www.referat.

ro

DEGRADAREA SOLURILOR
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Infatisarea solului este evidenta si influenta proceselor de modelare a reliefului,astfel, pe povârnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului. Acelasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri neînsemnate de material, care se însereaza pe nesimtite în sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari însemnate. Dar starea aceasta, echilibrata, nu este generala, din contra, pe întinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este în decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradarea. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decât pot avansa procesele pedogenetice. Acestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si într-o masura mai mica "creep-ul",aluvionarea si coluvionarea. Eroziunea-prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vântului, valurilor sau ghetarilor si zapezilor.Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant în anumite regiuni sau în anumite perioade.Rolul mai important îl au apele organizate în retea hidrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pânza subtire pe suprafetele întinse de pe povârnisuri. Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si râpi, sapate atât în sol cât si în roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete întinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune în supratafa". Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, cat si intensitatea lor sunt variate, depinzând de înclinarea povârnisului, de însusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. Deflatia-modelarea reliefului datorita actiunii vântului, numita deflatie, are rol hotarâtor în regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si în regiunile muntoase, în locurile unde acesta este puternic, sau în cele colinare si de câmpie, unde nisipul are întindere mare si vegetatia este saracacioasa,astfel, în delta, pe grindurile nisipoase, are loc înaintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile,iar peste munti are loc roaderea solurilor. Alunecarea-deplasarea materialului sub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca un rol foarte însemnat, s-ar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.La noi în tara, urmarile acestui proces se pot întâlni pe suprafete foarte întinse producând uneori pagube mari.

patrundeau în sol la adâncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. În timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca. un fel de "creep" . Prabusirea-pe coastele foarte repezi. ca un suvoi.Prin alunecare. sau odata cu materialul magnos. Salinizarea-un alt proces degradator al solurilor este salinizarea.sol si roca . fenomen care consta în ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul . astfel încât apele din precipitatii au început sa-l atace mai puternic dacât înainte. în stare de suspensie. în apropierea povârnisurilor care le domina. ca urmare a ridicarii nivelului freatic.de noroi duce. Pe masura ce uneltele s-au perfectionat si s-a trecut la folosirea tractiunii animale si în cele din urma. pietris). sau în roci carstificabile .insa în unele locuri stratul de aluviuni este atât de gros. formând materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare.la baza povârnisului. adica îmbogatirea în saruri a solurilor in anumite arii. nu poate fi vorba decât în tinuturile cu clima rece si înghet permanent. si de regimul precipitatiilor. el a distrus covorul vegetal si a afânat solul. Dar mijloacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om. cum sunt zonele de stepa si silvostepa. sapate în roci poroase (locss. Cultivând anumite plante de care avea nevoie pentru hrana si îmbracaminte. nisip. de densitatea covorului vegetal. Buzau). pe anumite suprafete la sfarâmarea si amestecarea solului cu roca. Solifluctiuneadespre solifluctiune în sensul restrâns al acestei notiuni. pâna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni în solul pe care l-au acoperit. lucrarile agricole s-au facut din ce în ce mai adânc. în unele locuri doar de câtiva decimetri pe zi.mai mult sau mai putin. peste un sol brun închis humifer. a venit un strat magnos bogat în saruri. Aceste aluviuni provoaca schimbari însemnate ale însusirilor solurilor.astfel în unele cazuri. care practic nu poate fi folosit. mai des si pe suprafete tot mai întinse. În aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult. În acest fel. destul de fertil. "Creep"-ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povârnisurile. Este vorba de curgerea stratului dezghetat peste stratul înghetat.grosimea orizontului arat a crescut. variat ca grosime si textura. Acest fenomen este caraceristic povârnisurilor repezi. Curgerea-deplasarea materialului. care afecteaza în deosebi orizonturile superioare ale solului. Aluvionarea-dintre procesele de depunere. iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. sarurile se concentreaza în sol facându-l impropriu agriculturii. de roca în care este sapat. Prin evaporarea apei în perioadele calde. au loc prabusiri. cu o viteza variata. Couvionarea-pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor. mecanice. cu goluri subterane. Puterea de depunere depinde de înclinarea povârnisului care domina sesul. în stare de solutie. are loc depunerea unui material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. cum este în N localitatii Patârlage (jud. omul a sapat si a arat solul din timpuri foarte îndepartate. lasând la retragere un strat de aluviuni. unde se sfarâma si se amesteca. încât solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice. aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari. iar pe povârnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol. în functie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. În unele cazuri . pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o vegetatie uniforma înainte de deplasare. se poate ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare.Sarurile sunt aduse de ape.

trebuie intervenit cât mai repede. . Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa. Adesea. si în cele din urma. urmeaza ploi abundente. a ajutat mult desfasurarea eroziunii pe întinderi tot mai mari. La degradarea solului mai contribuie întrebuintarea excesiva a îngrasamintelor chimice potasice. pe povârnisuri este daunator daca dupa acest arat. etc. atât direct prin împiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor. Aratul de toamna. creata prin folosirea îngrasamintelor chimice. ceea ce a facut ca proportia pamânturilor bogate sa scada la 85% din totalitatea terenurilor agricole de 41. prin schimbarea circuitului normal al apei în sol. În acest fel. Aratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adâncime mai multi ani la rând duce la formarea unui strat compact.3%. prin îngrasaminte organice (gunoi de grajd). nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala. pentru a reda solului structura si humusul corespunzator conditiilor zonale. omul. cât si indirect. în unele locuri fiind chiar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. singura capabila de autoregenerare. prin irigatii. datorita lipsei structurii. fara sa vrea.. numit talpa plugului sau hardpan.antropic. Existenta acestui strat are urmari însemnate asupra dezvoltarii plantelor. coceni). În Europa mai bine de o treime din soluri si-au pierdut peste 50% din humus. mergând pâna la degradarea avansata a solurilor. care contin sodiu. duce la saracirea treptata a solului în humus. Masuri ameliorative aplicate gresit. Desfundarea sau aratul solului cu pluguri mari în vederea plantarii vitei-de-vie are efecte foarte daunatoare pe povârnisuri. cu structura stricata. Extragerea materiei organice. se produce schimbarea profilului. La degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le îmbunatati însusirile. de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. care provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile.Fertilitatea naturala. pentru ca întregul profil de sol este inversat. care în general este recomandat.de aceea. dând solului mai multa apa decât avea în conditii naturale. prin recoltarea plantelor cultivate si strângerea tuturor resturilor de plante(paie. sulfat de amoniu. în aceste cazuri. apar schimbari în procesele care au loc în sol.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.