Sunteți pe pagina 1din 10

Factorii limitativi ai productiei agricole si

masurile ameliorative ce se impun pentru


reducerea efectelor acestora

Factorii limitativi ai potentialului productivi ai


solurilor din cadrul teritoriului administrative
Petresti sunt :
-tasarea solurilor
-degradarea structurii solurilor
-excesul de umiditate de natura freatica si pluviala
-acidifierea solurilor
Tasarea solurilor este un fenomen care afecteaza o
mare parte din cele 5947 ha teren agricol ale teritoriului
analizat.
Tasarea (compactarea) solului este un proces in urma
caruia densitatea aparenta a acestuia creste peste
valori normale, concomitent cu scaderea porozitatii
totale sub valori normale.
Solurile cu textura grosiera si cele cu caracter molic
sunt slab tasate sau normale in partea superioara a
profilului, in timp ce solurile cu textura mijlocie-fina si
fina sunt moderat tasate pe tot profilul sau slab tasate
in orizontul prelucrat si moderat tasate mai jos, unde se
formeaza talpa plugului.

Tasarea are efecte negative multiple, printre care


se pot mentiona:

-scaderea permeabilitatii si a capacitatii de retinere a


apei
-inrautatirea regimului aerohidric
-cresterea rezistentei la penetrare si inhibare a
sistemului radicular
-cresterea rezistentei la arat
-inrautatirea structurii solului
-calitatea necorespunzatoare a araturilor si a pregatirii
patului germinativ

Ca urmare a acestor efecte, capacitatea de productie a


solului scade puternic (pana la 50% din capacitatea
solului necompactat).
Ca o consecinta a tasarii solurilor este aparitia in cadrul
teritoriului Petresti a numeroase crovuri si
microdepresiuni.Acestea iau nastere prin executarea
necorespunzatoare a araturii(aratura pe aceeasi
directie) si prin stagnarea apei.
Crovurile impiedica executarea corecta a lucrarilor
agricole, retin la suprafata solurilor din precipitatii pe
perioade mari de timp, imprimand solurilor un regim
aerohidric nefavorabil, colaborat cu o textura fina sau
mijlocie-fina, lucru care duce la stagnogleizarea
terenurilor (pseudogleizare)
Pentru prevenirea tasarii solului este necesar sa se
adapteze sistemul de agricultura, agrotehnica si
tehnulogiile de mecanizare, astfel incat sa fie reduse la
minim efectele negative prezentate anterior.

In acest sens se recomanda:


-rotatii de lunga durata cu culturi amelioratoare
-fertilizare rationala si masuri de imbunatatire a
bilantului humusului
-efectuarea traficului in conditii necorespunzatoare de
umiditate
-folosirea unor sisteme de masini care sa limiteze
presiunea pe sol prin folosirea pneurilor cu presiune
scazuta, a senilelor sau pe alta cai.
O importanta aparte in prevenirea tasarii si degradarii
structurii solului o are modul corect in care se
efectueaza aratul.

La executarea araturii se vor respecta anumite


reguli:
-aratura va fi uniform pe adancime, fara a s cunoaste
trecerea de la o brazda la alta si se realizeaza cand
solul este suficient de umed, astfel ca brazda indiferent
de textura solului, sa se revesre in urma plugului
-directia araturii se va alterna in fiecare an
-araturile normale se efectueaza vara si toamna pentru
insamantarea de toamna si primavara
-araturile adanci se fac toamna pe solurile grele
-subsolajul este o lucrare specifica solurilor acide, sau
unde stratul arabil este subtire si este nevoie de
adancimea lui, fara intoarcerea brazdei. In plus, este
utilizat la distrugerea hardpanului (talpa plugului), care

se formeaza in cazurile cand nu se face o variatie a


adancimii de la o aratura la alta, in scopul evitarii
formarii acestuia.
Acolo unde sunt frmate crovuri, se va face nivelarea
acestora.

Degradarea structurii solurilor


Structura solului este o caracteristica distinctiva
specifica solului, extrem de complexa, de care depinde
fertilitatea acestuia.
Pedologic, este diferit de modul de asociere a
particulelor elementare in elemente (agregate)
structural, de forma,marime si grad de dezvoltare
diferite.
Agronomic, este definit de ansamblul insusirilor fizice
care caracterizeaza capacitatea de retinere-cedare a
apei, de patrundere si miscare a apei in profilul de sol,
de starea de asezare stabilitatea hidrica si mecanica si
de regimurile fizice eferente(hidric, de aeratie,termic).
Geneza structurii solului include un ansamblu de
procese fizice, chimice si biologice de o deosebita
complexitatea, un rol activ in formarea structurii avand

material organic, hidroxizii de fier si de aluminiu, argila


si bicarbonatul de calciu.
La degradarea structurii solului contribuie doua
grupe de cauze principale
-modificarea chimismului solului prin scaderea
continutului de hunus si in unele situatii, prin
alcanizarea sau acidifierea solului ca urmare a fertilizarii
neechilibrate sau a irigarii cu apa de calitate
necorespunzatoare
-actiunile directe de distrugere a elementelor
structurale, printre care prafuirea solului ca urmare a
lucrarii excesive sau la umiditate necorespunzatoare
compactarea dorita traficului exagerat, mai ales cand
este efectuat pe sol umed, formarea crustei sub
actiunea picaturilor de ploaie sau a aspersiunii.

Pentru prevenirea degradarii structurii solului se


recomanda:
-executarea lucrarilor solului si a traficului pe teren in
conditii delimitate la strictul necesar al numarului de
lucrari si a masei utilajului si numai la o umiditate
corespunzatoare a solului
-utilizarea plugurilor specializate: pluguri cu latime de
lucru variabila, pluguri oscilante, pluguri cu brazda in
trepte

-utilizarea semanatorilor specializate, pentru


insamantare si aplicare a ingrasamintelor direct in
miriste
-separarea drumurilor de acces de suprafete cultivate
-combaterea mecanica a buruienilor pe cat este posibil
-efectuarea lucrarilor solului la viteze mici de inaintare
-mentinerea in limite oprite a reactiei solului si a
compozitiei cationilor schimbabili
-folosirea la irigatie a unei ape de buna calitate
-structura de culturi variate, cu rotatii de lunga durata,
care sa fie incluse si culturi amelioratoare
-evitarea irigatiei prin aspersiune cu aspersoare gigant,
cu intensitate excesiva si inlocuirea acesteia cu irigatia
localizata
-marirea suprafetei de contact a rotii cu solul prin
utilizarea pneurilor cu presiune mica, utilizarea
pneurilor cu latime mare si a rotilor duble.

Excesul de umiditate de natura pluviala si


freatica
Excesul de umiditate este o problema serioasa la
nivelul teritoriului administrativ Petresti, indiferent ca
este de natura pluviala sau freatica
Excesul de apa pluviala este intalnit cu precadere in
zona de campie inalta, acolo unde gasim soluri

evaluate, cu textura mijlocie-fina sau fina, dar si la


soluri in curs de evolutie din zonele de campie cu
textura mijlocie-fina chiar la suprafata.
Acest lucru determina stagnarea apei la suprafata
solului, ducand la stagnogleizarea solurilor.
Acelasi fenomen se intampla si in cazul crovurilor si
microdepresiunilor, aici apa stagnand perioade mai
mari de timp, cu cat solul este mai argilos.
Stagnarea apei determina o serie de procese negative,
cum sunt:
-tasarea solurilor
-acidifierea solurilor
-decarbonatarea solurilor
-regim aerohidric defectuos
-migrarea argilei pe profil
In ultimii ani, acest fenomen s-a accentuat datorita
cantitatilor foarte mari de precipitatii cazute in timpul
primaverii si verii, determinand extinderea fenomenului
de stagnogleizare la 3895,90 ha din cele 5947,00 ha
teren agricol ale teritoriului, dupa cum urmeaza:
-stagnogleizare slab-1256,00ha
-stagnogleizare moderat-2604,70ha
-stagnogleizare puternic-35,20ha

Excesul de apa freatica este specific arealelor situate in


preajma celor doua cursuri de apa, Argesul si Neajlovul,

acolo unde nivelul freatic este superficial (la adancime


mica).
Ca urmare a apei freatice situate la adancime mica,
solurile sufera din cauza procesului de gleizare, proces
ce afecteaza 1022,90ha dupa cum urmeaza:
-gleizare slab-893,50ha
-gleizare moderat-129,40ha
Efectele negative ale excesului de umiditate de natura
freatica sunt asemanatoare cu cele ale stagnogleizarii,
constand in acidifierea solului, un regim aerohidric
defectuos, degradarea structurii, compactarea solurilor.
Pentru ameliorarea efectelor nedorite aparute ca
urmare a excesului de apa freatica si pluviala se impune
luarea unor masuri, cum ar fii:
-executarea de canale de dranaj pentru eliminarea
excesului de apa pluviala
-coborarea nivelului freatic
-intretinerea canalelor de desecare deja existente prin
curatirea si prin decolmatarea lor periodica
-executarea corecta a araturilor
-nivelarea crovurilor
-executarea lucrarii de afanare a solurilor tasate si cu
continut mare de argila
Un lucru negativ observat in cadrul teritoriului studiat,
este lasarea in paragina a canalelor de dranaj care
despart si parcelele, iar in unele zone acestea au fost

pur si simplu acoperite o data cu executarea araturii,


favorizand stagnarea apei.

Acidifierea solurilor
Este un fenomen care se datoreaza cantitatilor mari de
precipitatii care au cazut in ultimii ani, si exploatarii
nerationale a terenurilor agricole.
Aplicarea de ingrasaminte chimice, in special cele pe
baza de azot-fara a se efectua in prealabil un studiu
agrochimic care sa precizeze starea de aprovizionare a
solului cu elemente nutritive si de la care sa se plece in
stabilirea dozelor necesare pentru fiecare cultura, sau
lipsa totala de administrare a ingrasamintelor a dus la
scaderea accentuate a ph-lui, diminuand drastic
potentialul productiv al terenurilor agricole.
Principala modalitate de ameliorare a reactiei acide a
solurilor o reprezinta aplicarea de amendamente pe
baza de CaCO3
Dozele de amendamente se aplica in functie de gradul
de saturatie in baze si suma initiala a bazelor de
schimb, dupa executarea unui studiu agrochimic.
Analize efectuate:
-reactia solului-metoda potentiometrica in solutie
apoasa
-continutul de CaCO3
-continutul de humus-metoda titrimetrica Tiurin

-continutul de fosfor mobil-metoda Egner Riechm


Domingo
-continutul de potasiu mobil-metoda Egner Riechm
Domingo
-continutul de azot
-suma bazelor schimbabile
-analiza granulometrica