Grasimile si sanatatea personala

Reaboi Eduard
Caracteristici generale
• Grasimile sunt amestecuri naturale de compozitie complexa, alcatuite in
principal din gliceride. Alaturi de acestea mai apar si alte substante printre
care: esteri ai alcoolilor superiori, coloranti, vitamine, acizi grasi liberi. Din cele
mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie,
medicina, industrie. In structura grasimilor intra atomi de oxigen, hidrogen si
carbon.
• Grasimile au rol energetic in organismele vii, fiind importante in lupta contra
frigului, contribuie la absorbtia vitaminelor liposolubile, eliminarea bilei,
imbunatatesccalitatile gustative ale hranei si provoacasenzatia de saturatie.
Rezervele adipoase cresc la consumul exagerat de grasimi alimentare si
glucide, ducand la obezitate.
• Grasimile se mai numesc si gliceride si fac
parte din clasa esterilor naturali, numiti in
biologie lipide. Se disting doua grupe de
lipide:
• lipidele simple cuprinzandgrasimile si
cerurile
• lipide compuse cuprinzand fosfatidele si
cerebrozidele.
• Din punct de vedere al starii de agregare,
grasimile se clasifica in grasimi solide la
temperatura mediului ambiant si grasimi
lichide (uleiurile).Din punct de vedere al
provenientei lor, grasimile se impart in:
 Clasificare
• 1.Grasimile animale:
• Se sintetizeaza din glucide si proteine.
• Grasimile animale se gasesc sub forma de tesut
adipos (maroniu la mamiferele nou-nascute) sub
piele, pe intestine, pe organele interne oferindu-
le protectie si pe membranele peritoneale care
sustin stomacul. Sunt principala sursa de lipide a
organismului. Acestea difera in functie de locul
unde se depoziteaza prin consistenta, culoare
(grasimea bovinelor este galbena datorita
pigmentilor carotenoici - in functie de cantitate
grasimea poate fi alb-galbuie, galbena sau
galben intens) si compozitie chimica.
 2.Grasimi vegetale:
• a) uleiuri din fructe (uleiul de masline, uleiuri de
nuca)
• b) uleiuri din seminte (uleiuri de floarea soarelui, de
dovleac, de soia)
• c) uleiuri din embrion (uleiuri din germeni de
porumb sau de grau)
• d) grasimi vegetale solide ca untul de cacao,
grasimea de palmiere)
• c) grasimea de origine mixta (animala si vegetala).
Aceste grasimi sunt margarinele de diverse
tipuri.Inalimentatiaalipidica (faragrasimi) apar
tulburari ca: slabirea rezistentei la infectii,
incetinireacresterii, scurtarea vietii, care nu pot fi
prevenite sau inlaturatedecat prin administrarea de
acizi grasipolinesaturati.
 Grasimile cele mai consumate de om
• a) Grasimile provenite din lapte: untul si smantana.
Continutul de lipide al acestor grasimi este de 80-
84% pentru unt si 20-30% pentru smantana.
Grasimile in general se digera mai greu. Dar cu cat
gradul lor de emulsionare este mai mare, cu atat se
digera mai usor. Ex. smantana si untul proaspat se
digera mai usordecat celelalte grasimi animale.
• b) Untura (grasimea) de porc. Se obtine prin topirea
slaninei si separarea componentelor neiipidice.
Continutul sau in lipide este ridicat: 99-l00%. Untura
de porc este greu digerabila, datorita continutului
ridicat de acizi grasisaturati, si din aceasta cauza se
indica in putine cazuri in alimentatiarationala a
omului.
 Avantaje
• Cantitatea optimă de grăsimi şi de uleiuri
concentrate În cantitate mică, unele grăsimi
naturale concentrate sunt benefice omului. Uleiul
de măsline extravirgin, de pildă, conţine acid oleic
cu efecte favorabile asupra vaselor de sânge.
Uleiurile presate la rece care provin din diferite
seminţe oleaginoase (floarea soarelui, soia, etc),
prin conţinutul de acid linoleic, prezintă efecte
benefice asupra pielii şi a mucoaselor, îndeosebi al
celor intestinale. Şi untul, dacă este natural şi
nesărat, este sănătos în cantitate mică, prin faptul
că aduce în organism acizi cu lanţ scurt (butiric,
caprolic, capronic), foarte digerabili, precum şi
acizi .
 Dezavantaje
• Indiferent de sursă, uleiurile sau grăsimile alimentare folosite în cantitate prea
mare, sunt nesănătoase. Din totalul lipidelor de care omul are nevoie, grăsimile şi
uleiurile nu trebuie să acopere mai mult de 25-30%. După cum se ştie, singurele
substanţe care îngraşă în mod direct, sunt lipidele .Dar pe lângă surplusul de
greutate, aceste concentrate aduc şi alte deservicii sănătăţii.
• Astăzi se cunoaşte bine nocivitatea şi toxicitatea prăjelilor pentru organismul
omului. Atât excesul de grăsimi, cât şi compuşii toxici care se formează la
contactul dintre aliment şi trigliceridele încinse, creează multe probleme pentru
sănătate, unele dintre ele manifestându-se după mulţi ani. Cu atât mai
dăunătoare sănătăţii, sunt mâncărurile prăjite a doua sau a treia oară în acelaşi
ulei. Grăsimile supraîncălzite pierd acizii nesaturaţi, prin desfacerea legăturilor
duble (saturare), transformându-se în lipidele saturate, care nu sunt sănătoase,
deoarece cresc colesterolemia, trigliceridemia şi masa adipoasă. Dar lucrurile nu
se opresc aici.
• Alimentele cu conţinut mare de amidon (cartofii, făina), prin prăjire,
degajă, pe lângă acroleină, un alt compus deosebit de dăunător;
acrilamida. De aceea, cartofii prăjiţi, rântaşurile, şi toate produsele de
tip "pane", sunt considerate a fi deosebit de periculoase pentru
sănătate. Nu trebuie uitat faptul că, produsele de origine vegetală, sunt
cele mai benefice organismului, doar atâta timp cât sunt preparate şi
consumate corespunzător. Însă în cazul preparării inadecvate, acestea
devin adevărate otrăvuri, întrecând în nocivitate produsele animaliere.
Surse
• https://ru.wikipedia.org/wiki/
• https://www.scribd.com/
• https://ro.lavozdeecuador.com/
Multumesc pentru atentie!