Utilizarea zaharului:

1. Florile din vaza pot fi pastrate proaspete pentru mai mult timp daca
apelam la o solutie care contine si zahar. Prepara aceasta solutie astfel: pune
intr-un litru de apa calduta trei linguri de zahar si doua linguri de otet, iar
dupa ce totul se dizolva, pune aceasta apa in vaza astfel incat tulpina florii sa
fie cufundata 10cm. Efectul va fi unul de durata, deoarece otetul distruge
bacteriile, iar zaharul ii ofera plantei nutrientii de care are nevoie pentru a
inflori si a se mentine sanatoasa.
2. aharul poate prote!a plantele de paraziti. "tunci cand plantezi o floare,
pune-i la radacina o lingura de zahar. "cesta va absorbi umiditatea, astfel
impiedicand dezvoltarea microorganismelor care ataca radacina.
#. Poti pastra dulciurile proaspete mai mult timp daca le pui intr-un borcan
pe fundul caruia ai presarat un strat de zahar. Pentru ca zaharul absoarbe
umiditatea, bomboanele, biscuitii si pra!iturile nu vor mai rancezi la fel de
repede.
$. %opseaua poate fi indeparata cu usurinta de pe maini daca folosesti un
amestec din zahar si ulei. &ubstantele chimice pot dauna pielii, fiind prea
puternice, in schimb zaharul va desprinde vopseaua, fiind abraziv, iar uleiul
va hidrata din plin pielea.
'. aharul poate fi un bun prieten al pielii tale daca decizi sa il folosesti ca si
tratament cosmetic. "mesteca sucul de la o lamaie cu !umatate de lingurita
de zahar si aplica acest amestec pe maini atunci cand pielea ta prezinta pete
de care doresti sa scapi. (asa sa actioneze pentru cateva minute, apoi
indeparteaza cu apa calduta.
Materii prime si auxiliare folosite la fabricarea produselor zaharoase:
aharul :
-este materia prima de baza folosita pentru obtinerea produselor zaharoase
participand in proportie de )0...)2* in componenta lor, de unde si
denumirea de produse zaharoase.
&e foloseste atat sub forma de zahar tos cat si cubic sau pudra.
+tilizarea zaharului ca materie prima mecesita si cunoasterea unor
proprietati ce pot influenta desfasurarea procesului tehnologic. "stfel,
zaharul este usor solubil in apa, solubilitate ce creste cu temperatura. ,ncalzit
la temperaturi ridicate, dar sub punctul de topire- 1.'..1./012, zaharul se
ingalbeneste, se brunifica usor, isi pierde structura cristalina si formeaza
produsi noi de descompunere. (a temperatura de topire apar substantele
colorante iar la 1)001 se transforma intr-o masa brun inchisa, solubila in
apa, denumita "3"4 1"4"5E(, amara, cu aroma si miros caracteristic
si cu putere mare de colorare.
aharul invertit
-se foloseste ca inlocuitor al siropului de glucoza si reprezinta un amestec in
parti egale, de glucoza si fructoza.
,ntrucat fructoza este higroscopica, poate fi folosit mai ales la prepararea
maselor pastoase - fondant, martipan2 pentru a preveni intarirea acestora.
6lucoza
-este un monozaharid - 1/3127/2 prezent in mierea de albine, fructe si
sucul de fructe.
&e poate obtine si pe cale industriala, prin hidroliza acida sau enzimatica a
amidonului, sub forma de glucoza solida, cristalina, sau sirop de glucoza.
(aptele si produsele lactate 8 se folosesc pentru obtinerea cremelor ,
inghetatei, ciocolatei , produselor de cofetarie
P("9:E(E 7(E"6,97"&E
+leiurile ;i gr<simile vegetale se g<sesc =n natur< =n >esutul plantelor, fiind
concentrat =n semin>e, =n pulp<, =n s?mburele fructelor, =n tuberculi sau =n
germeni. Pentru >ara noastr< principala materie prim< o reprezint< plantele
oleaginoase produc<toare de semin>e.
&tructura morfologic< a semin>elor oleaginoase
&emin>ele oleaginoase se compun din dou< p<r>i principale: miezul ;i coa!a.
5iezul cuprinde embrionul, dou< cotiledoane ;i >esutul nutritiv, denumit
endosperm. 1otiledoanele ;i endospermul cuprind substan>e nutritive de
rezerv<, care se consum< =n perioada ini>ial< a dezvolt<rii plantei noi din
embrion.
1oa!a constituie =nveli;ul e@terior al semin>elor ;i are rolul de a le ap<ra
=mpotriva deterior<rilor de ordin mecanic -;ocuri2, chimic -ac>iunea gazelor
;i aerului2 ;i biochimic -ac>iunea enzimelor2.
An func>ie de grosimea ;i aderen>a co!ilor de miez, semin>ele oleaginoase se
=mpart =n semin>e decorticabile -floarea soarelui, soia, ricin2 ;i semin>e
nedecorticabile -inul, rapi>a2.
&emin>ele oleaginoase ca orice organism, se compun dintr-un num<r mare de
celule. 7 celul< este =ncon!urat< de membran<, iar =n interiorul ei se g<sesc:
eleoplasma, granulele de proteine -aleuron2, nucleul ;i al>i compu;i organici.
1ompozi>ia chimic< a semin>elor oleaginoase
Pe l?ng< lipide, semin>ele oleaginoase con>in =n propor>ii mari proteine,
zaharide ;i ap<. An cantit<>i mici se g<sesc fosfatide, steride, ceruri, substan>e
colorante ;i al>i compu;i chimici, care se e@trag o dat< cu uleiul ;i poart<
numele de substan>e care =nso>esc materia gras<.-"9EB" 12
4aportul cantitativ =ntre miez ;i coa!< variaz< =n limite destul de largi.
"stfel: la semin>ele de floarea soarelui, con>inutul de coa!< este 2# 8 2C*, la
cele de soia =ntre / 8 10*, la semin>ele de in ;i rapi>< =ntre $ 8 /*.
1ompozi>ia chimic< este alc<tuit< din:
(ipide sunt esteri ai alcoolilor cu acizii gra;i. An func>ie de natura
alcoolilor con>inu>i =n molecula lor, lipidele se clasific< astfel: lipide simple
;i lipide comple@e. -"9EB" 22
Proteinele se cumuleaz< mai ales =n miezul semin>elor, =n timp ce coa!a
con>ine o cantitate mic< de proteine. An timpul pr<!irii semin>elor, proteinele
sufer< modific<ri structurale, dintre care cea mai important< o constituie
denaturarea termic<.
6liceridele sunt gr<simi vegetale, care dup< starea lor de agregare se
=mpart =n: gr<simi lichide sau uleiuri ;i gr<simi solide la temperatura
mediului ambiant. (a r?ndul lor uleiurile se =mpart =n uleiuri sicative,
semisicative ;i nesicative. An contact cu aerul, uleiurile sicative au
proprietatea de a se transforma dup< '-/ zile =ntr-o pelicul< elastic< ;i
rezistent< la intemperii.
aharurile sunt substan>e e@tractive neazotate, care se g<sesc =n semin>ele
oleaginoase, sunt mai u;or sau mai greu asimilabile, =n func>ie de grupa din
care fac parte.
"pa se g<se;te =n semin>ele oleaginoase =n propor>ie variabil<, =n func>ie
de categoria semin>elor ;i calitatea lor.
&ubstan>ele minerale sunt reprezentate de macroelemente -1, 3, 9, &, D,
9a, 1a, P, Fe2 ;i microelemente -5g, n, ,, 5o, 5n2 ;i sunt =n propor>ii
variabile func>iede soi, afrofond, etc.