Degradarea Solurilor

www.referat.

ro

DEGRADAREA SOLURILOR
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Infatisarea solului este evidenta si influenta proceselor de modelare a reliefului,astfel, pe povârnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului. Acelasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri neînsemnate de material, care se însereaza pe nesimtite în sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari însemnate. Dar starea aceasta, echilibrata, nu este generala, din contra, pe întinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este în decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradarea. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decât pot avansa procesele pedogenetice. Acestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si într-o masura mai mica "creep-ul",aluvionarea si coluvionarea. Eroziunea-prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vântului, valurilor sau ghetarilor si zapezilor.Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant în anumite regiuni sau în anumite perioade.Rolul mai important îl au apele organizate în retea hidrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pânza subtire pe suprafetele întinse de pe povârnisuri. Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si râpi, sapate atât în sol cât si în roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete întinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune în supratafa". Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, cat si intensitatea lor sunt variate, depinzând de înclinarea povârnisului, de însusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. Deflatia-modelarea reliefului datorita actiunii vântului, numita deflatie, are rol hotarâtor în regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si în regiunile muntoase, în locurile unde acesta este puternic, sau în cele colinare si de câmpie, unde nisipul are întindere mare si vegetatia este saracacioasa,astfel, în delta, pe grindurile nisipoase, are loc înaintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile,iar peste munti are loc roaderea solurilor. Alunecarea-deplasarea materialului sub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca un rol foarte însemnat, s-ar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.La noi în tara, urmarile acestui proces se pot întâlni pe suprafete foarte întinse producând uneori pagube mari.

În timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca. iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. Prin evaporarea apei în perioadele calde. cum sunt zonele de stepa si silvostepa. În unele cazuri . patrundeau în sol la adâncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. cu goluri subterane. pâna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni în solul pe care l-au acoperit. în unele locuri doar de câtiva decimetri pe zi. Aluvionarea-dintre procesele de depunere.mai mult sau mai putin. Curgerea-deplasarea materialului. Solifluctiuneadespre solifluctiune în sensul restrâns al acestei notiuni. pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o vegetatie uniforma înainte de deplasare.sol si roca . sau în roci carstificabile .de noroi duce. în apropierea povârnisurilor care le domina. sau odata cu materialul magnos. el a distrus covorul vegetal si a afânat solul. se poate ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare.astfel în unele cazuri. Salinizarea-un alt proces degradator al solurilor este salinizarea. ca urmare a ridicarii nivelului freatic.la baza povârnisului. de densitatea covorului vegetal. mecanice. lasând la retragere un strat de aluviuni. un fel de "creep" . încât solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice.Sarurile sunt aduse de ape. În acest fel. mai des si pe suprafete tot mai întinse.Prin alunecare. Pe masura ce uneltele s-au perfectionat si s-a trecut la folosirea tractiunii animale si în cele din urma. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor. Couvionarea-pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor. Aceste aluviuni provoaca schimbari însemnate ale însusirilor solurilor. aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. pietris). adica îmbogatirea în saruri a solurilor in anumite arii. peste un sol brun închis humifer. nu poate fi vorba decât în tinuturile cu clima rece si înghet permanent. unde se sfarâma si se amesteca. formând materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare. ca un suvoi. Cultivând anumite plante de care avea nevoie pentru hrana si îmbracaminte. cum este în N localitatii Patârlage (jud. omul a sapat si a arat solul din timpuri foarte îndepartate. în stare de suspensie. "Creep"-ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povârnisurile. în stare de solutie. solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari. care practic nu poate fi folosit. Buzau). de roca în care este sapat. a venit un strat magnos bogat în saruri. Puterea de depunere depinde de înclinarea povârnisului care domina sesul. lucrarile agricole s-au facut din ce în ce mai adânc. în functie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. astfel încât apele din precipitatii au început sa-l atace mai puternic dacât înainte. variat ca grosime si textura. sapate în roci poroase (locss. sarurile se concentreaza în sol facându-l impropriu agriculturii. Este vorba de curgerea stratului dezghetat peste stratul înghetat. pe anumite suprafete la sfarâmarea si amestecarea solului cu roca.insa în unele locuri stratul de aluviuni este atât de gros. nisip. cu o viteza variata. are loc depunerea unui material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. Acest fenomen este caraceristic povârnisurilor repezi. În aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult. Dar mijloacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om.grosimea orizontului arat a crescut. au loc prabusiri. iar pe povârnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol. destul de fertil. Prabusirea-pe coastele foarte repezi. fenomen care consta în ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul . care afecteaza în deosebi orizonturile superioare ale solului. si de regimul precipitatiilor.

se produce schimbarea profilului. Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa. pentru a reda solului structura si humusul corespunzator conditiilor zonale. etc.de aceea. atât direct prin împiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor. care contin sodiu. Existenta acestui strat are urmari însemnate asupra dezvoltarii plantelor. nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala. numit talpa plugului sau hardpan. coceni). În acest fel.. ceea ce a facut ca proportia pamânturilor bogate sa scada la 85% din totalitatea terenurilor agricole de 41. Desfundarea sau aratul solului cu pluguri mari în vederea plantarii vitei-de-vie are efecte foarte daunatoare pe povârnisuri. pe povârnisuri este daunator daca dupa acest arat.3%. în unele locuri fiind chiar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. urmeaza ploi abundente. cu structura stricata. Adesea. duce la saracirea treptata a solului în humus. singura capabila de autoregenerare. Masuri ameliorative aplicate gresit. prin irigatii. . Extragerea materiei organice. sulfat de amoniu. a ajutat mult desfasurarea eroziunii pe întinderi tot mai mari. care provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile. cât si indirect. apar schimbari în procesele care au loc în sol. de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. dând solului mai multa apa decât avea în conditii naturale. pentru ca întregul profil de sol este inversat. care în general este recomandat. datorita lipsei structurii. în aceste cazuri. omul. La degradarea solului mai contribuie întrebuintarea excesiva a îngrasamintelor chimice potasice. prin schimbarea circuitului normal al apei în sol. mergând pâna la degradarea avansata a solurilor. trebuie intervenit cât mai repede. Aratul de toamna.antropic. prin îngrasaminte organice (gunoi de grajd). si în cele din urma. prin recoltarea plantelor cultivate si strângerea tuturor resturilor de plante(paie.Fertilitatea naturala. În Europa mai bine de o treime din soluri si-au pierdut peste 50% din humus. fara sa vrea. La degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le îmbunatati însusirile. creata prin folosirea îngrasamintelor chimice. Aratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adâncime mai multi ani la rând duce la formarea unui strat compact.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful