ROLUL GRASIMILOR IN ORGANISM

Stresul, rutina, problemele ecologice si preocuparile cotidiene ocupa o mare parte din timpul liber al omului contemporan, impiedicandu-l astfel sa acorde atentie comportamentului sau alimentar. Apparent aceasta nu reprezinta o problema, totusi alimentarea neechilibrata cauzeaza un sir de afectiuni ale organismului ( obezitate,anorexie,boli cardiac,hipertensiune arterial,diabet, cancer), care apar preponderant din cauza lipsei sau a excesului de grasimi ingerate. Amploarea acestei probleme demonstreaza faptul ca aceasta a devenit una de proportii mondiale, influentand in mod nefast toate aspectele vietii. Aceasta lucrare cuprinde informatii veridice si utile despre gravitatea problemei abordate, si anume despre modul in care lipsa de informative se rasfrange negtiv asupra sanatatii societatiii intregi. Astfel, o informare mai detaliata prin intermediul unor astfel de studii ar putea sensibiliza societatea si contribui la formarea unor deprinderi alimentare corecte si benefice. Surse de grasimi naturale: Plantele oleaginoase: floarea soarelui ( !-!!" ), rapita, inul, soia, ricinul, dovleacul, arahidele, maslinele (#$-%!"), germenii de porumb, nuca de cocos ( % -%& "), semintele de susan ( &-!'"), semintele de bumbac ( ()-#%"), semintele de mac ( $-!$" ), migdalele, cacao, fructul fagului, samburii de struguri ( ($-(&"), semintele, fructele, tuberculii, samburii* germenii diferitelor plante contin intr-o masura mai mare sau mai mica grasimi, care in ma+oritate sunt lichide, numite uleiuri. ,ac exceptie, grasimile din nuca de cocos si din boabele de caco care, la temeperatura normal sunt consistente. Animalele terestre si acvatice: grasimile animalelor terestre prezinta o varietate foarte mare atat in ceea ce priveste starea fizica ( solide, semisolide sau lichide ), mirosul, aspectul, cat si in privinta continutului in acizi grasi. Principalii acizi sunt oleic si palmitic. -rasimile se gasesc in : seul de bovine, seul de oaie, grasimea de porc (untura ), seul de bivol, uleiul de oase, uleiul de galbenus de ou. -rasimile animalelor acvatice cunoscute sub denumirea de untura de peste sunt lichide la temperature obisnuita, colorate in galben deschis pana la brun si contin acid palmitic si palmitoleic. .xemple : ulei de balena, de foca, de delfin, de ficat de morun, rechin di uleiuri de peste precum sardele, heringi. /nii cercetatori au impartit alimentele necesare corpului in mai multe familii: a.,amilia proteinelor este familia constructoare asigurand producerea, cresterea, intretinerea si reinnoirea celulelor. .a construieste corpul nostrum, produce si repara tesuturile ( muschi, piele, par, unghii). .a este tesutul vietii pentru ca adduce azotul, fiind singura furnizoare, corpul eliminand zilnic cantitati de azot sub forma de uree. b.,amilia glucidelor este familia energetic, ea asigurand necesarul de energie pentru buna functionare a organismului. -ratie glucidelor ( hidrati de carbon ), prin caloriile produse prin ardere, corpul nostru este mentinut la o temperature de circa %) grade 0, sangele circula prin artere si vene, putem inspira, digera, vorbi, merge, alerga, rade si munci. c.,amilia lipidelor sau familia rezervelor de energie. 1embrii acestei familii pot fi prietenii nostrii daca sunt consumati moderat deoarece constituie rezervele de energie ale corpului si ne

a+uta in lupta contra frigului. 2evin dusmani cand, consumati in exces, pot compromite formele si sanatatea noastra. Statisticile arata ca noi mancam prea gras, consumand o cantitate mai mare de lipide decat este permis ( 3$g4zi pentru un barbat, )$ g4zi pentru o femeie ). Digestia grasimilor : incepe abia dupa introducerea lor in stomac, deoarece saliva nu contine enz5me capabile sa hidrolizeze grasimile. 0hiar in stomac digestia se realizeaza intr-o mica masura ($". Abia in intestinul subtire sub influenta bilei, precum si a lipazei secretate de pancreas si de mucoasa intestinului subtire, incepe hidroliza grasimilor. 2igestia si absorbtia grasimilor alimentare, in cea mai mare parte tirgliceride, include o hidroliza treptata a acestor compusi, formandu-se un amestec complex de tri, di si monogliceride, acizi grasi liberi, glicerina si implicit emulsionarea produsilor rezultati. 6esutul adipos este locul special de depozitare a grasimilor. 7rganismul are nevoie prin sinteza grasimilor proprii atat de acizi grasi naturali cat si nesaturati, in anumite proportii. 2eci in alimentatia echilibrata, rationala a omului, este necesara prezenta atat a grasimilor animale, cat si a celor vegetale in anumite proportii. ,ata de consumul de alimente bogate in cholesterol oamenii trebuie sa pastreze o anumita prodenta ( oua, ficat, crier, rinichi, unt, carne grasa ). 8n alimentatia rationala trebuie sa se aiba in vedere si modul in care sunt preparate grasimile si mancarurile cu grasimi. 2atorita starii de emulsie, grasimea din ou are o buna digestibilitate, fiind un puternic excitant al motilitatii colecistului consumata de bolnavi de colecistopatii de tip aton, dar modificata prin fierbere si pra+ire. /ntul este nu numai o materie grasa dar in stare proaspata un vector de vitamine A,9(, 9#, PP, 2, .. Prin topire isi pierde starea de emulsie si devine greu digestibil. -rasimile se folosesc in alimentatie* necesarul zilnic pentru un adult este de ($$g grasimi. Prin hidrogenarea catalitica a unor uleiuri vegetale ( de soia, de rapita), se obtin grasimi solide din care se prepara margarina. Se folosesc la fabricarea sapunurilor, a unsorilor, a lacurilor si vopselelor ( pe baza de ulei ) si uneori drept combustibil. -rasimile sunt substante organice produse atat de regnul animal ( stocarea avand loc in tesutul subcutanal, in epiploon sau in +urul organelor interne) iar plantele il acumuleaza in +urul elementelor reproducatoare. 2in cele mai vechi timpuri grasimile si-au gasit diferite intrebuintari in alimentatie, medicina si industrie. 8n plante, grasimea ia nastere prin transformarea glucidelor, sub influenta enzilor. S-a constatat ca prin maturizare, plantele saracesc in amidon si zaharuri, imbogatindu-si continutul in ulei. -lucidele sunt sintetizate prin asimilarea clorofiliana in ,runze, dupa urmatorul mecanism: 07#:;#7-7#:;0;7 Aldehida formica 7xigenul se dega+a, iar aldehida formica se condenseaza, formand glucoza: ';0;7-0';(#7' 0are formeaza produsi superiori, bioze, trioze, polioze ( zaharuri si amidon).

Acizii grasi sunt lipide si mai simple pentru ca din ei se sintetizeaza trigliceridele. Sunt de doua tipuri : acizi grasi saturati ( palmitic, stearic) care se gasesc mai mult in grasimile animale si acizi grasi nesaturati ( olei, linoleic etc.) care se gasesc mai mult in grasimile vegetale. /n consum prea mare de acizi grasi saturati in dauna celor nesaturati duce la ateroscreloza si implicit la boli cardiovasculare. .schimosii care consuma mult ulei de foca bogat in acizi grasi nesaturati fac rar ateroscleroza. 0oncentratia acizilor grasi din sange variaza mult in raport cu alimentatia. 2e obicei, acesti acizi cresc in sange odata cu cresterea lipidelor totale si a trigliceridelor. <alorile normale ale acizilor grasi: #$$- !$ mg4($$ml. -rasimile sau lipidele constituie cea mai mare sursa de energie pentru organism, deoarece prin =arderea> unui gram de grasimi se elibereaza 3 calorii. Aproximativ (!" din greutatea corpului uman este constituita, in mod normal, din grasimi. 1area ma+oritate a grasimilor sunt depozitate sub forma solida in diferite organe sau piele, iar o mica parte circula in sange sub forma lichida. -rasimile depozitate constituie reserve de energie pentru cazurile in care omul este subalimentat din diferite cause si sursa de energie pentru eforturile fizice. 8n aceaste situatii grasimile stocate se mobilizeaza, intra in sange si prin arderea lor contribuie la eliberarea de energie, necesara pentru activitatea vitala a organismului. 0and depozitarea de grasimi se face in cantitati mult mai mari decat necesitatile organismului apare obeitatea de diferite tipuri si grade,iar cand cantitatea de lipide din sange creste peste limitele normale se vorbeste de hiperlipidemie. Lista grasimilor sanatoase: -grasimile din pestele gras din zonele oceanice cu ape reci: somon salbatic, cod, merluciu, macrou, sardine, fructe de mare. -grasimile din surse alimentare de origine vegetala ( legume verzi, avocado, nuci, seminte de in, ulei de canepa, ulei de rapita). -grasimile din uleiul de masline, arahide, argan, seminte de pin , avocado, nuca. -suplimente alimentare cu omega%, de preferat stabilizate cu vitamina . naturala in locul antioxidantilor de sinteza 9;A, 9;6 ( .%#$, .%#( ). -rasimile sanatoase sunt esentiale pentru organism si nici nu ingrasa daca sunt consummate in cantitati moderate. Pe langa uleiul de masline, mai sunt si alte grasimi bune care pot fi consumate. -rasimile bune, cele mononesaturate sau polinesaturate, au un continut ridicat de acizi grasi omega-% care a+uta la slabit, imbunatatesc activitatea cerebral sis cad colesterolul rau. 2e asemenea, continutul de vitamine este unui ridicat, iar acestea confera stralucire parului si mentin elasticitatea pielii. ?u este recomandat sa excluzi total grasimile din alimentative atunci cand esti la cura de slabire. Lista grasimilor toxice: -grasimile animale saturate din : slanina si carne grasa -uleiurile vegetale h5drogenate si partial hidrogenate: margarina, maioneza, alimente procesate, biscuit, snac@s-uri, chipsuri, produse de patisserie, cofetarie, fas-food. -excesul de uleiuri vegetale bogate in acizi grasi omega ': porum, sofranel, floarea-soarelui, alimente procesate.

-grasimile saturate din produsele lactate: lapte integral, branza grasa, cascaval, iaurt, unt. Analiza grasimilor sanguine. 0and lipidele depasesc concentratiile normale din sange ele se pot depune in peretii arterelor ( ateroscleroza ). 0u timpul arterele se ingroasa, iar interiorul lor se stramteaza in unele cazuri pana la astupare. Astfel, prin astuparea arterei coronare, care iriga inima se produce angina pectoral si infarctul miocardic. 2atorita cresterii rigiditatii ( sclerozarii ) arterelor ( ateroscreloza ), acestea se pot rupe producand hemoragii in creier sau in alte organe. Pentru scopuri medicale, se analizeaza numai grasimile din sange, care sunt de mai multe tipuri: lipide totale, trigliceride, acizi grasi, colesterol, lipoproteine si altele. Lipidele totale reprezinta toate substantele grase care circula in sange exprimate la ($$ ml ser. Scaderea lipidelor dub !$$ mg" se intalneste in subalimentatie, in bolile ficatului, in boala 9asedoA, in afectiunile acute, dupa eforturile fizice. Valorile normale ale lipidelor totale: !!$-)!$ ml4($$ ml. 2ar scaderea lipidemiei nu are semnificatie patologica deosebita. 1ai daunatoare pentru sanatate este insa cresterea lipidelor totale serice peste valorile de ($$$ mg" ( hiperlipidemie ). Atunci sangele devine albicios, circula mai greu, mai ales la inima si creier. Prin actiunea cronica, indelungata a hiperlipidemiei asupra vaselor sanguine se favorizeaza aparitia precoce a arterosclerozei. 0resterea lipidelor totale se intalneste in: - Supraalimentatie in special cu grasimi - 8n unele boli ereditare, constitutionale, in care cresterea lipidemiei nu este in legatura cu alimentatia, ci cu sinteza crescuta de lipide in ficat - 8n unele boli de ficat si rinichi - 8n insuficienta glandei tiroide - 8n diabetul zaharat, netratat in inanitie cand lipidele sunt mobilizate in sange - 8n intoxicatia cu alcool si alte substante toxice - 8n stresul psihic puternic ( teama, emotii, suparari ), situatii care mobilizeaza grasimile din depozitele corpului si le trec in sange. Ba -& ore dupa masa, lipidele totale cresc la toti oamenii de aceea este necesar ca analizele lipidelor sa se faca dupa (# ore de la ultima masa. ;iperlipidemia de origine alimentara dispare dupa o zi in care nu se consuma grasimi, pe cand cea de origine nealimentara nu numai ca nu dispare dar se si accentueaza. rigliceridele sunt lipide mai simple care intra in compozitia grasimilor si au rol energetic. 0resterea lor este produsa de aceleasi cause care produc si cresterea lipidelor totale, dar trigliceridele in exces prezinta un risc mult mai mare pentru screlozarea arterelor. <alorile normale ale trigliceridelor se incadreaza intre !$-(!$mg4($$ml. Acizii grasi, importanta lor in organism si valorile normale ale acestora sunt prezentate mai sus in cadrul lucrarii de fata. 0olesterolul face parte din lipidele mai complexe. Pe langa rolul sau fiziologic foarte important in buna functionare a celulelor organismului, el poate contribui atunci cand este in exces la screlozarea arterelor. 0olesterolul sau colesterina din organe si sange provine din alimentele bogate in cholesterol ca: oua, unt, lapte, icre, creier etc. 8nteresant este ca ficatul are

proprietatea de a-l sintetiza din unele alimente care nu contin cholesterol cum sunt grasimile, proteinele si glucidele. 8n general, scaderea colesterolului nu are importanta mare pentru organism. Acest lucru se intampla in cazul sunutritiei si dupa eforturi fizice intense care consuma o parte din colesterol. 8n bolile ficatului, organ care sintetizeaza colesterolul , scaderea acestuia este un indiciu de reducere a functiei ficatului. 1ulte personae confunda starea de obezitate cu un cholesterol mare nestiind ca acesta nu se gaseste in grasimea corpului, ci in sange si in unele organe. <alorile normale ale colesterolului depinde si de vrasta omului, astfel, colesterolul creste cu varsta pana la !$-'$ ani. 2upa '$ ani, valorile colesterolului nu mai cresc mult, ramanand stationar. /n colesterol de #,!$-%,$$ g4l este un semnal de alarma, in timp ce un cholesterol de peste %g4l pune urgent problema unor masuri de tratament. 2esigur ca exista si persoane cu hipercolesterolemie, care nu fac ateroscleroza si nici accidente vasculare ( cardiace sau cerebrale), dupa cum exista persoane cu valori normale ale colesterolului care prezinta semne de ateroscleroza. Acest fapt arata ca producerea aterosclerozei ai contribuie si alti factori printre care: - Alimentatia nerationala, bogata in grasimi, care depasesc %$" din totalul caloriilor sau cu un aport excesiv de dulciuri - Suprasolicitarea psihica, care duce la surmena+, la oboseala nervoasa - Sexul, legat de factorul hormonal* femeile desi consuma aceleasi alimente ca si barbatii au colesterolul mai scazut si ele fac mai rar boli cardiovasculare. - ,actorul genetic, care contribuie la sinteza crescuta de cholesterol din orice aliment* sunt pareri care arata ca nu atat colesterolul alimentar este daunator cat cel sintetizat in organism, care ar fi de %- ori mai mare decat colesterolul provenit din alimente. 0ercetarile recente au aratat ca exista doua feluri de cholesterol: bun sau rau. Persoanele care au o cantitate mai mare de cholesterol =bun> prezinta un risc mai mic de a face ateroscleroza decat persoanele care au in sange o proportie mai mare de colesterol =rau>. Se admite ca valorile normale ale colesterolului sanguine variaza intre (,#-#,' g4l. 2ar exista mari variatii individuale ale acestor valori, in raport de varsta si sex, asa cum rezulta urmatoarea statistica: <alorile normale ale colesterolului: Varsta !in ani " Valorile colesterolului sanguine ! in g#l " $ar$ati %emei Sub #$ ani (,#$-(,'$ (,#$ -(,!$ #(-%$ (,%$-(,3$ (,%$-(,)$ %(- $ (,'$-#,#$ (,!$-#,$$ (-!$ (,3$-#,!$ (,&$-#,#$ !(-'$ #,$$-#,&$ #,$$-#,'$ Pentru scaderea colesterolului sanguin se va urma regim alimentar recomandat de medic, la care se pot asocial exercitii fizice.

Lipoproteine sunt combinatii de proteine si lipide ( grasimi) cu caracter hidrofil. .le +oaca un rol importanta in metabolism, si anume la transportul de lipide in tesuturi si in sange. 0elulele lipoproteinice au ca invelis exterior un strat de fosfolipide ce contin colesterolul liber si cateva molecule numite apolipoproteine. 8nteriorul lipoproteinelor contine trigl5ceride, esteri ai colesterolului si alte ( cantitati mici de ) substante hidrofobe, intre care vitaminele liposolubile ( solubile in grasimi ). 2in punct de vedere medical, cunoasterea ( prin analiza de laborator ) a cantitatiii de lipoproteine este esentiala la diagnosticarea hipolipidemiei, arteriosclerozei si a riscurilor de infacct miocardic. Lipidograma& daca printr-o hartie de filtru pe care s-a pus o picatura de ser se trece un current continuu, lipoproteinele din ser se separa in mai multe fractiuni. /ltimele trei fractiuni ale lipidogramei au o valoare foarte importanta in aprecierea predispozitiei spre ateroscreloza si boli cardiovasculare. 'ractiunile lipidogramei Valorile normale in procente Pre alfa-lipoproteine &-(%" Alfla-lipoproteine ($-##" Pre beta-lipoproteine (-('" 9eta -lipoproteine !!-'!" 0hilomicroni Bipsesc in mod normal 6rebuie retinut ca o crestere a beta-lipoproteinelor peste &$" inseamna o perturbare a repartitiei grasimilor in corp, care favorizeaza depunderea de grasimi in artere. 2e obicei persoanele care au un colesterol crescut, au si beta-lipoproteinele crescute. Prin crestrea procentului de beta-lipoproteine, scade procentul de alfa-lipoproteine care au un rol de prevenire a ateroscrelozei si astfel creste raportul dintre beta-lipoproteine de alfa-lipopropteine care in mod normal este de #,%-%,$. 8n mod normal grasimile din alimente sunt obsorbite in intestine si nu trec in fecale sau trec in cantitati foarte mici. 2ar in tulburarile de digestive ale grasimilor, asa cum se intampla in bolile de ficat si cele ale vezicii biliare sau in bolile de pancreas ( care nu mai produce suficienti fermenti pentru digestia grasimilor ), acestea nu se mai absorb din tubul digestiv ci trec in cantitati mari in fecale. Acelasi lucru se intampla si dupa operatii pe intestine. Punerea in evident cu a+utorul microscopului, a grasimilor din fecale poate aduce date indirect despre felul cum functioneaza ficatul si pancreasul bolnavilor. 2e astfel, scaunul acestor bolnavi este mai decolorat, albicios,unsuros si diareic. 1ai trebuie mentionata o metoda de analiza indirect a grasimilor corpului pe care o poate face oricine la domiciliu si anume cantarirea periodica. 0unoscand greutatea si inaltimea se poate stabili gradul de incarcare cu grasimi a unei persoane. /n criteriu simplu de apreciere a greutatii corporale normale este indicele 9roca. 2upa acest indice greutarea ideala in @g trebuie sa fie egala cu inaltimea in cm, minus ($$. 7 crestere a greutatii peste aceasta cifra cu ($-#$" ()-( @g) indica o obezitate de gradul intai sau usoara. 0and depasirea greutatii normale este de #$-%$" (( -#( @g) se vorbeste de o

obezitate mi+locie sau de gradul doi. 8ar cand greutatea corpului depaseste %$" din greutatea ideala se considera ca este o obezitate mare, de gradul trei. Grasimile (idrogenate, grasimile trans sau cele nesaturate, cum sunt adesea numite, sunt considerate a fi printer cele mai periculoase tipuri de grasimi cu care venim in contact zilnic prin dieta. .le sunt produse din uleiuri vegetale, printr-un process numit hidrogenare. Pot di mononesaturate sau plinesaturate. 6ermenul de =nesaturat> se datoreaza legaturilor chimice din cadrul meleculelor: atomii de carbon sunt legati intre ei prin legaturi duble, ceea ce inseamna ca sunt mai putine legaturi cu atomii de hidrogen. 2enumirea de =trans> este data de aran+area molecule in spatiu. -rasimile hidrogenate au o consistent mai solida decat uleiurile vegetale, proprietatile chimice diferite conferindu-le si o rezistenta mai mare in mediu. 2e aceea producatorii le adauga in numeroase alimente procesate industrial, in vederea cresterii duratei de valabilitate. Alte avanta+e industrial sunt reducerea senzatiei de uleios a alimentelor, chiar daca continutul in lipide este incredibil de periculos, dar si faptul ca isi mentin aspectul proaspat pentru mai mult timp. 8n plus, prin adaugarea lor, alimentele crocante devin si mai crocante, cele cremoase , si mai cremoase. 8n plus, costurile sunt mai reduse, ceea ce se traduce printr-un pret mai scazut la raft. -rasimile trans se regasesc in foarte multe din alimentele noastre preferate. 1edicii insa insista asupra pericolelor associate unei diete care include astfel de produse. Se pare ca cel mai mult sufera sistemul cardiovascular. 8mpactul asupra sanatatii este atat de mare, incat in Statele /nite, dar si in din ce in ce mai multe state europene, producatorii sunt obligati prin lege sa precizeze pe ambala+ continutul correct in grasimi hidrogenate al fiecarui produs. Specialistii considera in prezent grasimile hidrogenate ca fiind periculoase pentru sanatate. .le nu fac parte din categoria lipidelor esentiale si nu au nici un beneficiu cunoscut pentru sanatate,indifferent daca au origine vegetala sau animala. .le nu numai ca pot creste nivelul fractiunii B2B al colesterolului ( considerate ca fiind cea cu efecte negative asupra sistemului cardiovascular ), dar o scade si pe cea buna, cu efecte protectoare ( ;2B colesterol). Prin aceste efecte combinate, grasimile trans, nesaturate, cresc mult mai mult decat grasimile saturate riscul de aparitie a unor boli cardiovasculare, in principal al bolii coronariene ischemice. ,ractiunea B2B este implicate in aparitia si agravarea procesului atherosclerotic, in timp ce fractiunea ;2B mobilizeaza colesterolul si il transporta la ficat unde poate fi transformat in energie. 7 dieta bogata in fibre opreste absorbtia de grasimi in general. 0onsumul de ceai verde poate a+uta la contracararea efectului negative al grasimilor saturate. 0onteaza foarte mult stilul de viata : miscare, plimbare in fiecare zi cel putin $ de minute si incercarea de a nu te stresa.