alge brune, verzi si albastre si de zooplancton, cu care se hranesc
organismele care traiesc in mal si pe fundul apei (nevertebrate, moluste).
In Delta Dunarii intalnim si incinte amenajate pentru culturi agricole si crescatorii
piscicole. Dezvoltarea anarhica a acestor amenajari, pana in anii 1989, au schimbat total
peisajul deltaic, in regresul tuturor speciilor prezente din Delta. Datorita ineficientei
economice, o mare parte dintre acestea sunt prevazute a fi reintegrate in regimul hidrografic
natural.
Partea continentala a teritoriului are caracter predominant agricol si nu prezinta aspecte
deosebite sub acest aspect, exceptie facand rezervatia naturala Dealurile Bestepe (415 ha),
reprezentativ pentru vegetaia de step i silvostep din Dealurile Tulcei. Rezervatia se
remarc prin coexistena in cadrul acesteia atat a pajitilor stepice pe substrat calcaros ct i a
celor pe substrat silicios, ceea ce determina o crestere a numarului de specii. Specii precum
Goniolimon collinum, Herniaria hirsuta, Ephedra distachya sunt ntlnite doar n alte cteva
rezervaii din judeul Tulcea. Alte specii precum Reseda phyteuma, Symphytum tauricum, Rosa
elliptica sunt conservate n arii protejate doar aici, n cadrul nordului dobrogean.
O importanta deosebita o are si rezervatia geologica Agighiol - rezervatie paleontologica
renumita prin bogatia faunei fosile, in special amoniti - si punctul fosilifer cu ichtiosauri, recent
descoperit de profesorul Eugen Gradinaru. La acestea se adauga mai multe zone unde au fost
identificate vestigii arheologice: asezari Latne din sec. II-III (pe versantul nordic al dealului
Pietros, la 350 m nord-vest de sat), villa rustica datand din epoca romana, asezari din epoca
romana (sec. II-III) la 1 km nord-vest de sat, etc. Desi fauna de la Agighiol are o importanta
deosebita din punct de vedere stiintific, educativ si turistic, iar descrierea sumara a rezervatiei
apare pe numeroase site-uri ale judetului Tulcea, nu s-au realizat pana in acest moment
amenajari sau delimitari ale perimetrului rezervatiei paleontologice. Comunitatea locala in
parteneriat cu organizatii neguvernamentale si-a propus insa desfasurarea unor actiuni de
protejare efectiva a sitului si de valorificare a acestuia, cum ar fi: delimitarea rezervatiei
geologice Agighiol si a sitului cu fosile de ichtiosauri; amenajarea unui punct de informare dotat
cu pliante si brosuri despre biodiversitatea si geologia sitului; amenajarea de trasee
geoturistice, semnalizate cu marcaje si amenajarea de poteci tematice, precum si o serie de
workshopuri si activitati educationale .
Cea mai mare parte a teritoriului Rezervatiei Biosferei Delta Dunrii(522820Ha) se afl n judeul
Tulcea (87,73%), adica 458700 Ha. Din acestea 1665006Ha, reprezentand 80.5% zone protejate
se afla pe teritoriul GAL Delta Dunrii.
In aceste conditii influenta reglementarilor privind Rezervatia Biosferei Delta Dunarii(RBDD) este
foarte importanta:
Caracteristici generale

suprafaa de 5228.20 Km patrati ( aprox. 2 % din suprafaa Romniei)

una dintre cele mai mari zone umede din lume

cea mai mare ntindere de stufri compact din lume
Uniti geografice

Delta Dunrii, incluznd Bratul Sfntu-Gheorghe

Complexul lagunar Razim-Sinoe

srturile Murighiol-Plopu

rezervatia Dealurile Bestepe
Biodiversitate

un adevrat muzeu natural al biodiversitii, care include 30 de tipuri de ecosisteme,

peste 5.000 de specii de flor i faun din care 1.689 de specii de flor i 3.448 de specii de
faun,

cea mai mare parte a populaiei europene de pelican comun Pelecanus onocrotalus (8.000)
i pelican cre Pelecanus crispus (200),

60% din populaia mondial de cormoran mic Phalacrocorax pygmaeus,

50% din populaia mondial de gsc cu gtul rou Branta ruficollis (pe timp de iarn),

altele: Pelican alb, Strc de noapte, Strc galben, Egreta mic, Strc rou, ignu,
Loptar, Codalb, Erete de stuf,etc.
Harta RBDD

Suprafata agricola este de 64.063 Ha si reprezinta 31% din teritoriul administrativ al GAL DELTA
DUNARII, iar suprafata de paduri reprezinta numai 3.6% . In ordinea importantei, suprafetelor
agricole lucrate, o reprezinta terenurile cultivate cu cereale, plante tehnice si porumb, cu vii si
mai putin cu livezi sau fanete.
TERENURI NUFARU BESTEPE MAHMUDIA MURIGHIOL VN
SUPRAF GAL
206820 HA 5653 % 6530 % 6506 % 80449 % 15506 %
SUPRAF
AGRICOLA 64063,0 4276,0 75,6 4252,0 65,1 2546,0 39,1 9474,0 11,8 7358,0 47,5
PADURI 7378,0 485,0 8,6 1,0 0,0 707,0 10,9 2641,0 3,3 276,0 1,8
AGRICOL/TOTAL
GAL
[ %] 31,0
PADURI/TOTAL
GAL [%] 3,6
Sursa informatiilor: INS Tulcea si INS Constanta
TERENURI SARICHIOI JURILOVCA CEAMURLIA MV
SUPRAF GAL 206820 HA 27773 % 30263 % 13528 % 20607 %
SUPRAF AGRICOLA 64063,0 9918,0 35,7 8731,0 28,9 8294,0 61,3 9214,0 44,7
PADURI 7378,0 2625,0 9,5 643,0 2,1 0,0 0,0 0,0 0,0
AGRICOL/TOTAL GAL
[ %] 31,0
PADURI/TOTAL GAL
[%] 3,6
1.2 Hri planul localizrii teritoriului
Teritoriul administrativ al GAL DELTA DUNARII



1.3 Populatie demografie
Teritoriului GAL Delta Dunarii are o populaie de 33.632 locuitori, cu o densitate de 16,26
locuitori/km2
Populaia comunelor variaz ntre 2031 7457 locuitori, cea mai mare comun fiind com.
Sarichioi i cea mai mic com. Bestepe.
Ca tendinta generala a teritoriului dinamica populatiei este de scadere cu 3,5% in perioada de
referinta 2002 - 2010. Se remarca la acest capitol comunele Ceamurlia, Jurilovca si Sarichioi, cu
o scadere cuprinsa intre 10% si 7,5% . La polul opus gasim comunele Nufaru si Mihai Viteazucu o
crestere demografica de 4,8- 6,2% , de altfel si cele mai dinamice comune din punct de vedere
economic.
Populatia are o tendinta evidenta de imbatranire diferentele intre populatia peste 60 de ani si
cea sub 19 ani atingand in anul 2010 o marja de 2%. Somajul declarat este relativ mic 2,74%,
iar populatia activa se cifreaza la 53% din total populatie.
In toate cele 9 comune analizate numrul noilor nscui nu este mai mare decat al celor
decedai. Comunele cu cel mai mare spor natural sunt Ceamurlia de Jos din judetul tulcea si
Mihai Viteazu din judetul Constanta.
POPULATIE IN ANUL
2002
SOLDUL
MIGRARII
SOLDUL
NATURAL
SUB 20
ANI 2010
PESTE 60 ANI
2010
POPULATIA
ACTIVA
SOMAJ
2010
TOTAL 33632 -101 -282 6376 7051 17841 830
% -0,30 -0,84 18,96 20,97 53,05 2,47
NUFARU 2457 10 -25 505 635 1372 63
BESTEPE 2031 -11 -38 354 430 1071 75
MAHMUDIA 2795 17 -13 532 652 1511 115
MURIGHIOL 3778 12 -32 772 810 1875 90
VALEA NUCARILOR 3976 17 -61 684 1091 1874 58
SARICHIOI 7457 -17 -63 1006 1562 4143 187
JURILOVCA 5184 -46 -39 923 1009 2707 95
CEAMURLIA DE JOS 2620 -55 -9 519 476 1270 91
MIHAI VITEAZU 3334 -28 -2 1081 386 2018 56
Sursa datelor folosite la acest capitol:INS Tulcea si INS Constanta
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
nr. persoane
NUFARU MAHMUDIA VALEA
NUCARILOR
JURILOVCA MIHAI
VITEAZU
localitati
DINAMICA POPULATIE 2002 - 2010
2002
2008
2009
2010

populatie/comune 2002 2008 2009 2010 %*
NUFARU 2457 2051 2565 2575 104,80
BESTEPE 2031 1976 1968 1930 95,03
MAHMUDIA 2795 2827 2804 2810 100,54
MURIGHIOL 3778 3556 3548 3547 93,89
VALEA NUCARILOR 3976 3757 3731 3707 93,23
SARICHIOI 7457 7081 7073 6898 92,50
JURILOVCA 5184 4896 4793 4734 91,32
CEAMURLIA DE JOS 2620 2431 2379 2356 89,92
MIHAI VITEAZU 3334 3387 3463 3541 106,21
TOTAL 33632 31962 32324 32098 96.38
* Dinamica populatiei intre anii 2002 2010 exprimata in procente

Analiza demografica a comunitatilor din teritoriul vizat de GAL Delta Dunarii:
TOTAL ROMANI TIGANI LIPOVENI UCRAINIENI TATARI MAGHIARI GERMANI BULGARI ALTII
NUFARU 2457 2443 4 4 3 3
BESTEPE 4826 4250 1 499 43 24 4 2 3
MAHMUDIA*
MURIGHIOL 3778 3449 28 18 253 20 6 4
VALEA
NUCARILOR
3976 3965 7 1 1 1 1
SARICHIOI 7457 4027 6 3417 1 1 1 2 2
JURILOVCA 5184 2837 2330 5 4 1 1 6
CEAMURLIA
DE JOS
2620 2569 48 1 2
MIHAI
VITEAZU
3334 3286 45 1 1 1
TOTAL 33632 26826 135 6269 306 47 16 5 13 15
% 79,76 0,40 18,64 0,91 0,14 0,05 0,01 0,04 0,04

Romanii detin o pondere de 80% din intreaga populatie de pe teritoriul GAL Delta Dunarii. Cu
procente semnificative si impact importantant in dinamica demografica se afla comunitatile de
rusi- lipoveni si ucrainieni cu 19% si respectiv 1%.
Venirea lipovenilor n Dobrogea dateaz de pe vremea lui Petru I, dup intensificarea
persecuiilor i prigoanei mpotriva lor, continuate i de Ecaterina a II-a. Ei primesc drept de
edere n Dobrogea, si in schimbul unor obligaii li se asigur libertatea cultului.
n anul 1930 recensmntul populatiei din Dobrogea noteaz un numr de 26.152 persoane de
origine rusa, iar pentru Romnia 50.725 de rui. Localitile cu majoritate lipovenesac n
Dobrogea erau:Carcaliu, Sarichioi, Jurilovca, Slava Cerchez, Slava Rus, Ghindreti, Mila 23,
Sfitofca, Periprava. Existau de asemeni comuniti importante i n localiti cu populaie cu
majoritate romneasc: Tulcea, Nvodari, Constana, Sulina, Mcin, Babadag, Mahmudia, 2 Mai,
Chilia Veche, Borduani ialtele mai mici.
In teritoriul GAL Delta Dunarii principalele comunitati de rusi lipoveni se afla in Sarichioi,
Jurilovca, Mahmudia si Murighiol. Ca parteneri a acestei minoritati in GAL avem Filiala din
Mahmudia a Comunitatii Rusilor Lipoveni din Romania si Asociatia Sfanta Ecaterina din Jurilovca.
Astzi, comunitatea se remarc prin pstrarea tradiiei: portul, n momentele festive
,obiceiurile i mai ales credina i limba.
.4 Patrimoniu de mediu

Pe teritoriul judeelor Tulcea si Constanta au fost propuse 22 situri Natura 2000, dintre
care 8 zone se afla pe teritoriul GAL Delta Dunrii.


Din suprafata totala a GAL DELTA DUNARII DE 206.820 ha, 166.500 Ha reprezinta zone
Natura 2000 care echivaleaza cu 80,5% din teritoriul GAL.
Cea mai mare pondere a suprafetelor Natura 2000 se gaseste in Unitatea Administrativ
Teritoriala (UAT) Murighiol cu o pondere de 95% si cea mai mica in UAT Valea Nucarilor cu o
pondere de 37%.
Datorita faptului ca exista suprapuneri intre siturilor de protectie speciala avifaunistica si
siturile de importanta comunitara, prezentam o harta privind suprapunerea celor 2 tipuri de
situri NATURA 2000, cu teritoriul GAL DELTA DUNARII.



De o importanta deosebita este patrimoniul de mediu a carui situare confera posibilitatea
valorificarii sale in scop turistic. Majoritatea comunelor din zona vizata dispun de zone
naturale cu un potential turistic deosebit dar insuficient valorificat.
Comuna Nufaru reprezinta poarta de intrare in teritoriul GAL DELTA DUNARII venind dinspre
Municipiul Tulcea, la numai 11 km de acesta. Datorita pozitiei pe malul Bratului Sf. Gheorghe si
a retelei rutiere care o leaga- prin trecere cu bacul- de cateva asezari pitoresti dintre bratele
Sf. gheorghe si Sulina, Nufaru reprezinta un punct nodal in circuite turistice care sa puna in
valoare teritoriul.
Potenialul turistic al comunei Mahmudia decurge din amplasarea localitii pe malul stng al
braului Sf. Gheorghe. Turismul are rdcini destul de vechi, datorit poziiei favorabile, pe
malul braului sudic al deltei. Vechiul hotel Plaur (150 locuri) a fost refcut i introdus n
circuitul turistic, sub un alt nume (Monjardin), ntre timp aprnd i alte cteva pensiuni i
hoteluri cu grad ridicat de clasificare.
Comuna Murighiol este locul unde se poate ajunge foarte repede, fiind racordata la o buna retea
de drumuri asfaltate cu afluire dinspre galati, Braila, Bucuresti, tulcea, si Constanta. Are o buna
retea agroturistica in dezvoltare, iar din Murighiol se poate ajunge in toate zonele mirifice pe
care le imbratiseaza bartele Sulina si Sfantu Gheorghe precum si accse catre Lacul Razim. Lacul
Sarat, numit de specialisti Saraturile de la Murighiol, este o microrezervatie naturala. Este un
loc de cuibarit pentru piciorong, avozeta (monumente ale naturii), cioc-intors, rata cu ciuf,
fluierarul de lac. .
Comuna Valea Nucarilor este formata din 3 sate insirate de-a lungul Lacului Razim. Puncte de
interes turistic: punctul fosilifer de la Agighiol situat in Dealul Pietrosu; mormant tumular de la
Agighiol, unde s-a descoperit un tezaur de piese de podoaba reprezentativ pentru arta geto-
scythica, Lacul razim, insula Popina. In cazul comunei valea Nucarilor, potentialul turistic se
constituie dintr-o reea de pensiuni n jurul lacurilor Razelm, Popina, Ghiol i Agighiol.
Situat pe malul celui mai mare lac de ap dulce din Romnia, lacul Razelm, localitatea
Sarichioi are la randul ei un potenial turistic ridicat, dar nesemnificativ exploatat. Frontoanele
caselor au elemente decorative traforate cu diverse motive ornamentale: peste, evantaie,
caluti-de-mare, frunze si pomul vietii
n Jurilovca, turismul de agrement s-a dezvoltat rapid. n timpul anului unii turiti vin pentru
pescuit sportiv (staiunea Lunca), alii cutnd Jurilovca doar ca destinaie estival (Gura
Portiei), fr a exclude posibilitatea pescuitului. Staiunea Lunca ofer faciliti de cazare
foarte bune, punnd la dispoziia turitilor 22 de apartamente de trei stele i opt camere duble.
Capul Dolosman un promontoriu stncos, singura faleza de acest tip din Romnia, unde se afl
i situl arheologic, Insula Bisericua i grindul Lupilor ambele declarate rezervaii naturale se
numr printre obiective turistice naturale din Jurilovca. De la Jurilovca se poate ajunge cu
vaporaul la Gura Portiei, un sat de vacan situat pe fia ngust de pmnt dintre lacul
Golovia i Marea Neagr.
n comuna Ceamurlia de Jos, lacul Golovita constituie un mediu excelent pentru pescuitul
sportiv.
Din punct de vedere geografic com Mihai Viteazu face parte din cadrul Complexului Razelm
Sinoe ,important obiectiv turistic. Teritoriul comunei Mihai Viteazu este partial cuprins in cadrul
Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii . A inceput o dezvoltare a agoturismului in localitatea
Sinoe si cu posibilitatea de a accede n Grindul Lupilor si n Rezervaia Biosferei Delta Dunrii.
Spre vest padurea formeaz cadre compacte pe dealurile dinspre Tariverde, ntr-o varietate de
arbori i arbuti ca : pin, salcm, frasin, mojdrean, pducel, lemn cnesc, mce, ctin, liliac,
iasomie. O foarte importanta resursa pentru comuna Mihai Viteazu o reprezinta recolta de stuf
din jurul lacului Sinoe. Acesta este folosit pentru export, fiind comercializat catre Germania,
Olanda, etc.

1.5 Patrimoniul arhitectural si cultural
Evaluarea resurselor culturale (patrimoniu cultural material si imaterial) a avut la baza zonarea
teritoriului determinat in functie nu atat de impartirea administrativ cat de caracteristicile
culturale comune (tradiii, obiceiuri, arhitectur tradiional, patrimoniu cultutral arheologic i
arhitectural).
Din perspectiva dezvoltarii durabile, acest tip de zonare ofera cele mai bune oportunitati de
dezvoltare si de investitii, cu sanse maxime de a fi atat durabile cat si in armonie cu natura.
Deasemeni, pot fi integrate mult mai bine decat zonele administrative intr-un concept de
promovare durabila a Deltei Dunarii .
Cele 3 zone determinate sunt Jurilovca - Enisala, Mahmudia Murighiol, Valea Nucarilor -
Sarichioi
Zona Jurilovca
1. Situri arheologice:
1.a. Cetatea greco-romana Orgame (Argamum), cod LMI TL I s A 05808, situata la Capul
Dolosman, in proximitatea localitatii Jurilovca (5 km) prima cetate de pe treitoriul Romaniei
mentionata intr-un izvor antic si intemeiata de greci.Drumul de acces a fost recent reabilitat.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv:
E87 de la Tulcea catre Constanta, intersectia rutiera "Doua Cantoane" la stnga, spre Jurilovca;
din Jurilovca, spre est, conform indicator.
1.b. Cetatea medievala Enisala, cod LMI TL I s A 05785 fortificatie militara construita pe cel
mai inalt promontoriu situat intre lacurile Babadag si Razim, de forma poligonala, pe o suprafata
de 0,3 ha. A facut parte din lantul de colonii genoveze care includea orasele din Delta pana la
Cetatea Alba de la Gurile Nistrului si Caffa si Balaclava din sudul Creimeei. Se afla in
proximitatea localitatii Enisala. Drumul de acces a fost recent reabilitat.
1.c. Dealul Mormintelor din comuna Mihai Viteazu inalt de 124 m, numit asa pentru ca la
poalele muntelui s-au gasit mai multe morminte in urma unor sapaturi arheologice.

2.Muzee:
2.a. Gospodaria araneasca in situ de la Enisala. Reprezinta sinteza arhitecturii traditionale din
nordul Dobrogei de la inceputul secolului XX: casa cu tinda centrala si doua camere, bucatarie
de iarna si magazie, prispa cu balustrada si stalpi.Se afla in administrarea Institutului de
Cercetari Eco Muzeale Tulcea.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv:
dinspre Tulcea sau Constanta pe E 87 pna la Babadag si, prin Babadag, spre est cca. 8 km.
3. Alte obiective culturale:
3.a. Amza Saisi (stana lui Amza) din comuna MihaiViteazu deal despre care se povesteste ca
un turc pe nume Amza crestea sute de oi si la care munceau romani veniti din Moldova;

3.Tipuri de turism practicate:
3.a. Turism de agrement i odihn
3.b. Turism cultural i religios
3.c. Turism piscicol
3.d. Agroturism

Zona Murighiol
1.Situri arheologice:
1.a. Cetatea romana Halmirys, cod LMI TL I s A 05844. cetate romano- bizantina intemeiata pe
malul sudic al golfului antic cu acelasi nume al Marii Negre. Are forma trapezoidala, cu o
suprafata de circa 2 ha, cu 15 turnuri, 3 porti si trei valuri de aparare.In anul 2001, aici a fost
descoperita cripta care adapostea ramasitele sfintilor Epictet si Astion, martirizati in anul 290 p.
Chr., in timpul domniei imparatului Diocletian.Se afla in proximitatea localitatiiMurighiol,
drumul de acces fiind in stare buna.
Descrierea traselului care poate fi folosit pentru a ajunge la obiectiv:
DJ Tulcea-Dunavatul de Jos, la 2 km. est de satul Murighiol.
1.b. Cetatea Romana Salsovia, situata in proximitatea localitatii Mahmudia. Posibilitate redusa
de acces.
1.c. Cetatea Nufaru /Prislav construita de bizantini la sfarsitul secolului X, functioneaza
pana in sec. XIII in contextul invaziei mongole.

2.Meteuguri specifice:
2.a. Atelierul de impletituri din papura de la Mahmudia. Singurele produse din papura cu
valoare de brand, conferita de originalitatea modelelor i de pictarea n culorile specifice zonei:
albastrul arhitecturii ruseti tradiionale inviorat de restul culorilor calde.

3. Obiceiuri locale/manifestari culturale anuale:
3.a. Festivalul de teatru pentru amatori Salsovia de la Mahmudia singurul festival de
teatru pentru organizat in mediul rural din Romania
3.b. Ansamblul Folcloric de cantece si dansuri al Comunitatii Rusilor Lipoveni din Mahmudia

4.Tradiii gastronomice :
4.a. borul de pete
4.b.produse i subproduse tradiionale din pete

5. Tipuri de turism practicate:
5.a. Turism de agrement i odihn
5.b. Turism cultural i religios
5.c. Turism piscicol,
5.d. Agroturism

6. Biserici i manastiri:
Biserica de rit vechi pictata exterior de la Mahmudia

7. Alte obiective:
Cazematele datand din timpul primului razboi mondial de la Mahmudia, situate pe culmea
primuia dintre dealurile Bestepe (la statia meteo)

Zona Valea Nucarilor
1.Situri arheologice:
Descoperirile arheologice de pe Dealul Agighiol Localitatea Agighiol este cunoscuta in lumea
intreaga ca un important punct fosilifer triasic. Punctul fosilifer de la Agighiol, situat in Dealul
Pietrosu (206 m), se desfasoara pe o suprafata de 3 hectare. Pe teritoriul sau a fost descoperit
un tumul ce adapostea un mormant princiar, datat de arheologi sec. 4 - 2 I.Hr.
Tezaur scitic Agighiol (Tezaurul de la Agighiol) reprezinta mostenirea voievodului din perioada
dacica de dinaintea lui Burebista (82-44 i.Hr.), si anume Basaraba. Este unul dintre cele mai
reprezentative tezaure pentru arta tracogetica de pe teritotiul dobrogei. Tezaurul este de o
importanta deosebita, deoarece poate stabili o punte de legatura intre lumea geto-dacica antica
si societatea feudala romaneasca, ceea ce demonstreaza, implicit, continuitatea si permanenta
sedere a stramosilor nostri pe aceste teritorii.
Complexul funerar de la Agighiol ocupa un areal cu un diametru de 32 m, avea o inaltime de 2
m in forma boltita si cuprindea 3 incaperi (pocale ce ilustreaza cervideul cu opt
picioare,"Sarabha", aplica din argint, coifuri si vase din aur si bronz, nasture din argint, care pot
fi vazute la Muzeul de Istorie si Arheologie din Tulcea).
Rezervatia geologica Agighiol are in total 9,7 ha, singura rezervatie de fosile marine din Europa,
si se situeaza in partea nordica a Lacului Razelm, la NV de localitatea Agighiol, intre Dealul Redi
si Agighiol.

2.Tradiii gastronomice :
- Branza de oaie
- vinuri si rachiuri

5. Tipuri de turism practicate:
-. Turism de agrement i odihn
-. Turism piscicol
-. Agroturism



2. ECONOMIA LOCALA
2.1 Repartizarea populaiei active

POPULATIE POPULATIA
ACTIVA 2010
SECTOR
AGRICOL
SECTOR
INDUSTRIAL SI DE
ARTIZANAT
SECTOR DE
COMERT
SECTOR
PRIVIND
SERVICIILE
TOTAL 17841 630 441 272 1479
% 15,82 3,53 2,47 1,52 8,29
NUFARU 1372 187 16 19 104
BESTEPE 1071 9 6 12 56
MAHMUDIA 1511 62 268 42 161
MURIGHIOL 1875 78 9 39 169
VALEA NUCARILOR 1874 52 23 27 99
SARICHIOI 4143 58 29 62 538
JURILOVCA 2707 132 83 47 167
CEAMURLIA DE JOS 1270 31 3 12 86
MIHAI VITEAZU 2018 21 4 12 99
Datele din acest tabel au fost sintetizate din datele furnizate de INS Tulcea si INS Constanta
REPARTITIA POPULATIEI ACTIVE IN TERITORIUL GAL DELTA DUNARII
1372
1071
1511
1875
1874
4143
2707
1270
2018
NUFARU
BESTEPE
MAHMUDIA
MURIGHIOL
VALEA NUCARILOR
SARICHIOI
JURILOVCA
CEAMURLIA DE JOS
MIHAI VITEAZU

Principalele activitati economice sunt repartizate astfel:
- agricultur i cresterea animalelor, pescuit i piscicultur (3,53%),
- industrie si artizanat (2,47%),
- comert (1,52%),
- servicii publice, constructii si servicii tertiare (8,29%).
Analizand aceste date rezulta ca din totalul populatiei active de 17.841 persoane active(
calculat dupa definitiile INS) numai 15,82% au un salariu de pe urma muncii prestate.
Acest stare caracterizeaza toate zonele rurale sarace din Romania. Majoritatea locuitorilor
traiesc din agricultura de subzistenta, din pescuit fara a fi incadrati intr-o forma fiscalizata, sau
din munca cu ziua, cu sau fara documente de angajare in diferite locuri. Pe de alta parte datele
oferite de INS nu mai concorda, cel putin la capitolul comert si servicii cu situatia existenta
acum.

O problem major este calificarea i ocuparea forei de munc din mediul rural. Datorit
faptului c multe din localitile rurale sunt situate la distan mare de Tulcea iar salariile nete
medii din Tulcea nu acoper costurile minimale de transport i cazarea n municipiul Tulcea,
exist un interes sczut pentru locuri de munc n orae. n momentul de fa, stimulentele
acordate de ctre Agenia de Ocupare a Forei de Munc nu i motiveaz.
O alta problema majora este migraia forei de munca. Conform datelor preluate de la INS
Tulcea si Constanta( vezi capitolul 1.3) in perioada 2008 2010 au migrat in medie, un numar de
1100 persoane, marea majoritate persoane active pe piata muncii sau la inceput de angajare,
ceea ce reprezinta 3,5% din totalul populatiei teritoriului, sau daca raportam la populatia activa
scorul creste la 6,3%.

Situatia populatiei active in comunele vizate de GAL Delta Dunarii:
Sarichioi - Nivelul de pregtire al populaiei este sczut, ponderea cea mai mare avnd-o
persoanele care au pregtire elementar n proporie de 65%, urmnd apoi persoanele cu studii
liceale doar 20% i cu studii universitare n proporie de 10%.
Imposibilitatea comunitati de a asigura o colarizare a populaiei tinere la un nivel mai ridicat i
ct mai apropiat de posibilitile i cerinele socio-economice duce la deplasarea tot mai mare
spre colile din mediul urban a populaiei tinere. Slaba pregtire educaional la nivelul
comunitii este completat i de o slab calificare a forei de munc existente. Un aspect
pozitiv important n viaa economico-social l reprezint ns faptul c Primria a iniiat n
trecut proiecte de colaborare cu AJOFM Tulcea pentru calificarea forei de munc pe sectoarele
de legumicultur, apicultur i piscicultur.
Cu toate acestea, raportat la nevoile comunitii, aceste programe sunt nc slab reprezentate
n structura populaiei i necesit o extindere att pe domenii de activitate ct i ca numr de
beneficiari.
Jurilovca Nivelul de pregtire al populaiei este sczut, ponderea cea mai mare avnd-o
persoanele care au pregtire elementar n proporie de 55%.
Imposibilitatea oraului de a asigura o colarizare a populaiei tinere la un nivel mai ridicat i ct
mai apropiat de posibilitile i cerinele socio-economice duce la deplasarea tot mai mare spre
colile din mediul urban a populaiei tinere, implicit la accentuarea fenomenului mbtrnirii
populaiei.
Slaba pregtire educaional la nivelul comunitii este completat i de o slab calificare a
forei de munc existente.
Murighiol - Repartizarea populaiei n funcie de studii se prezint astfel: absolveni de studii
elementare - 55%, absolveni de studii liceale - 44%, absolveni de studii universitare: 1%, fr
studii: 0%. n ultimii doi ani, 10% dintre absolvenii locali ai ultimului nivel de studii oferit n
comunitate au devenit studeni.
Programele Primriei de cretere a calitii resurselor umane din comunitate vizeaz att
mbuntirea infrastructurii de nvmnt, ct i organizarea de cursuri de formare i
reconversie profesional. Astfel, n ultimii trei ani, s-au realizat proiecte de construcie a unei
noi coli i de reabilitare a colilor existente din Dunavu de Sus, Murighiol, Dunavu de Jos,
din fonduri proprii i cu sprijinul Ministerului Educaiei. Strategia Primriei de susinere a
educaiei include construcia unui liceu i a unui campus liceal, pentru atragerea elevilor din
satele/comunele vecine.
n ultimii ani s-au realizat trei programe de reconversie profesional, prin 3 programe ale AJOFM
Tulcea, la care au participat 300 de persoane, alturi de mai multe iniiative ale Primriei n
scopul calificrii forei de munc, asistenei i sociale etc.
Problemele sociale cele mai acute n comuna Murighiol sunt srcia, vrsta naintat a
populaiei, slaba calificare a forei de munc, migraia tineretului i a persoanelor calificate.
Mahmudia - Nivelul educaiei n comun este destul de ridicat, astfel c n ultimii doi ani aprox.
40% din tineri au devenit studeni. Prioritile comunei n acest domeniu se concentreaz pe
meninerea infrastructurii existente (liceul) i introducerea anului terminal la SAM. De
asemenea, n ultimii ani au existat proiecte de reabilitare a infrastructurii de nvmnt prin
fonduri de la Banca Mondial.
n ceea ce privete recalificare resurselor umane, n ultimii ani s-au derulat o serie de programe
iniiate de Primrie, n colaborare cu AJOFM Tulcea, de care au beneficiat 180 de persoane (120
pescari, buctari, lucrtori din turism i 60 de beneficiari prin programul de consultan
agricol).
Ceamurlia de Jos - Gradul de educaie al populaiei este destul de sczut: 45% din populaie cu
pregtire elementar; 40% au studii liceale, doar 10% cu studii universitare, iar 5% din populaie
nu a beneficiat de nici un fel de studii
Specializarea forei de munc reprezint o necesitate acut a comunei. n acest domeniu, au
existat urmtoarele iniiative ale Primriei:
1. Curs pentru creterea animalelor cu Direcia Agricol, 56 cursani
2. Asisteni sociali, 15 cursani
Nufaru - Prioritile comunei din punct de vedere al resurselor umane sunt atragerea de
investiii pentru a crea locuri de munc i dezvoltarea antreprenorial a locuitorilor localitii.
Iniiative ale Primriei referitor la recalificarea forei de munc a existat una singur, n anul
2007. Gradul de educaie n comun se prezint astfel: 50% din populaie are studii elementare,
150 de persoane au urmat studii liceale i 30 de persoane au absolvit studii universitare n
ultimul an. Problemele sociale cele mai acute n comun sunt srcia i slaba calificare a forei
de munc.
Bestepe - Prioritatea primriei n ceea ce privete resursele umane vizeaz calificarea continu
a forelor de munc pentru ocupare n activitile locale. Nu au existat nc programe iniiate de
primrie pentru reconversie profesional.
Nivelul de educaie al populaiei este destul de sczut: majoritatea populaiei, 85%, prezint
doar studii elementare; studii liceale prezint 25% din populaie iar studii universitare doar 5%.
Mihai Viteazu - Un fenomen extrem de actual in comuna Mihai Viteazu este aparitia si cresterea
numarului persoanelor care se angajeaza pe perioade determinate de timp, numiti zilieri.
Aceste persoane nu sunt inregistrare ca si angajati datorita fluctuatiilor mari a acestora.
Angajatorii sunt asociatiile familiale sau societatile comerciale care au ca si domeniu de
activitate cresterea animalelor si prelucrarea pamantului in agricultura si viticultura.
In cele doua comune nu exista persoane angajate cu jumatate de norma, ci doar cunorma
intreaga. De asemenea, pentru ca domeniile de activitate nu impun o anumita sezonalitate, nu
exista nici persoane angajate in functie de sezon. Salariul mediu pe comuna praticat in Mihai
Viteazu este cel mediu pe economie. Ca situatie generala, in comuna nu exista un mediu clar si
sigur care sa creeze noi locuri de munca. Absolventii de liceu si scoala profesionala, cu calificare
pe meserii, se indreapta spre mediul urban. Doar 2% din cei care au calificare pe meserii, 50%
practica agricultura dupa absolvire.
In ansamblu, se remarca numarul mic al populatiei active in teritoriu, slaba calificare
profesionala sau calificarea in meserii care nu ofera perspective de dezvoltare durabila, saracia,
practicarea nesistematica si fara beneficii comunitare a unor ocupatii traditionale ca de
exemplu - pescuitul.Programele de formare si reconversie profesionala derulata sunt putine si
neconcludente, deoarece oferta nu e adaptat nevoilor de dezvoltare ale comunitatilor.
2.2 Agricultur
Structura fondului funciar pe principalele categorii de suprafete este urmatoarea:
CATEGORIA SUPRAFETEI AGRICOLE HA %
Total fond funciar 206820
Suprafata agricola totala: 64063 30,98
d.c Arabil 53834 26,03
Fanete 4 0,00
Pasuni 7222 3,49
Vii si pepiniere viticole 2241 1,08
Livezi si pepiniere pomicole 72 0,03
Paduri si ale terenuri cu vegetatie forestiera 7378 3,57
Constructii 2144 1,04
Drumuri si cai ferare 1476 0,71
Ape si balti 123846 59,88
Alte suprafete 5070 2,45
Datele au fost furnizate de INS Tulcea si Constanta
60% din totalul fondului funciar al GAL DD il reprezinta suprafetele de ape si balti, care in
procent de peste 98% se afla in administrarea Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii(RBDD) sau sunt
in administrarea/ in curs de preluare, a custozilor de zone protejate Natura 2000. Suprafetele
arabile sunt relativ mici cu o calitate medie spre mica a solului, dar in general, avand in vedere
densitatea mica a populatiei, aceasta nu reprezinta inca o constrangere. Pe langa acestea mai
este dezvoltata si apicultura, ramura care este foarte profitabila si aduce mari venituri celor
care o practica (peste 15.000 familii de albine inregistrate pe teritoriul vizat). Solul cultivabil
este in cea mai mare parte un sol argilos. De aceea nu sunt foarte multe culturi care se
potrivesc acestui tip de sol. Se cultiva in principal grau, floarea soarelui, secara, porumb.
Datorita solului si climei, cu veri foarte secetoase in unii anii, nici cu aceste culturi nu se obtin
rezultate foarte importante.
n zonele naturale protejate, activitile economice sunt permise numai n anumite zone si
n anumite condiii, fapt care a determinat ca activitile economice s fie slab reprezentate,
remarcndu-se n acelai timp i o pondere redus a terenului agricol aflat n proprietate
privat, comparativ cu alte zone ale regiunii. n aceste conditii activitatile economice
preponderente s-au axat pe exploatarea de resurse naturale, turism si activitati traditionale n
concordanta cu principiile dezvoltarii durabile.
Din punct de vedere al oportunitilor existente, suprafaa teritoriului corespunzator zonei
umede a GAL Delta Dunarii se preteaz la cultivarea plantelor energetice pentru obinerea
biocombustibililor. Colectrile de stuf i de alte resturi organice pot susine o capacitate de
generare termic care s asigure o parte din independena energetic. Din punctul de vedere al
ponderii pe care agricultura o are in raport cu celelalte ocupatii principale (pescuitul, cresterea
animalelor), se remarca faptul ca agricultura reprezinta activitatea predominanta in toate cele
10 comune ale teritoriului GAL Delta Dunarii).
In comuna Sarichioi, chiar daca agricultura in ansamblu se afla in declin, s-a dezvoltat in mod
deosebit legumicultura. Fiind o aezare marginal,comuna Jurilovca deine terenuri agricole
fertile pentru diverse culturi, datorita contactului cu podiul dobrogean. Comuna Mihai
Viteazu, cu o mica exceptie generata de existenta caii ferate Medgidia Tulcea, are o economie
in exclusivitate agrara. Predomina suprafetele de teren cultivate cu grau si secara, care au avut
o crestere semnificativa in ultimiiani. O scadere semnificativa a fost inregistrata in cultivarea
porumbului. O activitate bine dezvoltata in comuna Mihai Viteazu este prelucrarea laptelui,
productia lui inregistrand o crestere semnificativa in ultimii ani.
Resurse de sol deosebit de favorabile pentru agricultura se afla si pe teritoriul comunei
Bestepe, chiar daca actualmente aceasta ocupatie traditionala de afla in declin.
In ce priveste cresterea animalelor, activitatea se reduce in general la necesarul domestic. O
mare parte a animalelor aflate in proprietate privata nu pot fi cuantificate, deoarece traiesc in
regim de semi-libertate pe teritoriul zonei umede a Deltei Dunarii.

AGRICULTURA are o pondere important n activitatea economic a teritoriului, cu potenial de
producie natural, mare i diversificat, determinat de particularitile climatice i formele
specifice de relief. Suprafaa arabil este detinuta in proportie de 72% de, iar sector de stat cu
cele 75.425 ha, este constituit din terenurile ADS si ale Consiliului Judetean Tulcea.
Societatile comerciale infiintate conform Legii 31/1990 cultiva in jur de 20% , iar societatile
agricole infiintate conform Legii 36/1991 cultiva in jur de 8% din suprafata arabila a teritoriului.
Proprietatea a ramas in continuare faramitata, cu marea pondere a proprietarilor cu suprafete
cuprinse intre 0.5 Ha si 2,5 Ha. In ultimii 5 ani, legislatia si intelegerile intervenite intre
prestatorii de servicii agricole, terenurile au inceput sa se lucreze pe sole compacte de
dimensiuni de pana la 60 100 Ha, fapt determinat de apatia reglementarilor privind arenda. Au
inceput sa fie construite depozite si silozuri private si se fac primii pasi in ceea ce priveste
agricultura ecologica si infiintarea de depozite cu temperatura controlata.
In ce priveste cresterea animalelor ordinea in functie de numar este urmatoarea: ovine, porcine,
caprine, bovine si pasari.

2.3. Industrie IMM Micro-intreprinderi

Total
ntreprinderi
Micro-
ntreprinderi
cu 1-10
salariai
ntreprinderi cu
10 - 50 salariai
ntreprinderi cu 50 -
250 salariai
ntreprinderi cu
peste 250
salariai
Numr 47 42 2 3 0
% 100 89.3 4.2 6.3

Numarul total al IMM urilor intelegand prin aceasta numarul de societati inregistrate ca
societati pe actiuni, societati cu raspundere limitata, etc, din teritoriul GAL este de 338.
Numarul total al IMM-urilor care se ocupa/ au in obiectul de activitate productie de bunuri,
servicii in agricultura, depozite, procesare primara de produse agricole este de 45, fara a lua in
calcul PFA care inca nu se regasesc in statistici.
Caracteristicile industriei pe teritoriul GAL Delta Dunarii
Mihai Viteazu - Localitatatea Mihai Viteazu dispune de o structura economica limitata, bazata in
special pe procesul de privatizare . Principalele aspecte negative ale acestei mici economii sunt
: insuficienta adaptare la potentialul de resurse al zonei ; inexistenta unei viziuni coerente
asupra domeniilor in care s-ar impune in plan zonal; preocuparea redusa sau necunoasterea
atragerii de resurse financiare cu scopul de a sprijini initiativa private.
Cu toate acestea, unitatile economice existente, fie ele cat de mici, fac posibil ca dezvoltarea
lor sa imbuntateasca nivelul de viata al locuitorilor . Pe teritoriul comunei functioneaza 4 IMM-
uri cu profil viticol, respectiv prelucrarea produselor agricole si 6 asociatii familiale.
Ceva mai diversificata este activitatea comerciala. Daca in perioada comunista exista doar un
magazin satesc in care erau cumulate toate produsele alimentare si nealimentare, acum
exista o densitate extreme de mare a spatiilor comerciale si de consum dincolo: 8 societati
alimentare, 5 restaurante.
Serviciile catre populatie sunt satisfacute de o brutarie, o frizerie, un atelier de tamplarie, un
atelier de reparatii auto si un dispensar veterinar. Mica industrie este reprezentata de 2
societati de prelucrare a laptelui. Prin pozitia sa geografica favorabila, localitatea Mihai Viteazu
face parte din cadrul Complexului RAZELM SINOE, important obiectiv turistic, cunoscut mai
ales prin oferta bogata pentru practicarea pescuitului.
Valea Nucarilor - Sectorul cu cea mai rapid cretere n economia comunei Valea Nucarilor l
constituie intensificarea companiilor care valorific potenialului eolian al comunei. Pe de alt
parte, se nregistreaz declin al sectoarelor tradiionale, agricol i zootehnic. Formele de
parteneriat a autoritilor locale cu mediul privat sunt inexistente. Nu exist nici un funcionar
n Primrie delegat s ofere asisten IMM-urilor i autoritile locale nu intenioneaz s
dezvolte parteneriatele public-private. Cei mai atractivi factori din comunitate pentru
potenialii investitori rmn poziionarea geografic favorabil pentru dezvoltarea
agroturismului, potenialul turistic i potenialul eolian. Dificultatea n obinerea de avize -
birocraia excesiv - rmne dezavantajul major pentru dezvoltarea de viitoare investiii n
comuna Valea Nucarilor. Mediul de afaceril s-a deteriorat n ultimi 3 ani iar puterea economic
a comunitii a nregistrat declin semnificativ( al societilor agricole n special).
Murighiol - Dinamica activitii economice din localitate a fost apreciat ca fiind n cretere
lent n ultimii ani. Domeniile percepute ca avnd anse reale de expansiune n viitor sunt
turismul, piscicultura i comerul, n timp ce domeniile n declin sunt agricultura, industria mic
i mijlocie i meteugurile. Pentru potenialii investitori, cei mai atractivi factori rmn
varietatea formelor de relief (mediul natural), precum i potenialul eolian-energetic.
Starea infrastructurii rmne un factor descurajant pentru investiii, iar lipsa specialitilor n
cadrul Primriei, care s vin n ntmpinarea nevoilor mediului de afaceri, constituie de
asemenea un impediment n dezvoltarea antreprenoriatului.
Mahmudia - Din punct de vedere economic, dezvoltarea comunei Mahmudia se bazeaz pe
turism i comer, sectoarele cu creterea cea mai rapid. n opoziie, sectoarele cu cel mai
rapid declin sunt: agricultura, pescuitul i creterea animalelor.
Autoritile apreciaz c mediul de afaceri s-a mbuntit n ultimii ani, iar dinamica economiei
este una pozitiv, considernd c valorificarea potenialului turistic ca fiind baza dezvoltrii
economice viitoare; pe de alt parte, solicit o implicare mai mare a autoritilor regionale
pentru definitivarea cadrului de reglementare n domeniu.
Industria este legata de resursele de subsol ale comunei. Partea nord-estic a comunei, la nord
de braul Sfntu Gheorghe, se suprapune peste depozitele nisipoase-mloase ale Deltei Dunrii,
care nu prezint substane minerale solide valorificabile n mod rentabil. n restul teritoriului
sunt prezente gresii, calcare, dolomite, depozite loessoide.
Calcarul (stratificat n bancuri groase, cu structura criptocristalin, compact, parial brecios, cu
diaclaze umplute cu calcit i goluri carstice coninnd argil rezidual) este folosit la Combinatul
siderurgic din Galai pentru prepararea aglomeratului autofondant i ca fondant n furnale. Alte
ntrebuinri includ ntreinerea drumurilor i cilor ferate, ca material pentru construcii i la
fabricarea varului. Exploatarea minier ocup o bun parte a forei de munc, atunci cnd
cariera are activitate. De regul, ns, aceasta depinde de cererea combinatului siderurgic din
Galai, care este foarte fluctuant. n prezent, Primria are un numr de 2 funcionari
desemnai pentru asistarea IMM-urilor.
Ceamurlia de Jos - Dezvoltarea economic a comunei Ceamurlia de Jos se bazeaz pe
dezvoltarea i modernizarea mijloacelor de practicare a zootehniei, prin valorificarea resurselor
semnificative.
Parteneriatele public-privat sunt slab reprezentate n comuna Ceamurlia de Jos. Colaborarea
Primriei cu mediul privat se realizeaz fie pentru diverse contracte de asociere pentru
furnizare de servicii, fie n situaii de urgen, cum a fost cazul gripei aviare i a deszpezirilor.
Cu toate acestea, Primria dorete intensificarea relaiilor cu mediul privat i consider
important rolul agenilor economici n comunitate prin crearea de locuri de munc. Primria nu
dispune de nici un funcionar care s acorde asisten IMM-urilor. Sectorul privat dispune de 9
IMM-uri nregistrate i active. Cel mai atractiv factor pentru potenialii investitori rmne
infrastructura turistic.
Mediul de afaceri a rmas neschimbat n ultimii trei ani, iar baza economic a nregistrat un
declin moderat.
Nufaru - Sectorul economic activ n prezent n comuna Nufru este comerul. Activitile
tradiionale, agricultura i creterea animalelor, sunt n declin.
n comuna Nufru se nregistreaz o situaie aparte, anume, Primria nu are nregistrat nici o
societate comercial. Factorii atractivi pentru investitori sunt apropierea de Tulcea i specificul
zonei pentru investiii n turism. Un dezavantaj este lipsa de terenuri disponibile pentru
agricultur. Aceast situaie se datoreaz faptului c majoritatea terenurilor se constituie n
zon arheologic.
Se consider, totui, c mediul de dezvoltare a afacerilor s-a mbuntit n ultimii trei ani iar
baza economic a nregistrat o cretere lent.

Bestepe - Primria colaboreaz cu cele 9 IMM-uri din comun prin informri i consultri
reciproce. Cu toate acestea, primria dorete intensificarea relaiilor cu mediul privat, cu
obiectivul central de creare de locuri de munc pentru populaia tnr. De asemenea,
societile agricole asigur produsele agricole necesare gospodriilor i exploateaz fondul
funciar. Primria comunei Betepe dispune de un funcionar pentru a oferi asisten IMM-urilor.
Dezvoltarea comunei Betepe din punct de vedere economic se bazeaz pe sectoarele
agricultur, turism i producie energie alternativ. n opoziie, se nregistreaz un
declin al activitilor tradiionale de zootehnie i piscicultur.
O situaie aparte n exploatarea resurselor n comun se refer la nenelegeri privind
exploatarea de calcar, carier care a fost a comunei i nu li s-a mai retrocedat.
Cei mai atractivi factori din comunitate pentru potenialii investitori rmn potenialul eolian,
resursele naturale din delt, aezarea geografic a localitii i resursele de sol favorabile
pentru agricultur. Cel mai mare obstacol pentru potenialii investitori sunt piedicile birocratice
n obinerea avizelor.
Mediul de afaceri s-a mbuntit n ultimii ani iar baza economic este stabil.
Sarichioi - Dezvoltarea comunei Sarichioi din punct de vedere economic se bazeaz pe
urmtoarele sectoare, cu potenial de dezvoltare: pescuit, legumicultur, constructii i turism.
In opoziie, se nregistreaz un declin al sectoarelor tradiionale de cretere a animalelor,
agricultur de cmp i viticultur. Formele de parteneriat ntre autoritile publice locale i
ntre mediul de afaceri sunt inexistente sau se contureaz lent la nivelul comunei Sarichioi.
Sectorul privat dispune de 25 IMM-uri nregistrate i active. Relaiile cu IMM-urile se limiteaz la
activiti de rutin, de obinere de autorizaii, licene, de colectare taxe. Singura cale de
colaborare a Primriei cu aceste firme se rezum la procedurile comune de furnizare de diferite
servicii. Principalii contribuitori la taxele colectate la bugetul local, n proporie de 65%, sunt
proprietarii de terenuri extravilane (agricole). Cei mai atractivi factori din comunitate pentru
potenialii investitori rmn: poziia geografic favorabil pentru dezvoltarea agroturismului,
posibilitatea de a nfiina noi cariere de exploatare a pietrei i potenialul eolian. Un caz
singular, de succes il reprezinta o firma de constructii, care pe baza traditiei comunitatii de
constructori de case, a dezvoltat o afacere cu mana de lucru din comuna si cu lucrari in tot
judetul Tulcea.
Jurilovca Sectorul favorizat ntr-o msur mai mare de condiiile locale la nivelul comunei
Jurilovca este sectorul piscicol. n pofida progreselor realizate n dotare i organizare,
randamentul pescuitului este inferior celui de la nceputul secolului (cantitatea de pete predat
de fiecare pescar la cherhanale este mult inferioar n prezent fa de cea nregistrat la
nceputul secolului). Pe lng poluare, responsabil mai ales pentru diminuarea ponderii
speciilor valoroase, amenajrile piscicole au rpit suprafee ntinse din zonele de pescuit, fr a
reui o piscicultur rentabil (n prezent recolta de pete la hectar este de 0,07 la suprafeele
amenajate, fa de 0,04 la pescuitul n regim natural). Piscicola Jurilovca are o infrastructura
moderna pentru procesarea pestelui, dar activitarea este fluctuanta, in functie de piata de
profil. In ansamblu, se remarca numarul RELATIV mic al IMM-urilor inregistrate pe teritoriul
determinat, precum si discrepantele existante in repartizarea acestora in teritoriu .
De asemenea, in foarte putine cazuri se remarca o colaborare intre aceste IMM-uri si structurile
administratiei publice locale.
O alta caracteristica este slaba diversificare a activitatilor derulate de acestea.
Masurile luate de APL-uri pentru atragerea investitiilor in zona nu au avut efectul scontat,
deoarece dezavantajele reprezentate de infrastructura precara sunt mult prea mari.
Sunt 3 IMM reprezentative in teritoriu, una in domeniul extractiei, una in domeniu constructiilor
si una in domeniul procesarii pestelui, prea putine pentru a sustine forta de munca existenta in
teritoriu.
Au fost puse in functiune 120 de turbine eoliene, care apartin marilor firme energetice, si care,
din pacate, angajeaza pentru mentenanta parcurilor eoliene oameni calificati din alte parti.

2.4 Comert si sector de servicii

Numarul firmelor care activeaza in comert si servicii tertiare este in total de 291.
Datele sunt preluate din lista firmelor inregistrate la ORC, anexata la prezentul dosar de
candidatura.
Sfera comerciala a comunelor din GAL cuprinde un numar de 135 agenti economici profilati pe
mai multe domenii de activitate: magazine, depozite de materiale de constructii, baruri i
chiocuri alimentare, transport auto si naval. In anii 2006 -2010 s-a remarcat o dezvoltare
Tipuri de comer Numr
% din
numrul
total
ntreprinderi din
sectorul teriar
(servicii)
Numr
% din
numrul
total
Comert cu produse
alimentare
99
53
Hoteluri 2
3
Comert cu produse
industriale
18
18
Pensiuni turistice 76
87
Comert cu materiale
de constructii
11
10
Servicii pentru
agricultura sau pescuit
42
5
Transport 12 19 Alte servicii 31 4
Total 172 100 151 100
crescuta a acestui sector legat in primul rand de investitile care au avut loc in teritoriul cat si de
cresterea locurilor de munca.
In sectorul serviciilor pe primele locuri ca dinamica se afla serviciile in turism care si in
momentul de fata au o dezvoltare care nu este in concordanta cu starea economica generala, si
serviciile in agricultura care s-ua dezvoltat si ele, la fel ca si turismul, pe baza fondurilor
europene din cadrul PNDR. Au aparut servicii specializate, cum ar fi serviciile de cadastru,
srviciile imobiliare, serviciile sociale etc.
Datorita faptului ca prin construirea de pensiuni, agropensiuni si 2 hoteluri, a fost nevoie de
creerea unor servicii indispensabile functionarii, precum si a faptului ca infrastructura edilitar
gospodareasca si infrastructura de acces a inceput sa se dezvolte, acest fapt s-a transpus si in
dezvoltarea unor servicii care au usurat viata locuitorilor din comunitatile locale telefonie,
asistenta medicala si farmaceutica, servicii sanitar-veterinare, etc.
POPULATIE SECTOR DE COMERT SECTOR PRIVIND SERVICIILE
TOTAL 272,00 1479,00
% 1,52 8,29
NUFARU 19,00 104,00
BESTEPE 12,00 56,00
MAHMUDIA 42,00 161,00
MURIGHIOL 39,00 169,00
VALEA NUCARILOR 27,00 99,00
SARICHIOI 62,00 538,00
JURILOVCA 47,00 167,00
CEAMURLIA DE JOS 12,00 86,00
MIHAI VITEAZU 12,00 99,00
Numarul locuitorilor care lucreaza in servicii este reflectat in graficul de mai sus( sunt date de la INS Tulcea si Constanta,
reprezentand populatia cu carte de munca la nivelul anului 2010). In realitate numarul lor este mai mare, dar imposibil de
cuantificat.
3. SERVICII PENTRU POPULATIE SI INFRASTRUCTURI MEDICO-SOCIALE
3.1 Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste servicii


MEDICAL INVATAMANT DOTARI SPORTIVE
SPITAL MEDIC FARMACIE DENTIST PRIMAR SECUNDAR UNIVERSITAR TEREN DE
SPORT
SALA DE SPORT
TOTAL
0 11 9 5 16 4 0 13 8
NUFARU
12km-TL 1 1 1 1 1 1
BESTEPE
17km -TL 1 1 1 1 1
MAHMUDIA
30km-TL 1 1 1 1 2 2 1
MURIGHIOL
34km-TL 1 1 1 5 1 2
VALEA
NUCARILOR
18km-TL 2 2 1 1 2
SARICHIOI
30km-TL 1 1 5 2 1 2
JURILOVCA
57km -TL 2 1 3 2 2 1
CEAMURLIA DE
JOS
51km-TL 1 1 2
MIHAI VITEAZU
36km-CT 1 1 1 1 2

In tot teritoriul nu exista un spital, dotat si in stare de functionare. Toti pacientii se duc la
Spitalul Judetean Tulcea, cu exceptia celor din mihai viteazu care merg la Constanta.
Datorita politicilor publice privind sanatatea si invatamantul situatia nu este buna si mai mult se
observa o scadere a calitatii actului medical si pedagogic. S-au construit in ultimii 3 ani 2 sali de
sport in jurilovca si sarichioi si au fost amenajate cateva terenuri pentru practicarea in special a
fotbalului.

Situatia serviciilor educationale pe teritoriul GAL Delta Dunarii

Sarichioi nivelul de pregatire al populatiei este scazut, ponderea cea mai mare avand-o
persoanele cu pregatire elementara (65%).Scoala de Arte si Meserii recent renovata, cu un
personal didcatic in general calificat, ofera insa perspective reale de imbunatatirea a procesului
educational.
Jurilovca - n Jurilovca exist trei coli de nivel primar i dou de nivel gimnazial. Numrul total
de elevi colarizai n aceste instituii este de 330. n cadrul comunitii exist de asemenea trei
grdinie, cte una n fiecare sat, fiind colarizai un total de 163 copii.De asemenea, n
Jurilovca exist o coal de Arte i Meserii avnd 56 de elevi. Elevii din Jurilovca desfoar
numeroase programe de protecie a mediului, printre care se numr amplele aciuni de
ecologizare, la care particip periodic, protejarea bujorului romnesc din pdurea Babadag i a
lacului Razelm.
Mihai Viteazu In privinta gradului de scolarizare, cea mai mare parte a populatiei are studii
elementare. Doar 10% dintre cei ce termina scoala generala merg la liceele din mediul urban:
Navodari si Constanta. Prioritile Primriei n ceea ce privete procesul educaional se
ndreapt spre
Valea Nucarilor - Gradul de educaie este sczut n comuna Valea Nucarilor. Majoritatea
populaiei( 97%) a beneficiat doar de pregtire elementar.
Pentru mbuntirea infrastructurii de nvmnt Primria a ntreprins mai multe aciunii n
ultimii ani, sprijinit de ajutorul localnicilor:
renovarea celor 3 coli, prin MEC
construire grdini prin MEC
renovare grdini
Murighiol - Infrastructura de nvmnt se compune din 5 grdinie, 5 coli gimnaziale i o
coal de Arte i Meserii, n cadrul crora activeaz 8 nvtori, 26 profesori i suplinitori i 6
educatori.
Mahmudia- n comuna Mahmudia, 478 de persoane urmeaza cursuri n institutiile scolare din
localitate prezentate mai jos. Dintre acestea, 111 copii in 5 grupe urmeaza cursurile de
invatamnt prescolar la gradinita din localitate iar repartizarea in grupul scolar Mahmudia este
urmatoarea:
- invatamant primar - 116 copii in 6 grupe
- invatamant gimanzial - 157 copii in 7 grupe
- invatamant liceal - 45 elevi in 2 grupe
- scoala de arte si meserii - 49 elevi
Ceamurlia de Jos - Gradul de educaie al populaiei este destul de sczut: 45% din populaie cu
pregtire elementar; 40% au studii liceale, doar 10% cu studii universitare, iar 5% din populaie
nu a beneficiat de nici un fel de studii. n fiecare component a comunei, Ceamurlia de Jos i
Lunca, exist cte o coal general i cte o grdini.
Pentru mbuntirea actului de nvmnt, singura iniiativ a Primriei din ultimii 5 ani a
constat n renovarea colii din Lunca, printr-un proiect de finanare realizat n colaborare de
Banca Mondial si ISJ Tulcea.
Nufaru Inultimii doi ani, la Scoala Nufaru au avut loc numeroase activitti al caror rezultat
principal a fost imbunatatirea calitatii educatiei.
In Scoala Nufaru si in unitatea subordonata a acesteia Scoala Malcoci, si-au desfasurat
activitatea 22 de cadre didactice: 3 educatoare, 6 invatatoare, 13 profesori, 1 preot.
La gradinite si la ciclul primar s-au desfasurat activitatile propuse, s-au incheiat parteneriate
toate avand ca scop imbunttirea calitatii.
Bestepe Scoala din localitatea Bestepe, datand din 1920, a fost recent renovata.
Prioritile localitii din punct de vedere al actului de nvmnt se ndreapt ctre
construirea unei grdinie moderne. Exista cate o clasa pentru fiecare an de studiu. Baza
materiala este compusa din 8 sali de clasa dintre care un cabinet de informatica, conectat la
internet. Baza materiala sportiva este in modernizare.

4. Activitati sociale si institutii locale

Institutii publice locale de pe teritoriul GAL Delta Dunarii:
Primariile Bestepe, Ceamurlia de Jos, Jurilovca, Mahmudia, Mihai Viteazu, Murighiol, Nufaru,
Sarichioi, Valea Nucarilor.

Asociatii de comune pe teritoriul GAL Delta Dunarii:
Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara Razim Delta Dunrii formata din comunele: Valea
Nucarilor, Jurilovca, Sarichioi, Somova, Nufaru, Bestepe, Mahmudia, Murighiol.
Domeniu de activitate: dezvoltare rurala
Majoritatea comunelor din zona vizata fac parte din asociatii de comune, iar autoritile locale
consider c prin asociere pot accesa mai uor programe de finanare.

ONG-uri locale reprezentative:
Asociatia Hercinica Mahmudia
Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, dezvoltare rurala, instruire, consultanta

Asociatia Prom Tour Delta
Domeniu de activitate: promovarea turismului in Delta Dunarii, formare profesionala

Asociatia Salvati Dunarea si Delta
Domeniu de activitate: dezvoltarea de programe ecologice, stiintifice si culturale menite sa
conduca la protejarea si conservarea ecosistemelor RBDD si la dezvoltarea unui comportament
ecologic

Asociatia EUDIVERS Centrul European pentru Diversitate
Domeniu de activitate: tineri, minoriti, mediu nconjurtor, drepturile omului, cercetare
tiinific i documentare, consultanta si consiliere

Asociatia Sfanta Ecaterina Jurilovca
Domeniu de activitate: social, apararea drepturilor femeilor si minoritatilor, consultanta

Asociatia Pro Dezvoltare Jurilovca
Domeniu de activitate: dezvoltare rurala

Asociatia Pro Danube Delta
Domeniu de activitate: promovarea Deltei Dunarii, tineret, mediu

Organizatia de tineret Young Heart
Domeniu de activitate: promovarea tineretului, mediu, cultura, relatii internationale

Asociatia Bestepeanca Bestepe
Domeniu de activitate: cultura, social, mediu

Asociatia Avantul Ceamurlia de Jos
Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, consultanta

Asociatia Centrul de Consultanta Ecologica si Sociala Acces 21
Domeniu de activitate: mediu, social, consultanta

Asociatia Progresul Dobrogei
Domeniu de activitate: cultura, social, mediu, dezvoltare durabila

Fundatia Sfanta Ana Murighiol
Domeniu de activitate: social, mediu, educatie permanenta

Asociatia La Drum
Domeniu de activitate: turism, mediu, cultura
Fundatia Sf. Ana, din Murighiol
Domeniu de activitate: ingrijire si asistenta la domiciliu pentru persoane varstnice

Asociatia Umanitara Noroc
Domeniu de activitate: suport si asistenta pentru copii aflati in dificultate


5 Elemente complementare privind prezentarea teritoriului
De o mare importanta pe teritoriul vizat de GAL Delta Dunarii este dezvoltarea turismului, care
tinde sa devina pentru zona de delta si lagunara a teritoriului principala sursa de venit pentru
comunitati. De asemeni, patrimoniului cultural material (cetati, situri arheologice, biserici si
manastiri) si imaterial (traditii folclorice si gastronomice), au un potential deosebit in acest
sens.
Din pacate, structurile de primire turistica se dezvolta deocamdata haotic si, in cele mai multe
cazuri, in dizarmonie cu specificul arhitecturii locale. De remarcat este si gradul mare de
informalitate din turism. Astfel, din numrul total de structuri de primire turistic, aproximativ
33 % reprezint structurile de primire turistic neclasificate.
Resursele Deltei Dunrii pot fi valorificate turistic fr a distruge ecosistemul prin promovarea
unui turism durabil rural, bazat pe agricultur i valori locale. Resurse importante privind
dezvoltarea turismului sunt cele legate de ecoturism i structuri de cazare de capacitate mic i
de punerea n valoare a anumitor tradiii, obiceiuri care s se bazeze pe etnicitate i diversitate
cultural.
Din punct de vedere al promovrii, teritoriul va trebui s i dezvolte acele elemente minimale
de vizibilitate necesare realizrii unui turism durabil: indicatoare, colectarea selectiv a
deeurilor pentru localitile din teritoriu GAL, promovare online, organizarea de evenimente
internaionale pe teme floristice sau faunistice.
Principalele atractii turistice si oportunitati ale teritoriului sunt sistematizate pe localitati:

NUFARU
Potenialul turistic al comunei Nufru este reprezentat de plasarea comunei pe braul Sf.
Gheorghe. innd cont de poziia favorabil (punct de trecere cu bacul), de vestigiile
arheologice pe care le adpostete, Nufru ar putea intra ntr-un circuit turistic cu tent
istoric, efectele putand fi benefice pentru ntreaga regiune. Malul Dunrii din amonte de sat ar
putea fi curat i amenajat n scopuri turistice, deoarece vara el este luat cu asalt de tulceni,
care se refugiaz aici de canicula din ora. Aceast activitate are deja un cap de pod n partea
de est a satului, unde a aprut un modern complex turistic, numit Steaua apelor, iar pe malul
Dunarii pensiunile Stanca Dunarii, Lotus si Nichita. De asemenea, ca si obiective turistice
amintim Biserica (1880) cu hramul Sfntul Dumitru (26 octombrie) si Cetatea Proslavita este
situat n comuna Nufru, la 12 km aval de Tulcea, pe malul drept al braului Sfntu Gheorghe.
Cetatea a fost ridicat a fundamentis de ctre Imperiul bizantin ntr-o zon cu urme materiale
din epocile hallstattian, latene i romano-bizantin. n epoca romano-bizantin pe malul
Dunrii, la captul nordic al promontoriului, au funcionat dou turnuri de supraveghere a liniei
Dunrii. Cercetrile arheologice - sistematice sau de salvare - mult ngreunate de faptul c satul
actual Nufru suprapune n totalitate cetatea medieval.

BESTEPE
Asemenea altor localiti din nordul Dealurilor Tulcei, satul ar putea deveni un important punct
de interes turistic, pe un itinerar care ar trebui s cuprind vestigiile romane sau medievale de o
importan aparte. Pentru aceasta s-ar impune unele investiii de infrastructur (drumuri,
marcaje) i publicitate. Efectele ar putea fi benefice pentru ntreaga regiune. Un punct turistic
central al comunei Betepe este posibilitatea de navigaie pe braul Sf. Gheorghe.
Din apropierea localitilor Betepe i Mahmudia se poate vizita, pe trasee nemarcate,
rezervaia natural peisagistic Dealurile Betepe (415 ha). Specificul geologic al rezervaiei
este conferit de existena formaiunii de Betepe caracteristic Devonianului (410-360 milioane
de ani), constituit din complexul silicolitic, istos calcaros, respectiv flioid. Din aceste roci,
erodate timp de sute de milioane de ani, sunt constituite cele cinci coame de deal golae, aride,
cu altitudine maxim de 242 m. Dealurile Betepe prezint o importan peisagistic major, de
aici fiind vizibile Delta Dunrii i meandrele braului Sfntu Gheorghe, Lacul Razim i Insula
Popina, uneori chiar Marea Neagr.

MAHMUDIA
Dei sufer mult de pe urma reculului nregistrat de industria siderurgic, satul are anse s se
dezvolte n continuare, profitnd de potenialul turistic ridicat sau de dezvoltarea unor activiti
complementare acestuia. Potenialul turistic al comunei Mahmudia decurge din amplasarea
localitii pe malul stng al braului Sf. Gheorghe. Turismul are rdcini destul de vechi,
datorit poziiei favorabile, pe malul braului sudic al deltei. Vechiul hotel Plaur (150 locuri) a
fost refcut i introdus n circuitul turistic, sub un alt nume (Monjardin), ntre timp aprnd i
alte cteva pensiuni i hoteluri cu grad ridicat de clasificare.
Cetatea Salsovia. Vestigiile fortificaiei romane Salsovia sunt amplasate pe un promontoriu, la
baza cruia se afla braul Sf. Gheorghe. Cetatea a funcionat drept castru militar nc din prima
jumtate a sec. III i ulterior, ca anex la Legiunile militare romane. La sud de cetate, pe un
platou ntins, n epoca roman se afla o aezare civil aparat din trei pri de vi naturale, cu
maluri abrupte. Castrul a fost, foarte probabil, distrus n vremea lui Valens. Locuirea este
reluat n epoca feudal, n apropierea cetii dezvoltndu-se o aezare rural, mrturie fiind
monedele btute n sec. XI. Zidurile cetatii antice, groase de 2 m, au fost afectate att de
factorii naturali de eroziune, ct i de efectele celui de-al doilea rzboi mondial.
Casa Pescarului, intrarea liber. Reprezint un mini-muzeu initiat de comunitatea locala care
ofer vizitatorilor secvene din viaa comunitilor de pescari din Delta Dunrii. Va prezenta
obiecte funcionale din gospodrie, diverse produse de manufactur practic meteugreasc,
scene din viaa domestic a familiilor tradiionale de pescari. Pe durata sezonului estival, Casa
Pescarului va putea gzdui expoziii temporare tematice, intenia comunitii fiind de a realiza
diverse parteneriate cu pensiuni locale ce vor oferi turitilor preparate tradiionale locale. La
Casa pescarului se va putea servi un pete prjit, un bor de pete gtit de localnici, iar amatorii
vor avea ocazia s nvee s gteasc pe loc, chiar ei, o ciorba de pete ca n Delta Dunrii.

MURIGHIOL
Plecnd din Mahmudia, traseul (DJ 222C) trece prin apropierea unor zone umede cu stufriuri
ce mrginesc lacurile Pietrei i Porcule, izolat fiind vizibil i un plc de tufriuri de ctin
roie (Tufriuri danubiene de ap dulce de Tamarix ramosissima cu Calamagrostis epigeios-
Danube small reed fresh water tamarix stands). La vest de localitatea Murighiol, situat pe malul
lacului cu acelai nume (lac violet n limba turc), drumul traverseaz o pajite stepic intens
punat care se ntinde spre sud, pe colina calcaroas Movila Duna.
n imediata apropiere a localitii se afl rezervaia ornitologic Lacul Srturile, component a
Rezervaiei Biosferei Delta Dunrii, cu o suprafa de 87 ha, fiind un lac de tip ot, loc ideal de
cuibrit pentru piciorong i ciocntors. Apele lacului sunt puternic salinizate, fiind caracterizate
printr-o mare concentratie de zooplancton si fitoplancton.
Aceast rezervaie, ca i zona Uzlina, Ghiolul Pietrei (loc de pescuit) i mai ales ultima
descoperire arheologic pot genera un turism activ, benefic pentru localitate i locuitorii si.
Din Murighiol un drum secundar de pmnt ajunge pn pe malul braului Sfntu Gheorghe,
printre zvoaie de salcie (Lower Danube willow galleries).
Murighiolul este un punct de plecare in Delta Dunarii si Lacul Razelm prin portul care se gaseste
la 2 km de comuna, si prin punctul de plecare ambarcatiuni - Plopul. Nu exista parcari pazite,
dar exista posibilitatea de inchiriere ambarcatiuni.
Un alt drum secundar pietruit permite accesul la Cetatea Halmyris, situat limitrof zonelor
umede cu stufriuri, rmase pe amplasamentul fostelor lacuri Cruhlicul Mare i Cruhlicul Mic,
din ultimul pstrndu-se un mic luciu de ap, la vest de situl arheologic. Spturi recente
realizate de o echip de arheologi n perimetrul cetii Halmyris au fcut o descoperire de o
excepional valoare tiinific i istoric: monumentul martiric paleocretin coninnd
osemintele martirilor Epictet i Astion. Bazilica cretin construit deasupra criptei (sec. V
d.Hr.) a suferit mai multe renovri, devenind biseric episcopal n timpul lui Justinian, fapt
dovedit de decoraiile interioare, lespezile de marmur i fragmentele de ceramic sau piatra
altarului.
n sud-estul localitii Plopu, pe o colin nalt de 75 m din apropierea lacului Razim, au fost
descoperite ruinele Cetii Zaporojenilor, ceea ce presupune prezena acestora n regiune i o
organizare militar specific. Printr-o hotrre a Consiliului local, lacul Plopu-Beibugeac (170
ha) a fost declarat arie special de protecie avifaunistic, fiind administrat de S.O.R. Tulcea.
La Uzlina, exist o alt baz puternic pentru turism, care face ca ntreaga regiune s prezinte
un real interes i s spere ntr-o dezvoltare ulterioar. Exist cteva pensiuni moderne, care
ofer turitilor condiii excelente de cazare i mas i posibilitatea practicrii pescuitului i
vntorii.
In Uzlina, pe perioada 1970-1989 a existat o caban folosit cnd i cnd de Nicolae Ceauescu i
acoliii si, care dup 1990 a constituit punctul de plecare n dezvoltarea unui impresionant
complex turistic. Pornind de la cteva case de vacan i pensiuni, s-a ajuns la complexul
turistic Cormoran, cu dotri moderne, restaurant, piscin, corpuri plutitoare, etc. Practic,
Uzlina nici nu este un sat n adevratul neles al cuvntului, ci mai degrab un sat de vacanta,
cteva case / pensiuni pe lng complexul turistic amintit, dar el nu a fost declarat oficial
dezafectat, aprnd n statistici i recensminte.

VALEA NUCARILOR
Resursele turistice pentru comuna Valea Nucarilor sunt limitate.
Dintre acestea , cele mai importante sunt reprezentate de :
tezaurul de la Agighiol
insula Popina -zon de protecie integral R.B.D.D.
rezervaia paleontologic i geologic , singura rezervaie de fosile marine din Europa
Pestera Paralela
Biserica din Agighiol
Dealul Pietros
Infrastructura turistic este inexistenta, dar este aprobat PUZ Amenajare turistica-Iazurile, ce
prevede dezvoltarea functiunii turistice si a locuirii de vacanta, pe un teritoriu situat in sudul
satului Iazurile, pe o suprafata de 92,74 ha.
Exist tendina de axare i pe activitatea de turism, care pn n prezent nu a fost exploatat,
dei potenial ar exista. Monumente i situri arheologice. n apropierea localitii, n 1931 s-a
descoperit un tezaur getic, ntr-un mormnt princiar, coninnd piese de podoab i armurrie
din argint i aur, care a devenit celebru. Mormntul din sec. IV .Hr., atribuit unui reprezentant
al aristocraiei getice, este contemporan cu tezaurele descoperite n alte pri ale Dobrogei
(Mangalia, 2 Mai) sau ale rii (Poiana Coofeneti, Biceni - Cucuteni). Complexul funerar de la
Agighiol ocupa un areal cu un diametru de 32 m, avea o nlime de 2 m, form boltit i
cuprindea trei ncperi. Camera princiar, n care se afla mormntul propriu-zis, adpostea
piese din argint sau argint aurit, ntre care un coif, cnemide (jambiere), cinci vase din argint i
alte obiecte din bronz i fier. O a doua ncpere coninea obiecte ce au aparinut unei femei, iar
cea de-a treia, piesele de harnaament a trei cai, sacrificai probabil la moartea cpeteniei.

SARICHIOI
Situat pe malul celui mai mare lac de ap dulce din Romnia, lacul Razelm, localitatea
Sarichioi are un potenial turistic ridicat, dar nesemnificativ exploatat. Cetatea Enisala este
situat n vecinatatea satului Enisala, pe un deal ce domin mprejurimile, la intersecia unor
importante drumuri de ap i de uscat. Cetatea a fost construit de puterea imperial bizantin
i de cea comercial genovez la sfritul sec. XIII i nceputul sec. XIV. n timpul lui Mircea cel
Btrn cetatea a trecut n stpnirea rii Romneti, iar la sfritul domniei acestuia, cnd
Dobrogea a fost cucerit de ctre turci, n cetate s-a instalat o garnizoan militar otoman.
Cetatea propriu-zis, de form poligonal, ocupa o suprafa de aproximativ 0,3 ha; o a doua
incint, aproape complet demantelat, nchidea un spaiu de cel puin dou ori mai mare dect
cel cuprins n perimetrul incintei mici. Pe tronsonul pstrat al incintei mari se afl cinci turnuri
rectangulare. Ca element de arhitectur se impune bastionul porii principale cu arcad dubl
continuat cu o arcad oarb.
Amplasat n centrul localitii Enisala, la 6 km de orasul Babadag i 51 km de Municipiul Tulcea,
muzeul reprezint o sintez a gospodriei tradiionale din nordul Dobrogei, zona lacului Razim,
de la nceputul secolului al XX-lea. Ansamblul arhitectural cuprinde: casa cu chiler i cateva din
anexele tipice pentru o gospodrie din aceasta zon: buctria i cuptorul de var, grajdul
pentru animale, porumbarul, oproanele, fntna. Anexele gospodreti au fost reconstituite i
au devenit acum spaii de reprezentare a coleciilor. Pot fi vzute: instrumentar agricol, crue
pictate, tipic dobrogene; unelte pescreti, scule i produse de dogrie, fierarie, albinrit,
olrit, instrumentar pentru industria casnic textil. Interiorul locuinei relev bogaia i
frumuseea esturilor tradiionale.

JURILOVCA
De la Jurilovca se poate ajunge cu vaporaul la Gura Portiei, un sat de vacan situat pe fia
ngust de pmnt dintre lacul Golovia i Marea Neagr. Zona reprezint o parte a rezervaiei
biosferei Delta Dunrii. Gura Portiei este nscris pe hri din anul 1710 i reprezint locul de
legtur ntre apele Complexului salmastru Razim-Golgovia i cele ale Mrii Negre. Se ajunge
din Jurilovca cu vaporaul sau cu brcile de agrement ale localnicilor, fiind un loc deosebit de
recreere, pescuit, plaj.
Cetatea Orgame / Argamum, situat la 6 km est de satul Jurilovca, n punctul numit Dolojman"
sau La Cetatea. Cercetrile arheologice desfaurate aici n anii 1926 - 1932 i din 1965 far
ntrerupere au permis dezvelirea unor importante monumente i schiarea istoriei cetii pentru
cele mai bine de 12 secole de existen. Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astzi al
Romniei menionat ntr-un izvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost ntemeiat la mijlocul
sec. VII .Chr. de ctre grecii din Asia Mic cu cel puin o generaie naintea cetii Istros /
Histria, ntr-o zon cu urme de locuire din epoca bronzului i din prima epoc a fierului. Cetatea
romano-bizantin avea o suprafa de aproximativ 2,6 ha, o form aparent triunghiular cu opt
turnuri, ase contraforturi (bastioane) i dou porti principale.
Complexul lagunar Razelm-Sinoe, format din 5 lacuri principale - Razelm (Razim), Sinoe, Zmeica,
Golovita i Babadag i alte cteva secundare - Istria, Nuntai, Ceamurlia, Leahova Mare,
Leahova Mica, Cosnei, Agighiol, Topraisar. Apa, n marea majoritate a complexului, este
salmastr. Suprafaa totala este de 1.015 kmp, din care 865 kmp luciu de ap. Cea mai mare
parte a complexului o constituie zona depresionar (vechiul golf Halmyris), ocupat iniial de
apele mrii i care a fost compartimentat ulterior, prin formare de cordoane i grinduri.
Insula Bisericua. Aparine teritorial locatitii Jurilovca, fiind situat la aproximativ 2,4 km SE
de Capul Doloman, n partea de sud a lacului Razim. Lung de 360 m i lat de 58 m, jumtate
stncoas i acoperit de stuf, jumtate ocupat de o colin de calcar nalt de 9 m, cu margini
foarte abrupte, aproape de vertical, insula este inclus n Rezervaia ornitologic Periteasca-
Insula Bisericua-Gura Poritei, de care o separ un canal lat de 9 m. Insula Bisericua este o
zon predilect pentru cuibaritul speciilor limicole, mai ales al califarilor. n anul 2003, au fost
demarate primele spturi arheologice, pe insul existnd urme de aezare greac (sec.V-IV
.Chr), roman (sec.II-IV d.Chr.) i medieval (sec. X-XII), cea mai evident descoperire fiind
dat de urmele unei fortificaii cu zid din piatra legat cu mortar.
Alte obiective de interes turistic. - Administraia Pescriilor Jurilovca construcie din 1928.
Trasee cu bicicleta:
Circuitul lagunei prin Nord: Jurilovca, Doloman (obiectiv: cetatea Argamum, singura falez
stncoas din zona litoral a Romniei), Slcioara, Enisala (obiective: cetatea Heracleea, Muzeul
gospdrie rneasc in situ), Sarichioi, Valea Nucarilor (obiective: Insula Popina, zon strict
protejat n RBDD; Rezervaia paleontologic i geologic, singura rezervaie de fosile marine
din Europa, mormntul tumular de la Agighiol, Sarinasuf, Mahmudia, Murighiol (obiective:
ruinele orelului antic roman Halmyris secolele I-VI d.C., ruinele unei basilici paleocretine cu
cripta pentru moate de martiri, mnstirea Halmyris, lacurile rezervaii naturale Srtura I, II,
III adpostesc nmoluri negre sapropelice cu caliti terapeutice), Dunavul de Jos, transfer pe
barca Moana, canalul Dunav, canalul Mustaca, lacul Razim, Jurilovca. Lungime traseu: 85 km.
terestru+45 km. pe ap.
Circuitul lagunei prin Sud: Jurilovca, Viina (obiectiv: muzeul Casa Paraschiva), Lunca,
Ceamurlia de Jos (obiective: pe raza comunei se gsesc dou situri arheologice), Baia (obiectiv:
urmele unei culturi din neolitic, ce poarta numele de Cultura Hamangia), Mihai Viteazul, Sinoie,
Istria (obiectiv: cetatea Histria). Traseul se poate scinda n Grindul Lupilor, Canalul 5, Gura
Portiei sau Vadu, Grindul Chituc, Periboina, Gura Portiei. Din Gura Portiei transfer pe barca
Moana, Lacul Golovia (obiectiv: insula Bisericua, pe care se gsesc ruinele unui castru roman),
Jurilovca. Lungime traseu:-prima variant: 93 km. terestru+12,5 km. pe ap; -a doua variant:
105 km. terestru (din care 36 km. plaje virgine) + 12,5 km. pe ap.
Circuit pdurea Babadag: Jurilovca, Viina, Pdurea Babadag (rezervaia botanic Korum
Tarla), Visterna, Babadag (obiective: Fortificaia Roman Babadag situat la 5 km nord de
Babadag, Geamia lui Ali-Gazi Paa, Muzeul de Art Oriental), Enisala (obiective: cetatea
Heracleea, Muzeul gospdrie rneasc), Slcioara, Jurilovca. Lungime traseu: 50 km.
Circuit mnstiri: Jurilovca, Ceamurlia de Jos, Dou Cantoane, Slava Rus (obiectiv: cetatea
Ibida), Slava Cerchez (obiective: Mnstirea Vovidenia, construit n sec. XVII, fiind unica
mnstire de maici de rit vechi din lume, Mnstirea Uspenia, a fost ridicat n sec. XVII i este
unica mnstire de clugri de rit vechi din lume), Pdurea Babadag, Babadag (obiective:
Geamia lui Ali-Gazi Paa, Muzeul de Art Oriental), Enisala (obiective: cetatea Heracleea,
Muzeul gospdrie rneasc) , Slcioara, Jurilovca. Lungime traseu: 78 km.
Arhitectura tradiional este cea specific populaiei lipoveneti. Casele au faadele colorate n
alb i albastru, iar acoperiul este fcut din stuf. Aproape in fiecare locuinta exista o baie
lipoveneasc, construcie separat de locuina propriu-zis. Baia tradiional, mai ales naintea
marilor srbatori are un caracter aproape ritualic.
Ceamurlia de Jos: Pe raza comunei Ceamurlia de Jos se pot vizita urmatoarele locuri:
Situl arheologic de la Ceamurlia de Jos - sat Ceamurlia de Jos, comuna Ceamurlia de
Jos, la Pod de jur mprejurul interseciei cii ferate Tulcea Constana cu DJ Jurilovca Slava
Rus pn n apropierea podului de cale ferat peste prul Slava;
Villa rustica sec. II p. Chr. epoca roman - sat Ceamurlia de Jos, comuna Ceamurlia de
Jos, la Pod de jur mprejurul interseciei cii ferate Tulcea Constana cu DJ Jurilovca Slava
Rus pn n apropierea podului de cale ferat peste prul Slava;
Aezare neolitic, cultura Hamangia - sat Ceamurlia de Jos, comuna Ceamurlia de Jos,
la Pod de jur mprejurul interseciei cii ferate Tulcea Constana cu DJ Jurilovca Slava Rus
pn n apropierea podului de cale ferat peste prul Slava;
Aezare epoca roman - sat Ceamurlia de Jos, comuna Ceamurlia de Jos, extravilan la
limita de E a satului Ceamurlia de Jos, cca 200 m S de DJ Ceamurlia de Jos Lunca;
Aezare latne, cultura geto dacic - sat Ceamurlia de Jos, comuna Ceamurlia de Jos,
extravilan la limita de E a satului Ceamurlia de Jos, cca 200 m S de DJ Ceamurlia de Jos Lunca;
Aezare, sec. II VI p. Chr., epoca roman sat Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, la
marginea de E a satului Lunca i la S de DJ Lunca Viina, intravilan i extravilan;
Aezare, epoca roman sat Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, la cca. 200 m NE de satul
Lunca i 150 m NV de DJ Lunca Viina;
Aezare - eneolitic, cultura Gumelnita sat Lunca, comuna Ceamurlia de Jos, la 2,5 km
E de sat, pe malul lacului Golovita;