Organisme

modificate genetic
Avantaje si dezavataje

Proiect realizat de Dailiuc Mirela

 Ce sunt organismele modificate
genetic?
Omul s-a preocupat dintotdeauna de ameliorarea si selectionarea acelor specii, vegetale sau animale, pe care le-a socotit a raspunde
cel mai bine nevoilor sale de subzistenta. Dar numai in ultimele doua decenii, odata cu formdabilul avant al geneticii, el a reusit sa obtina,
prin manipulari specifice, mai intai in laborator, apoi si pe terenurile de cultura, organisme cu alte caracteristici decat cele “naturale”. Acestea
sunt denumite OMG sau GMO (in limba engleza) adica organisme modificate genetic.
Organismele modificate genetic (OMG) pot fi plante sau animale ale căror caracteristici genetice au fost modificate în laborator,
pentru a le crește rezistența la secetă, la dăunători, la ierbicide puternice, la salinitate, la aciditatea crescută a solului sau temperaturi scăzute.
Alteori, scopul modificării genetice este de a modifica proprietățile nutritive ale unor culturi.
De exemplu, poate fi crescut conținutul de proteine, de vitamine ori de acizi grași al unor cereale, poate
fi mărită concentrația de lecitină din soia sau pot fi obținute cereale fără gluten.

Tehnicile ingineriei genetice constau in izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante,
animale si inclusiv om) pentru a le introduce in materialul ereditar al alteia.
Acest transfer de gene este numit transgeneza pentru ca el presupune traversarea
(transgresia) barierelor care, pâna nu demult, împiedicau schimburile de gene între specii diferite, maiales între cele apartinând unor regnuri
diferite.
Gena care codifica un caracter pe care dorim sa-1 transferam unui alt organism se numeste gena de interes, devenita în momentul
transferului efectiv transgena, iar organismul receptor va fi denumit organism transgenic.
Se face distinctia intre doua grupe principale de OMG-uri: organisme hibride si transgenice.Asemanatoare din punctul de vedere al
modificarilor produse in structura lor intima (deci si aposibilelor efecte) – ele difera doar din perspectiva mijloacelor si a metodelor de
realizare a acestor operatii.
 01
Importanta organismelor modificate
genetic in zilele noastre. avantaje si
dezavantaje
Culturile modificate genetic pot oferi o alternativa mai sustenabila
pentru agricultura, contribuind la reducerea poluarii si cresterea
rezilientei fata de schimbarile climatice a agriculturii globale.
Avantajele organismelor modificate genetic
Avantajele pe care sustinatorii organismelor modificate genetic le proclama sunt in
general legate de posibilitatea de a hrani mai eficient planeta, a carei populatie este in
crestere. Iata care sunt argumentele oficiale:

● Rezistenta la ierbicide,boli si daunatori

Folosirea organismelor modificate genetic ar fi o modalitate de a reduce
pierderile financiare generate de culturile distruse de daunatori si de boli. Mai mult,
se spune ca modificarea in acest sens a plantelor, ar scoate din schema folosirea
ingrasamintelor si a pesticidelor cu potential de contaminare.
Plantele modificate genetic ar fi rezistente si la ierbicide.

● Rezistenta la frig
Acest beneficiu generat de modificarea genetica ar preveni pagubele
generate de ingheturile neasteptate si ar putea mari perioada de cultivare, generand
recolte mai bogate.

● Imbunatatirea nutritiei
Specialistii in modificari genetice cred ca una din solutiile pentru rezolvarea
malnutritiei in tarile subdezvoltate ar fi „imbogatirea” artificiala a alimentelor de baza
cu nutrienti. Este cazul orezului, care e susceptibil de a fi imbogatit cu o cantitate mare de
vitamina A (betacaroten), pentru a reduce cazurile de orbire provocate de deficienta de
betacaroten.
 Dezavantajele organismelor modificate
genetic
OMG-urile sunt tinta numeroaselor critici din partea opiniei publice, a grupurilor ecologiste,
religioase, dar si a multor oameni de stiinta si oficiali de stat, care s-au aratat a fi sceptici si chiar ingrijorati
asupra folosirii in masa a organismelor modificate genetice.
Dezavantajele privesc dezechilibrele ecologice, riscurile pentru sanatatea umana, dar si
aspecte economice.

• Daune colaterale pentru alte organisme

Polenul unor plante modificate genetic ar putea dauna direct unor insecte ce se hranesc cu acesta.
• Transferul genelor la alte specii
Exista ingrijorari in directia unor posibile incrucisari intre plante, care ar genera specii rezistente la ierbicide.
•Alergii umane si alte efecte neasteptate asupra organismului uman
Exista posibilitatea ca in urma introducerii unei noi gene, sa apara si noi alergeni intr-o anume planta, care sa
cauzeze reactii alergice greu de tratat. Modificarile genetice la plante si animale ar putea produce efecte
nedorite asupra tractului digestiv si la nivelul intregului organism uman, pe termen lung. Fiind vorba de
structuri reconfigurate, nu pot fi cunoscute reactiile organismului uman la ingerarea acestui tip de organisme.
 02
Cum sunt obtinute
plantele modificate
genetic?
Transformarile genetice moleculare prin care sunt obtinute plantele
modificate genetic presupun cel mai adesea introducerea unor
gene(secvente de ADN care actioneaza ca matrite pentru sinteze
celulare) provenite de la un organism donator in
genomul(totalitatea AND-ului) plantei gazda.
Cat de raspandite sunt culturile de plante modificate genetic?

Deși prima plantă modificată genetic produsă și consumată într-o țară industrializată a fost înregistrată în 1994
(tomata, retrasă din producție după doar 2 ani), era culturilor modificate genetic se consideră a fi demarat în 1996, când au
fost lansate mai multe soiuri de plante tehnice, multe aflate pe piață și astăzi (ex. soia; porumbul). La nivel global, suprafața
ocupată de culturi modificate genetic a crescut de la 1,7 mil. ha în 1996 la 190,4 mil. ha în 2019 (191,7 mil. ha în 2018), cu o
proporție tot mai mare cultivată în țările în curs de dezvoltare (~50%). Peste 99% din suprafața totală a fost alocată culturilor
de soia (48,2%), porumb (32%), bumbac (13,5%) și rapiță (5,3%). Alte culturi semnificative au fost: lucernă, sfeclă de zahăr,
trestie de zahăr, papaya, șofrănel, cartof și vânătă.

Numărul țărilor cultivatoare a crescut la 29 în 2019, pe primele poziții situânduse SUA, Brazilia, Argentina, Canada
și India, țări în care peste 94% dintre suprafețele cultivate cu porumb, soia și rapiță sunt acoperite de soiuri modificate
genetic. În 2019, 72 țări (UE fiind socotită ca țară unică) aveau în vigoare autorizații pentru comercializarea în scop alimentar
și/sau furajer a produselor (prelucrate și neprelucrate) derivate din plante modificate genetic. SUA număra cele mai multe
soiuri (socotite ca incidente unice), urmând Japonia, Canada, Brazilia și Coreea de Sud. Porumbul reprezenta taxonul (specia)
cu cele mai multe soiuri autorizate (146 incidente în 35 țări), fiind urmat de bumbac (66 incidente în 27 țări), cartof (49
incidente în 13 țări), soia (38 incidente în 31 țări) și rapiță (38 incidente în 15 țări).
 Animale
modificate genetic
Enviroporcii au fost o generatie de porci de
Yorkshire din Canada, creati cu capacitatea
de a digera fosforul din plante mai eficient
decat porcii de Yorkshire.
De asemenea, pestii pot fi folositi pentru detectarea poluarii
acvatice sau pentru a functiona ca bioreactori. Multiple
grupuri au dezvoltat pestii zebra pentru a detecta poluarea
prin atasarea unor proteine fluorescente pe gene activate
prin prezenta factorilor poluanti. Pestii vor straluci si pot fi
folositi ca senzori de mediu.

In octombrie 2017, cercetatori chinezi au

anuntat ca au folosit tehnologia CRISPR de
modificare a genelor pentru a crea porci cu o
regulatie a temperaturii corpului mai buna,
rezultand aproximativ 24% mai putine grasimi
decat la animalele tipice.
 BIBLIOGRAFIE

● http://
www.ica-rd.ro/wp-content/uploads/202
2/05/Brosura-OMG-mail.pdf
● https://
dieta.romedic.ro/omg-organisme-modif
icate-genetic
● https://en.wikipedia.org/wiki/Genetical
ly_modified_animal#