www.referat.

ro

DEGRADAREA SOLURILOR
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Infatisarea solului este evidenta si influenta proceselor de modelare a reliefului,astfel, pe povârnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului. Acelasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri neînsemnate de material, care se însereaza pe nesimtite în sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari însemnate. Dar starea aceasta, echilibrata, nu este generala, din contra, pe întinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este în decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradarea. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decât pot avansa procesele pedogenetice. Acestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si într-o masura mai mica "creep-ul",aluvionarea si coluvionarea. Eroziunea-prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vântului, valurilor sau ghetarilor si zapezilor.Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant în anumite regiuni sau în anumite perioade.Rolul mai important îl au apele organizate în retea hidrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pânza subtire pe suprafetele întinse de pe povârnisuri. Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si râpi, sapate atât în sol cât si în roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete întinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune în supratafa". Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, cat si intensitatea lor sunt variate, depinzând de înclinarea povârnisului, de însusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. Deflatia-modelarea reliefului datorita actiunii vântului, numita deflatie, are rol hotarâtor în regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si în regiunile muntoase, în locurile unde acesta este puternic, sau în cele colinare si de câmpie, unde nisipul are întindere mare si vegetatia este saracacioasa,astfel, în delta, pe grindurile nisipoase, are loc înaintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile,iar peste munti are loc roaderea solurilor. Alunecarea-deplasarea materialului sub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca un rol foarte însemnat, s-ar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.La noi în tara, urmarile acestui proces se pot întâlni pe suprafete foarte întinse producând uneori pagube mari.

Puterea de depunere depinde de înclinarea povârnisului care domina sesul. Prabusirea-pe coastele foarte repezi. nu poate fi vorba decât în tinuturile cu clima rece si înghet permanent. În acest fel. solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari. Aluvionarea-dintre procesele de depunere. Aceste aluviuni provoaca schimbari însemnate ale însusirilor solurilor. sau odata cu materialul magnos. Buzau). de roca în care este sapat. pe anumite suprafete la sfarâmarea si amestecarea solului cu roca. formând materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare. lucrarile agricole s-au facut din ce în ce mai adânc. Salinizarea-un alt proces degradator al solurilor este salinizarea. În aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult. fenomen care consta în ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul . mai des si pe suprafete tot mai întinse. lasând la retragere un strat de aluviuni. variat ca grosime si textura. omul a sapat si a arat solul din timpuri foarte îndepartate. Dar mijloacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om. un fel de "creep" . care afecteaza în deosebi orizonturile superioare ale solului. ca urmare a ridicarii nivelului freatic. Este vorba de curgerea stratului dezghetat peste stratul înghetat. au loc prabusiri. în functie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. care practic nu poate fi folosit. pâna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni în solul pe care l-au acoperit. încât solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice. si de regimul precipitatiilor. astfel încât apele din precipitatii au început sa-l atace mai puternic dacât înainte. pietris). În timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca.Prin alunecare.mai mult sau mai putin. Curgerea-deplasarea materialului. în stare de solutie. mecanice.astfel în unele cazuri. cu o viteza variata. în stare de suspensie.insa în unele locuri stratul de aluviuni este atât de gros. Prin evaporarea apei în perioadele calde. unde se sfarâma si se amesteca. Cultivând anumite plante de care avea nevoie pentru hrana si îmbracaminte. Couvionarea-pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor. iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. cum sunt zonele de stepa si silvostepa. în apropierea povârnisurilor care le domina. a venit un strat magnos bogat în saruri. adica îmbogatirea în saruri a solurilor in anumite arii. sarurile se concentreaza în sol facându-l impropriu agriculturii. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor. sau în roci carstificabile . "Creep"-ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povârnisurile. are loc depunerea unui material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. patrundeau în sol la adâncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. cu goluri subterane. el a distrus covorul vegetal si a afânat solul. pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o vegetatie uniforma înainte de deplasare. peste un sol brun închis humifer. cum este în N localitatii Patârlage (jud. destul de fertil. sapate în roci poroase (locss. Pe masura ce uneltele s-au perfectionat si s-a trecut la folosirea tractiunii animale si în cele din urma. nisip. Acest fenomen este caraceristic povârnisurilor repezi.Sarurile sunt aduse de ape.de noroi duce.grosimea orizontului arat a crescut. În unele cazuri .la baza povârnisului. se poate ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare. în unele locuri doar de câtiva decimetri pe zi. de densitatea covorului vegetal. Solifluctiuneadespre solifluctiune în sensul restrâns al acestei notiuni. iar pe povârnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol. ca un suvoi.sol si roca .

Aratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adâncime mai multi ani la rând duce la formarea unui strat compact.. prin irigatii. care provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile. urmeaza ploi abundente. pentru a reda solului structura si humusul corespunzator conditiilor zonale. dând solului mai multa apa decât avea în conditii naturale. prin schimbarea circuitului normal al apei în sol.de aceea. prin îngrasaminte organice (gunoi de grajd). pentru ca întregul profil de sol este inversat. apar schimbari în procesele care au loc în sol. prin recoltarea plantelor cultivate si strângerea tuturor resturilor de plante(paie. etc. pe povârnisuri este daunator daca dupa acest arat. se produce schimbarea profilului. fara sa vrea. Masuri ameliorative aplicate gresit. duce la saracirea treptata a solului în humus. si în cele din urma. în aceste cazuri. Aratul de toamna. cât si indirect. a ajutat mult desfasurarea eroziunii pe întinderi tot mai mari. În acest fel. trebuie intervenit cât mai repede. cu structura stricata.Fertilitatea naturala. sulfat de amoniu. numit talpa plugului sau hardpan. în unele locuri fiind chiar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. La degradarea solului mai contribuie întrebuintarea excesiva a îngrasamintelor chimice potasice. ceea ce a facut ca proportia pamânturilor bogate sa scada la 85% din totalitatea terenurilor agricole de 41. Existenta acestui strat are urmari însemnate asupra dezvoltarii plantelor. La degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le îmbunatati însusirile. Desfundarea sau aratul solului cu pluguri mari în vederea plantarii vitei-de-vie are efecte foarte daunatoare pe povârnisuri. . În Europa mai bine de o treime din soluri si-au pierdut peste 50% din humus.antropic. de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. care în general este recomandat. Extragerea materiei organice. datorita lipsei structurii. creata prin folosirea îngrasamintelor chimice.3%. omul. coceni). Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa. singura capabila de autoregenerare. care contin sodiu. Adesea. nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala. atât direct prin împiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor. mergând pâna la degradarea avansata a solurilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful