www.referat.

ro

DEGRADAREA SOLURILOR
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Infatisarea solului este evidenta si influenta proceselor de modelare a reliefului,astfel, pe povârnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului. Acelasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri neînsemnate de material, care se însereaza pe nesimtite în sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari însemnate. Dar starea aceasta, echilibrata, nu este generala, din contra, pe întinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este în decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradarea. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decât pot avansa procesele pedogenetice. Acestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si într-o masura mai mica "creep-ul",aluvionarea si coluvionarea. Eroziunea-prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vântului, valurilor sau ghetarilor si zapezilor.Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant în anumite regiuni sau în anumite perioade.Rolul mai important îl au apele organizate în retea hidrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pânza subtire pe suprafetele întinse de pe povârnisuri. Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si râpi, sapate atât în sol cât si în roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete întinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune în supratafa". Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, cat si intensitatea lor sunt variate, depinzând de înclinarea povârnisului, de însusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. Deflatia-modelarea reliefului datorita actiunii vântului, numita deflatie, are rol hotarâtor în regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si în regiunile muntoase, în locurile unde acesta este puternic, sau în cele colinare si de câmpie, unde nisipul are întindere mare si vegetatia este saracacioasa,astfel, în delta, pe grindurile nisipoase, are loc înaintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile,iar peste munti are loc roaderea solurilor. Alunecarea-deplasarea materialului sub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca un rol foarte însemnat, s-ar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.La noi în tara, urmarile acestui proces se pot întâlni pe suprafete foarte întinse producând uneori pagube mari.

cu o viteza variata. Pe masura ce uneltele s-au perfectionat si s-a trecut la folosirea tractiunii animale si în cele din urma. În aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult. aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. în functie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. cum sunt zonele de stepa si silvostepa. ca un suvoi. ca urmare a ridicarii nivelului freatic. mai des si pe suprafete tot mai întinse. Aluvionarea-dintre procesele de depunere. unde se sfarâma si se amesteca.la baza povârnisului. sau în roci carstificabile . mecanice. formând materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare. Salinizarea-un alt proces degradator al solurilor este salinizarea. în stare de solutie. sarurile se concentreaza în sol facându-l impropriu agriculturii. pietris). omul a sapat si a arat solul din timpuri foarte îndepartate. Dar mijloacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om. de densitatea covorului vegetal.sol si roca . Prin evaporarea apei în perioadele calde. lucrarile agricole s-au facut din ce în ce mai adânc. În unele cazuri . În acest fel. solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari. Solifluctiuneadespre solifluctiune în sensul restrâns al acestei notiuni. au loc prabusiri. pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o vegetatie uniforma înainte de deplasare. peste un sol brun închis humifer.mai mult sau mai putin. pe anumite suprafete la sfarâmarea si amestecarea solului cu roca.Sarurile sunt aduse de ape. sau odata cu materialul magnos.Prin alunecare. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor. si de regimul precipitatiilor. Cultivând anumite plante de care avea nevoie pentru hrana si îmbracaminte. "Creep"-ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povârnisurile. pâna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni în solul pe care l-au acoperit. sapate în roci poroase (locss. el a distrus covorul vegetal si a afânat solul. are loc depunerea unui material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. iar pe povârnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol. cu goluri subterane. Curgerea-deplasarea materialului.de noroi duce.astfel în unele cazuri. care afecteaza în deosebi orizonturile superioare ale solului. lasând la retragere un strat de aluviuni. adica îmbogatirea în saruri a solurilor in anumite arii. Prabusirea-pe coastele foarte repezi.insa în unele locuri stratul de aluviuni este atât de gros. Aceste aluviuni provoaca schimbari însemnate ale însusirilor solurilor. în apropierea povârnisurilor care le domina. patrundeau în sol la adâncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. se poate ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare.grosimea orizontului arat a crescut. Puterea de depunere depinde de înclinarea povârnisului care domina sesul. Este vorba de curgerea stratului dezghetat peste stratul înghetat. Buzau). în stare de suspensie. cum este în N localitatii Patârlage (jud. nisip. nu poate fi vorba decât în tinuturile cu clima rece si înghet permanent. fenomen care consta în ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul . Acest fenomen este caraceristic povârnisurilor repezi. În timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca. astfel încât apele din precipitatii au început sa-l atace mai puternic dacât înainte. care practic nu poate fi folosit. destul de fertil. variat ca grosime si textura. de roca în care este sapat. în unele locuri doar de câtiva decimetri pe zi. un fel de "creep" . iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. încât solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice. Couvionarea-pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor. a venit un strat magnos bogat în saruri.

si în cele din urma.de aceea.Fertilitatea naturala. pe povârnisuri este daunator daca dupa acest arat. nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala. care contin sodiu. duce la saracirea treptata a solului în humus. prin irigatii. prin îngrasaminte organice (gunoi de grajd). Aratul de toamna..antropic. numit talpa plugului sau hardpan. datorita lipsei structurii. sulfat de amoniu. trebuie intervenit cât mai repede. pentru ca întregul profil de sol este inversat. care provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile. dând solului mai multa apa decât avea în conditii naturale. apar schimbari în procesele care au loc în sol. urmeaza ploi abundente. În Europa mai bine de o treime din soluri si-au pierdut peste 50% din humus. prin recoltarea plantelor cultivate si strângerea tuturor resturilor de plante(paie. Adesea.3%. în unele locuri fiind chiar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. creata prin folosirea îngrasamintelor chimice. Masuri ameliorative aplicate gresit. Aratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adâncime mai multi ani la rând duce la formarea unui strat compact. ceea ce a facut ca proportia pamânturilor bogate sa scada la 85% din totalitatea terenurilor agricole de 41. a ajutat mult desfasurarea eroziunii pe întinderi tot mai mari. omul. de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. Extragerea materiei organice. Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa. prin schimbarea circuitului normal al apei în sol. La degradarea solului mai contribuie întrebuintarea excesiva a îngrasamintelor chimice potasice. Existenta acestui strat are urmari însemnate asupra dezvoltarii plantelor. coceni). mergând pâna la degradarea avansata a solurilor. care în general este recomandat. singura capabila de autoregenerare. în aceste cazuri. La degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le îmbunatati însusirile. cu structura stricata. cât si indirect. . fara sa vrea. atât direct prin împiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor. etc. pentru a reda solului structura si humusul corespunzator conditiilor zonale. În acest fel. se produce schimbarea profilului. Desfundarea sau aratul solului cu pluguri mari în vederea plantarii vitei-de-vie are efecte foarte daunatoare pe povârnisuri.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful