P. 1
Degradarea Solurilor

Degradarea Solurilor

5.0

|Views: 1,204|Likes:
Published by Dragos Petrache

More info:

Published by: Dragos Petrache on Mar 22, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/12/2014

pdf

text

original

www.referat.

ro

DEGRADAREA SOLURILOR
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Infatisarea solului este evidenta si influenta proceselor de modelare a reliefului,astfel, pe povârnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului. Acelasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri neînsemnate de material, care se însereaza pe nesimtite în sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari însemnate. Dar starea aceasta, echilibrata, nu este generala, din contra, pe întinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este în decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradarea. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decât pot avansa procesele pedogenetice. Acestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si într-o masura mai mica "creep-ul",aluvionarea si coluvionarea. Eroziunea-prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vântului, valurilor sau ghetarilor si zapezilor.Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant în anumite regiuni sau în anumite perioade.Rolul mai important îl au apele organizate în retea hidrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pânza subtire pe suprafetele întinse de pe povârnisuri. Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si râpi, sapate atât în sol cât si în roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete întinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune în supratafa". Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, cat si intensitatea lor sunt variate, depinzând de înclinarea povârnisului, de însusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. Deflatia-modelarea reliefului datorita actiunii vântului, numita deflatie, are rol hotarâtor în regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si în regiunile muntoase, în locurile unde acesta este puternic, sau în cele colinare si de câmpie, unde nisipul are întindere mare si vegetatia este saracacioasa,astfel, în delta, pe grindurile nisipoase, are loc înaintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile,iar peste munti are loc roaderea solurilor. Alunecarea-deplasarea materialului sub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca un rol foarte însemnat, s-ar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.La noi în tara, urmarile acestui proces se pot întâlni pe suprafete foarte întinse producând uneori pagube mari.

nu poate fi vorba decât în tinuturile cu clima rece si înghet permanent.astfel în unele cazuri. în stare de solutie. în unele locuri doar de câtiva decimetri pe zi. cum sunt zonele de stepa si silvostepa.mai mult sau mai putin. Buzau). încât solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice. În unele cazuri . Curgerea-deplasarea materialului. Cultivând anumite plante de care avea nevoie pentru hrana si îmbracaminte.Prin alunecare. În timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca. unde se sfarâma si se amesteca. pietris). cu goluri subterane. Prabusirea-pe coastele foarte repezi. în stare de suspensie. mai des si pe suprafete tot mai întinse. iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. sarurile se concentreaza în sol facându-l impropriu agriculturii. Couvionarea-pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor. sapate în roci poroase (locss. adica îmbogatirea în saruri a solurilor in anumite arii. pe anumite suprafete la sfarâmarea si amestecarea solului cu roca. Aceste aluviuni provoaca schimbari însemnate ale însusirilor solurilor. În acest fel. Solifluctiuneadespre solifluctiune în sensul restrâns al acestei notiuni.de noroi duce. Este vorba de curgerea stratului dezghetat peste stratul înghetat.sol si roca . formând materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor. sau odata cu materialul magnos. pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o vegetatie uniforma înainte de deplasare. În aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult. Pe masura ce uneltele s-au perfectionat si s-a trecut la folosirea tractiunii animale si în cele din urma. patrundeau în sol la adâncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. cum este în N localitatii Patârlage (jud. Acest fenomen este caraceristic povârnisurilor repezi. astfel încât apele din precipitatii au început sa-l atace mai puternic dacât înainte. fenomen care consta în ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul . are loc depunerea unui material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. Salinizarea-un alt proces degradator al solurilor este salinizarea.insa în unele locuri stratul de aluviuni este atât de gros. solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari. mecanice. sau în roci carstificabile . Prin evaporarea apei în perioadele calde. se poate ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare. Puterea de depunere depinde de înclinarea povârnisului care domina sesul. si de regimul precipitatiilor. în functie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. lucrarile agricole s-au facut din ce în ce mai adânc.la baza povârnisului. care practic nu poate fi folosit. cu o viteza variata. "Creep"-ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povârnisurile. de roca în care este sapat. Aluvionarea-dintre procesele de depunere. lasând la retragere un strat de aluviuni. aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. ca un suvoi. un fel de "creep" . omul a sapat si a arat solul din timpuri foarte îndepartate. iar pe povârnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol. destul de fertil. a venit un strat magnos bogat în saruri.Sarurile sunt aduse de ape. au loc prabusiri. care afecteaza în deosebi orizonturile superioare ale solului. ca urmare a ridicarii nivelului freatic. peste un sol brun închis humifer. Dar mijloacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om. variat ca grosime si textura. de densitatea covorului vegetal. pâna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni în solul pe care l-au acoperit. el a distrus covorul vegetal si a afânat solul.grosimea orizontului arat a crescut. nisip. în apropierea povârnisurilor care le domina.

singura capabila de autoregenerare. pentru a reda solului structura si humusul corespunzator conditiilor zonale.de aceea. datorita lipsei structurii. fara sa vrea.Fertilitatea naturala.3%. pe povârnisuri este daunator daca dupa acest arat. Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa. Aratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adâncime mai multi ani la rând duce la formarea unui strat compact. Masuri ameliorative aplicate gresit. prin îngrasaminte organice (gunoi de grajd). apar schimbari în procesele care au loc în sol. La degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le îmbunatati însusirile. coceni). În Europa mai bine de o treime din soluri si-au pierdut peste 50% din humus. .antropic. mergând pâna la degradarea avansata a solurilor. sulfat de amoniu. Adesea. pentru ca întregul profil de sol este inversat. prin irigatii. se produce schimbarea profilului.. Aratul de toamna. urmeaza ploi abundente. prin recoltarea plantelor cultivate si strângerea tuturor resturilor de plante(paie. La degradarea solului mai contribuie întrebuintarea excesiva a îngrasamintelor chimice potasice. prin schimbarea circuitului normal al apei în sol. si în cele din urma. trebuie intervenit cât mai repede. a ajutat mult desfasurarea eroziunii pe întinderi tot mai mari. în unele locuri fiind chiar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. cât si indirect. duce la saracirea treptata a solului în humus. atât direct prin împiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor. etc. Desfundarea sau aratul solului cu pluguri mari în vederea plantarii vitei-de-vie are efecte foarte daunatoare pe povârnisuri. care în general este recomandat. de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. cu structura stricata. nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala. ceea ce a facut ca proportia pamânturilor bogate sa scada la 85% din totalitatea terenurilor agricole de 41. dând solului mai multa apa decât avea în conditii naturale. care provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile. creata prin folosirea îngrasamintelor chimice. Existenta acestui strat are urmari însemnate asupra dezvoltarii plantelor. omul. care contin sodiu. Extragerea materiei organice. numit talpa plugului sau hardpan. în aceste cazuri. În acest fel.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->