Resursele vegetale presupun totalitatea produselor şi foloaselor obţinute din formaţiunile vegetale care

pot fi valorificate şi utilizate pentru anumite necesităţi vitale. Spre deosebire de alte categorii, resursele
vegetale sunt regenerabile. Există câteva categorii de resurse vegetale: forestiere şi ierboase (de stepă şi
de luncă, acvatice şi palustre). Resursele forestiere includ totalitatea produselor şi serviciilor pădurilor şi
terenurilor cu vegetaţie forestieră, care pot fi utilizate pentru satisfacerea necesităţilor vitale
(Postolache, 2003). Pădurile constituie una dintre principalele bogăţii naturale regenerabile şi au o
importanţă strategică deosebită, fiind parte componentă a patrimoniului natural naţional. În cazul unui
sistem de gospodărire raţional, pădurea poate oferi beneficii economice constante, fără ca aceasta să-şi
diminueze funcţionalitatea ecologică şi socială. Fondul forestier al Republicii Moldova ocupă un teritoriu
de 392,6 mii ha, ceea ce constituie 11,6 % din teritoriul ţării. Suprafaţa ocupată de păduri este de 349,5
mii ha. În Moldova sunt 30 mii ha de perdele forestiere de protecţie şi 18,0 mii ha de tufărişuri. Aceste
categorii de resurse contribuie la menţinerea echilibrului ecologic. Pădurile RESURSELE VEGETALE:
STAREA ACTUALĂ, PROTECŢIA ŞI FOLOSIREA RAŢIONALĂ Dr. hab. în biologie Gheorghe POSTOLACHE,
şeful Laboratorului silvicultură şi geobotanică, Grădina Botanică (Institut) a AŞM academician Alexandru
CIUBOTARU, directorul Grădina Botanică (Institut) a AŞM Dumitru GALUPa, directorul Centrului de
Tehnologii şi Proiectări Forestiere al Agenţiei pentru Silvicultură „Moldsilva” Dr. în biologie Adam BEGU,
directorul Institutul Naţional de Ecologie Prezentat la 3 iulie 2005 The present situation on protection
and use of natural resources from Moldova are presented. Analysis of forest, steppe, meadow, aquatic
and swampy plants resources has been carried out. The aspects of sustainable utilization and main
values of natural resources have been examined. Approaches on optimization of rational use of natural
resources are presented. Moldovei sunt de foioase (97,8%), inclusiv cvercinee -140,6 mii ha (40,3%),
frăsinete -16,6 mii ha (4,8%), cărpinete -9,4 mii ha (2,7%), salcâmete -124,0 mii ha (35,5%), plopişuri -5,7
mii ha (1,6%). Răşinoasele alcătuiesc 7,7 mii ha (2,2%) (Popuşoi, 2002). Flora pădurilor Republicii
Moldova include 1008 specii de plante vasculare. În Cartea Roşie a Republicii Moldova au fost incluse 60
de specii de plante vasculare forestiere. Vegetaţia forestieră include 137 de asociaţii forestiere atribuite
la 11 formaţii forestiere. Cele mai multe asociaţii forestiere includ formaţiile: Querceta petraeae (52 de
asociaţii), Querceta roboris (26 de asociaţii) şi Fageta sylvaticae (16 asociaţii) (Postolache, 1995).
Analizând starea pădurilor Republicii Moldova, trebuie să constatăm declinul vizibil, care se exprimă prin
următoarele: • Gospodărirea pădurilor în regim de crâng în ultimele 2-3 secole; • Fragmentarea şi
repartizarea neuniformă a pădurilor pe teritoriul ţării; • Reducerea diversităţii biologice a ecosistemelor
forestiere şi degradarea fondului genetic; • Incapacitatea multor arborete actuale de a valorifica
potenţialul staţiunilor forestiere din cauza provenienţei din lăstari a arborilor; • Necorespunderea
multor arborete plantate condiţiilor acestor staţiuni; • Înrăutăţirea stării de vitalitate şi de sănătate a
pădurilor, care se exprimă prin prezenţa anuală a focarelor de defoliatori şi dăunători de trunchi pe o
suprafaţă de circa 50-60 mii ha; • Răspândirea speciilor invazive; • Necesitatea stringentă de
implementare a conceptului naţional de gospodărire a pădurilor şi a reconstrucţiei lor ecologice; În
conformitate cu articolul 33 din Codul silvic, resursele forestiere se divizează în produse lemnoase,
nelemnoase şi servicii (de recreare şi ameliorare). Produsele lemnoase includ totalitatea masei
lemnoase din pădure. Volumul total al masei lemnoase din pădurile Moldovei constituie 43 mln m3 .
Volumul mediu al arboreturilor exploatabile este de 180 m3 /ha. Coeficientul creşterii medii anuale a
pădurilor constituie 3,3 m3 /ha pe an, iar al creşterii medii a arboreturilor este de circa 1153 mii m3 pe
an. Clasa medie de producţie este 2, 3. Cea mai joasă clasă de producţie o au salcâmetele, cea mai înaltă
– cvercineele şi plopişurile. În rezultatul lucrărilor de îngrijire a