www.referat.

ro

DEGRADAREA SOLURILOR
Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. Spre deosebire de celelalte resurse naturale, solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. O data distrus, el nu se va mai putea reface asa cum a fost, pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. Infatisarea solului este evidenta si influenta proceselor de modelare a reliefului,astfel, pe povârnisuri, sub un covor vegetal natural, neinfluentat sensibil de om, au loc deplasari usoare de material, o eroziune foarte slaba, care nu influenteaza vizibil profilul solului. Acelasi lucru se petrece si pe suprafetele orizontale, unde au loc depuneri neînsemnate de material, care se însereaza pe nesimtite în sol, ceea ce face ca nici aceasta sa nu sufere modificari însemnate. Dar starea aceasta, echilibrata, nu este generala, din contra, pe întinderi mari, solul fie ca este deplin format, fie ca este în decurs de formare, este supus unor procese puternice, degradarea. Cauzele degradarii solului sunt fie naturale, fie legate direct sau indirect de activitatea omului. Procesele naturale, care duc la degradarea solurilor sunt procesele de modelare a reliefului care se desfasoara cu mai multa putere decât pot avansa procesele pedogenetice. Acestea sunt: eroziunea, alunecarea, curgerea, solifluxiunea, prabusirea si într-o masura mai mica "creep-ul",aluvionarea si coluvionarea. Eroziunea-prin aceasta notiune în sens restrâns, se întelege actiunea de desprindere si îndepartare a unor particole de diferite forme si marimi din scoarta terestra, datorita apelor curgatoare, vântului, valurilor sau ghetarilor si zapezilor.Fiecare din acesti agenti pot avea rol dominant în anumite regiuni sau în anumite perioade.Rolul mai important îl au apele organizate în retea hidrografica si apele provenite din precipitatii torentiale care coboara ca o pânza subtire pe suprafetele întinse de pe povârnisuri. Eroziunea exercitata de apele care se scurg pe versanti duce pe de-o parte la formarea de ogase si râpi, sapate atât în sol cât si în roca de sub el, si pe de alta parte la alternare de material de pe suprafete întinse din orizonturile superficiale ale solului numita impropriu "eroziune în supratafa". Suprafetele pe care se desfasoara aceste procese, cat si intensitatea lor sunt variate, depinzând de înclinarea povârnisului, de însusirile fizice ale solului si rocii, si de gradul de acoperire cu vegetatie. Deflatia-modelarea reliefului datorita actiunii vântului, numita deflatie, are rol hotarâtor în regiunile desertice, dar ea are un rol sensibil si în regiunile muntoase, în locurile unde acesta este puternic, sau în cele colinare si de câmpie, unde nisipul are întindere mare si vegetatia este saracacioasa,astfel, în delta, pe grindurile nisipoase, are loc înaintarea dunelor peste suprafete cu soluri fertile,iar peste munti are loc roaderea solurilor. Alunecarea-deplasarea materialului sub forma de strate de grosimi si întinderi variate, joaca un rol foarte însemnat, s-ar putea spune chiar determinant, în modelarea reliefului si în degradarea solurilor din anumite regiuni de pe suprafata pamântului.La noi în tara, urmarile acestui proces se pot întâlni pe suprafete foarte întinse producând uneori pagube mari.

insa în unele locuri stratul de aluviuni este atât de gros. "Creep"-ul este un fenomen foarte frecvent pe toate povârnisurile. Puterea de depunere depinde de înclinarea povârnisului care domina sesul. peste un sol brun închis humifer.grosimea orizontului arat a crescut. În aceeasi masura solul a avut de suferit tot mai mult. În unele cazuri . Prabusirea-pe coastele foarte repezi. Dar mijloacele de lucru fiind rudimentare si actionate de om. Curgerea-deplasarea materialului. se poate ajunge la un adevarat mozaic de soluri si de asociatii vegetale dupa alunecare. mai des si pe suprafete tot mai întinse. care practic nu poate fi folosit. Aluvionarea-dintre procesele de depunere. în functie de marimea viiturii si de natura rocii din care provine materialul. destul de fertil. mecanice. cum este în N localitatii Patârlage (jud.astfel în unele cazuri. Acest fenomen este caraceristic povârnisurilor repezi. Solifluctiuneadespre solifluctiune în sensul restrâns al acestei notiuni. de densitatea covorului vegetal. cu o viteza variata. pietris). Buzau). Couvionarea-pe unele suprafete de pe podul teraselor sau de pe sesul luncilor. nu poate fi vorba decât în tinuturile cu clima rece si înghet permanent. în stare de solutie. Salinizarea-un alt proces degradator al solurilor este salinizarea. pe o pornitura provenita dintr-o arie cu un sol si o vegetatie uniforma înainte de deplasare. iar pe aluviunile acoperitoare se formeaza cu timpul unsol nou. fenomen care consta în ruperea si caderea unor blocuri din partea de sus a abruptului sau de pe tot abruptul . Pe masura ce uneltele s-au perfectionat si s-a trecut la folosirea tractiunii animale si în cele din urma. Prin evaporarea apei în perioadele calde. pâna se ajunge la integrarea stratului de aluviuni în solul pe care l-au acoperit. omul a sapat si a arat solul din timpuri foarte îndepartate. a venit un strat magnos bogat în saruri. în apropierea povârnisurilor care le domina. Tot în cadrul fenomenelor naturale de degradare a solurilor se include si procesele de gleizare si de înmlastinire a solurilor de pe unele parti ale luncilor. Cultivând anumite plante de care avea nevoie pentru hrana si îmbracaminte.mai mult sau mai putin. pe anumite suprafete la sfarâmarea si amestecarea solului cu roca. încât solul acoperit iese de sub influenta proceselor patogenice. sapate în roci poroase (locss. astfel încât apele din precipitatii au început sa-l atace mai puternic dacât înainte. nisip. în unele locuri doar de câtiva decimetri pe zi. sau odata cu materialul magnos. iar pe povârnisuri a avut loc si o deplasare spre baza a particulelor de sol. un fel de "creep" . de roca în care este sapat. are loc depunerea unui material adus în suspensie sau prin rostogolire de pe povarnis. solul este supus adesea la diferite schimbari sau degradari.Prin alunecare. cu goluri subterane. unde se sfarâma si se amesteca. în stare de suspensie.la baza povârnisului. Aceste aluviuni provoaca schimbari însemnate ale însusirilor solurilor.de noroi duce.sol si roca . În timpul viiturilor apele ies din matca lor si acopera o parte din lunca. patrundeau în sol la adâncime mica iar lucrarile acestuia erau destul de rare. În acest fel. variat ca grosime si textura. cum sunt zonele de stepa si silvostepa. ca un suvoi. si de regimul precipitatiilor. care afecteaza în deosebi orizonturile superioare ale solului.Sarurile sunt aduse de ape. sau în roci carstificabile . el a distrus covorul vegetal si a afânat solul. formând materialul care coboara pe fundul vailor cu panta mare. sarurile se concentreaza în sol facându-l impropriu agriculturii. adica îmbogatirea în saruri a solurilor in anumite arii. lasând la retragere un strat de aluviuni. au loc prabusiri. lucrarile agricole s-au facut din ce în ce mai adânc. ca urmare a ridicarii nivelului freatic. aluvionarea cuprinde suprafetele cele mai mari si este mai usor de observat. Este vorba de curgerea stratului dezghetat peste stratul înghetat.

. prin irigatii. apar schimbari în procesele care au loc în sol. pentru a reda solului structura si humusul corespunzator conditiilor zonale. coceni). Aratul de toamna. a ajutat mult desfasurarea eroziunii pe întinderi tot mai mari. Defrisarea padurilor de pe terenurile cu panta accentuata si pasunatul excesiv pot duce la o eroziune intensa. pentru ca întregul profil de sol este inversat. nu poate fi suplinita de fertilitatea artificiala. Masuri ameliorative aplicate gresit. sulfat de amoniu. atât direct prin împiedicarea dezvoltarii normale a radacinilor. numit talpa plugului sau hardpan.antropic. care în general este recomandat. urmeaza ploi abundente. duce la saracirea treptata a solului în humus. etc. creata prin folosirea îngrasamintelor chimice. se produce schimbarea profilului. cât si indirect. La degradarea solurilor duc si unele actiuni care au de fapt menirea de a le îmbunatati însusirile. Extragerea materiei organice. Aratul cu unelte mecanice grele si la ceeasi adâncime mai multi ani la rând duce la formarea unui strat compact. prin recoltarea plantelor cultivate si strângerea tuturor resturilor de plante(paie. în unele locuri fiind chiar factorul principal al dezlantuirii acestui proces. care contin sodiu. ceea ce a facut ca proportia pamânturilor bogate sa scada la 85% din totalitatea terenurilor agricole de 41. prin îngrasaminte organice (gunoi de grajd)..de aceea. pe povârnisuri este daunator daca dupa acest arat. singura capabila de autoregenerare. trebuie intervenit cât mai repede. mergând pâna la degradarea avansata a solurilor. cu structura stricata. în aceste cazuri. care provoaca dispersarea argilei si astfel scaderea numarului de agregate stabile. În Europa mai bine de o treime din soluri si-au pierdut peste 50% din humus. fara sa vrea.3%. dând solului mai multa apa decât avea în conditii naturale. Desfundarea sau aratul solului cu pluguri mari în vederea plantarii vitei-de-vie are efecte foarte daunatoare pe povârnisuri.Fertilitatea naturala. de a le face sa aiba o fertilitate mai mare si mai constanta. La degradarea solului mai contribuie întrebuintarea excesiva a îngrasamintelor chimice potasice. În acest fel. prin schimbarea circuitului normal al apei în sol. datorita lipsei structurii. Adesea. omul. Existenta acestui strat are urmari însemnate asupra dezvoltarii plantelor. si în cele din urma.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful