TEHNICI DE COMUNICARE

Sub umbrela derutanta a notiunii de comunicare orala se afla deopotriva elemente

care tin de expresia sonora a vocii umane si elemente care tin de sensul cuvintelor. n
acest sens se poate face o distinctie ntre doua tipuri de limbaj, profund diferite ca natura,
dar intim conectate:
limbajul paraverbal sau ceea ce oamenii comunica prin voce (volum, intonatie,
ritm, tonalitate, accent, pauze) si prin manifestari vocale fara continut verbal
(rsul, dresul vocii, eamatul, oftatul, mormaieli, plescaituri, urlete, tipete,
fluieraturi etc.)!
limbajul verbal sau ceea ce oamenii comunica prin rostirea si descifrarea
ntelesului cuvintelor.
n lumina acestei distinctii este evindent statutul de componenta a comunicarii
orale atribuit comunicarii verbale.
"omunicarea orala prezinta numeroase avantaje fata de comunicarea scrisa:
vorbitorul si poate observa interlocutorul si interveni pe loc cu modificari, att la
nivelul limbajului paraverbal ct si verbal, pentru a eficientiza comunicarea.
oralitatea permite #un joc loic si imediat al ntrebarilor cu raspunsurile, ntr$o
derulare spontana si flexibila% oralitatea #asiura terenul cel mai fertil pentru
manifestarea comportamentelor persuasive si manipulative%, pune n valoare
#carisma si capacitatea de a convine si influenta oamenii%.
&uternica leatura existenta ntre mesajul paraverbal si cel verbal se traduce prin
aceea ca interventia celui dinti provoaca intensificarea, slabirea, distorsionarea sau
anularea semnificatiilor cuvintelor rostite. 'e aceea, persoanele care doresc sa influenteze
sau sa$i controleze pe cei din jurul lor, sa$i ncurajeze sau sa$i intimideze, sa$si afirme
autoritatea si sa$si mentina controlul, sa obtina aprobarea sau refuzul interlocutorilor,
trebuie sa nvete sa mnuiasca mesajul paraverbal.
n timp ce vorbeste, omul dezvaluie o cantitate imensa de informatii despre sine,
dar nu att de mult prin cuvinte ct prin voce. &rin alternarea tonurilor vocii putem
contracara monotonia si directiona atentia scultatorului.
(onurile crescnde exprima o doza de siuranta, n timp ce inflexiunile
descrescnde puncteaza nesiuranta. )tunci cnd dorim sa aratam ncredere si
competenta, cnd vrem sa atraem atentia si sa fim convinatori, psi*oloii ne recomanda
folosirea unui #ton parental%.
"nd nu sntem luati n serios, cnd vedem ca nu prea reusim sa convinem si nu
ne putem impune n fata celorlalti, e timpul sa ne ntrebam si daca nu cumva tonul
adoptat de noi este unul de copil.
+++.referat.ro
,arierea volumului vocii este o alta te*nica pe care trebuie sa nvatam a o stapni
deoarece ne ajuta sa dominam sau sa fim dominati. -iecare din noi putem face acest lucru
mai bine sau mai rau, n functie de volumul plamnilor, de capacitatea toracica, de
calitatea corzilor vocale, de modul n care ne controlam respiratia, de pozitia corpului etc.
.lementele care nu tin neaparat de noi n corectia volumului vocii, dar care
trebuie luate n seama daca vrem sa fim auziti si ascultati, snt marimea ncaperii,
marimea publicului si zomotele de fond.
)rticularea este arta de a vorbi inteliibil si a emite sunete potrivite folosind
buzele, maxilarul, dintii si limba. 'ictia depinde de articularea corecta si completa a
consoanelor si de enuntarea clara a vocalelor.
"ei pe care natura nu i$a prea ajutat si vorbesc dintotdeauna naimat, neclar sau
blbit nu pot fi banuiti de adoptarea vreunei strateii de comunicare, dar un vorbitor care
de reula vorbeste raspicat si care dintr$o data devine neclar n anumite zone ale
discursului sau, lasa sa se nteleaa ca ori nu este siur pe ceea ce spune, ori nu$i place
ceea ce spune, ori pur si simplu are ceva de ascuns.
/neori, desi nu avem probleme cu articularea, e posibil sa nu stapnim bine
accentul. )cesta se refera la pronuntarea mai intensa si pe un ton mai nalt a unei silabe
dintr$un cuvnt sau a unui cuvnt dintr$un rup sintactic. )ccentul detine un rol important
n s*imbarea ntelesului cuvintelor si inducerea de mesaje colaterale celui transmis prin
cuvinte.
0itmul vorbirii este dat de derularea lenta (aproximativ 122 de silabe3minut)
normala (n jur de 452 de silabe 3minut) sau rapida (n jur de 522 de silabe3minut) a
cuvintelor pronuntate. /n bun vorbitor trebuie sa varieze viteza pronuntarii cuvintelor n
functie de continutul si importanta enerala a mesajului. &auzele dintre cuvinte si fraze
transmit indicii att despre intentiile si atitudinile discursive ale vorbitorului, ct si despre
starile lui afective.
&auzele scurte divid ideile dintr$o fraza, iar cele luni marc*eaza sfrsitul frazelor.
&auzele prea luni pot obosi audienta, cele scurte si bine plasate dau ascultatorului
sentimentul de implicare activa.
&auzele tactice snt facute inainte de cuvintele sau ideile care merita subliniate,
altele nu vizeaza deloc interlocutorul ci necesitatea unui moment de meditatie, de aducere
aminte. .xista si pauze datorate stnjenelii, cnd tot ce putem spera este ca interlocutorul
nostru sa ia cuvntul.
'incolo de calitatile vocii sta la pnda cuvntul. 6ndim n cuvinte si comunicam
tot cu ajutorul cuvintelor. 'eviza +ittensteiniana #7u cautati sensul unui cuvnt, ci
modul lui de ntrebuintare% ne reaminteste ca #sinurul control empiric pe care l avem
asupra studiului limbii este #ntrebuintarea% enunturilor n situatii cotidiene concrete.%
)ltfel spus, sensul cuvintelor depinde ntotdeauna de contextul n care snt
plasate. 'esi uneori nu facem fata attor sensuri principale si secundare, attor actiuni
comunicationale care construiesc sensuri prin manipularea diferitelor tipuri de contexte,
cuvntul ramne #expresia cea mai nalta a limbajului si este actul de identitate al speciei
umane.%
.xista si nenumarate obstacole n calea ndirii si rostirii de cuvinte:
confuziile dintre denotatiile si conotatiile cuvintelor, lipsa unei moderatii n
folosirea sinonimiei, omonimiei sau polisemiei conduc la ambiuitate!
lumea este plina de contrarii, iar oamenii le descriu prin cuvinte extreme: alb sau
neru, bun sau rau. )ceasta modalitate de polarizare a ndirii prin limbaj ne face
uneori sa #atacam%, sa nu avem rabdare sa cautam o cale de mijloc, sa nu ne
putem nfrna pornirile dusmanoase si sa rostim #cine nu este cu mine este
mpotriva mea8%!
convinsi ca putem cunoaste lucrurile n totalitatea lor, nu ne sfiim sa traem
concluzii mult prea enerale, sa folosim enunturi lobalizante, deseori
eneratoare de conflicte: #ntotdeauna ma critici8%!
cei care vobesc mult, inutil si mai comit si indiscretii snt evitati n comunicare
sau acceptati cu rezerve!
pastrarea prea multor secrete si refuzul sistematic de a pune n discutie aspecte
ale propriei personalitati nseamna a ntoarce spatele comunicarii.
.ocentrismul este un pacat pe care comunicarea nu$l tolereaza!
utilizarea abuziva sau neadecvata momentului comunicarii si componentei
auditoriului a unui jaron sau arou bloc*eaza comunicarea!
pretiozitatea cuvintelor si abstractizarile exaerate ne pot plictisi, adormi sau
aluna ascultatorii.
1. Pregatirea si sustinerea unei prezentari orale
Sustinerea unei prezentari orale este una din cerintele frecvente n facultati si
coleii. -aptul ca multi studenti se tem sa apara n public sau nu toti reusesc sa aiba
succes tine si de o oarecare inoranta: a sti cum trebuie sa faci o prezentare orala este o
abilitate care poate fi dezvoltata si perfectionata.
/neori sntem surprinsi de faptul ca parca ne place mai mult sa$i ascultam pe
oameni vorbind, povestind si explicnd, dect sa ne cufundam n lectura. . mai rapid si
mai spectaculos. )scultatorii nu vor neaparat numai informatie! ei vor sa fie luati n
consideratie, stimulati, antrenati, binedispusi. )cesta este si motivul pentru care ne
plictisim sa$i ascultam pe cei care nu$si dezlipesc privirile de pe foaia de *rtie.
1.1. Factori interpersonali
(oti cei care se sperie la ndul ca trebuie sa vorbeasca n public snt sfatuiti sa
porneasca la drum cu ideea ca auditoriul e de partea lor. &ublicul si doreste sa ia parte la
o prezentare reusita din toate punctele de vedere, dar va manifesta si o oarecare toleranta
fata de reseli sau ezitari. 9ricum ar fi, publicul porneste la drum de partea vorbitorului si
va ramne de partea lui pna la sfrsitul prezentarii mai ales daca vorbitorul va face tot
posibilul sa nu strneasca vreun conflict sau se va feri sa i aduca ofense prea mari.
7i se poate ntmpla ca pe parcursul prezentarii sa mai uitam ce am vrut sa
spunem sau cum trebuie sa continuam o idee, sa nu asim imediat folia transparenta cu
datele pe care trebuie sa le interpretam, sa ne mpiedicam cnd coborm de pe podium si
totusi sa fim aplaudati cu caldura la sfrsit si sa ni se spuna ca prezentarea a placut.
'aca vom sti cum sa comunicam publicului faptul ca l tratam cu interes si
seriozitate, ca avem sa i spunem lucruri importante si interesante, daca avem constiinta
depunerii unui efort ct de mic pentru a ne preati trup si suflet n vederea marii
confruntari, publicul va simti si va manifesta toleranta. "u ct publicul se va apropia, sub
conducerea noastra, de miezul dezbaterilor, cu att se va simti mai antrenat.
)cesta este si motivul pentru care specialistii suereaza vorbitorului mentinerea
unui contact vizual permanent cu auditoriul. )ceasta permanenta nu trebuie nsa nteleasa
resit: privirea insistenta, atintita asupra unei sinure persoane ditr$un rup, pastrarea
contactului vizual cu o persoana mai mult de 5$: secunde trebuie evitate cu orice pret.
. bine sa privim pe rnd, fiecare sement de rup si apoi o persoana sau
alta. 'aca n eneral ntmpinam reutati n stabilirea contactului vizual, va trebui
sa exersam atunci cnd stam de vorba cu cineva te*nica ndreptarii privirii spre un
punct imainar, situat ntre oc*ii interlocutorului.
'aca dorim ca publicul sa ne acorde atentie, sa ne urmareasca si sa ne
simpatizeze, trebuie sa avem n vedere si urmatoarele aspecte.
verificarea acusticii salii!
plasarea optima n spatiu a materialelor vizual!
evitarea rimaselor!
crearea unei atmosfere destinse prin zmbet!
evitarea vularitatilor!
evitarea lumelor nesarate nsotite de un rs zomotos!
expunerea pe un ton plictisit!
ncadrarea n limita de timp impusa prezentarii.
1.. Pregatirea prezentarii
-actorul timp este decisiv n preatirea unei prezentari. 9ratorii spuneau ca pentru
a putea vorbi cinci minute aveau nevoie de doua saptamni de preatire, iar pentru a vorbi
o ora, de o sinura saptamna. &utem sa ne bucuram de concentrarea maxima a publicului
pret de ;2 minute, dupa care va trebui sa facem eforturi pentru a o mentine la cote
ridicate.
'e aceea este indicat sa ne structuram prezentarea ct mai riuros, acordnd ntre
;2 si 12< din timp introducerii, :2$=2< din timp sa$l alocam problemelor de continut si
sa pastram ;2$12< din timp pentru concluzii.
.xersarea prezentarii acasa, cu ceasul n fata, este o excelenta modalitate de a verifica
daca selectia materialelor se ncadreaza n spatiul de timp solicitat! nreistrarea
prezentarii si apoi analiza ei poate scoate la iveala att deficientele de natura paraverbala,
ct si cele de continut si loica.
&entru a nu permite memoriei sa va joace feste, preatiti$va notite clare si usor de
urmarit, adoptnd formatul fiselor scrise pe o sinura parte si nicidecum pe coli )> scrise
pe ambele fete. .le va vor ajuta sa nu omiteti ideile importante, sa construiti arumentari
solide si sa nu va abateti de la succesiunea normala sau corecta a faptelor si aspectelor
selectate pentru prezentare.
1.!. Folosirea "i#loacelor $izuale
n preatirea materialelor vizuale trebuie sa porniti de la premiza ca ele au rolul sa
orienteze publicul, sa ajute la crearea de corelari si conexiuni ideatice, sa completeze doar
ceea ce aveti de spus si nicidecum sa se constituie ntr$o varianta scrisa a vorbelor
dumneavostra.
"uvintele nu va vor ajuta prea mult daca nu vor fi asociate sau ntarite vizual prin
procedee rafice cum ar fi sublinieri, ncercuiri sau ncadrari.
ncercati sa anticipati unele din ntrebarile publicului si sa aveti preatite
transparentele care sa ilustreze raspunsurile dumneavoastra.
7umarul transparentelor pe care le veti rula trebuie bine corelat cu volumul de
informatie pe care l$ati stabilit pentru prezentare si timpul n care trebuie sa va
ncadrati.
)stfel, este recomandabil ca pentru o prezentare de zece minute sa aveti preatite
cam ;2 transparente. 'aca este vorba despre o prezentare de o ora, o transparenta la 1$4
minute impune un ritm rezonabil de prezentare. "*iar daca aveti de preatit o sinura
folie transparenta sau zece, ncercati sa ve*eati asupra ortorafiei, punctuatiei si
exprimarii corecte.
n cazul n care credeti ca aveti nevoie de un proram de rafica de prezentare
precum &o+er&oint 1222, care sa va ajute sa comunicati ideile cu forta, ncercati
sa evitati urmatoarele clisee vizuale:
butoanele animate!
topirea unei imaini n alta!
formarea textului prin caderea literelor!
sporirea spectaculozitatii trecerii de la o paina la alta prin punctarea
sonora cu sunete de fanfara.
1.%. Rostirea &iscursului
7u ncepeti sa vorbiti pna nu va asiurati ca publicul este asezat si va acorda
toata atentia, pna cnd, pret de circa 12 de secunde, nu ati stabilit un contact vizual cu
auditoriul, nu ati studiat dintr$o privire oranizarea spatiului dumneavoastra de miscare,
nu ati respirat adnc si nu v$ati asit pozitia cea mai comoda n fata celor care asteapta sa
soarba cuvintele dumneavoastra.
ncercati sa nu folositi clisee sau expresii banale de tipul #)m marea placere de a
?%, sa nu prezentati nici multumiri si nici scuze n primele fraze ale discursului
dumneavoastra. &astrati$le eventual pentru sfarsit.
ncercati sa va controlati starea de nervozitate din primele minute ale prezentarii.
'oua din semnele cele mai des ntlnite ale acestei stari snt impunerea unui ritm prea
alert de expunere si tendinta de a nu ne orienta corpul si privirea catre public.
7ic@i Stanton ne reaminteste ca exista mai multe moduri de a ncepe un discurs!
totul este sa facem aleerea cea mai potrivita personalitatii noastre:
denumirea temei,urmata eventual de cteva precizari referitoare la aleerea
titlului prezentarii
referirea la obiectivele si aspectele pe care doriti sa le abordat n cadrul
temei propuse
anticiparea unor ntrebari sau aspecte problematice!
desc*iderea discursului cu o anecdota sau cu o luma!
marturisire!
prezentarea unor fapte sau date statistice!
folosirea unui citat nu foarte lun si relevant pentru subiectul discursului!
afirmatii cu continut socant!
povestiri interesante.
1.'. Finalizarea &iscursului
Aodalitatile pe care le aveti la ndemna pentru nc*eierea prezentarii snt la fel de
numeroase:
prezentarea unor concluzii punctuale!
lansarea unor interoatii (retorice) prin care sa recaptati interesul slabit al
publicului!
anectode scurte, care sa ilustreze aplicabilitatea ideilor dumneavoastra!
invitarea publicului de a trece la actiune n spiritul celor afirmate n
prezentare!
folosirea de citate prin care sa subliniati credibilitatea performantelor sau
rezultatelor expuse.
. preferabil ca n ciuda tuturor sc*imbarilor de moment intervenite pe parcursul
prezentarii sa nu va abateti de la conceptia initiala, asa dupa cum e bine sa nu va
raznditi odata ajunsi n fata publicului asupra frazelor de nceput.
"ontinutul discursului nu se memoreaza, fraza de nceput si cea de nc*eiere snt
batute n cuie.
"*iar daca pe undeva ne$am blbit sau ne$am ncurcat putin n detalii sau
arumentari, cel putin sa ncepem si sa sfrsim fara sa ne mpiedicam.
)stfel, ne vom simti mult mai bine si mai preatiti sa nfruntam inevitabilele
ntrebari.
'aca vreo ntrebare adresata ne pune ntr$o asemenea ncurcatura nct ne dam
seama ca nu putem raspunde, este mult mai corect si mai eleant sa nu ncercam #s$o
scaldam% si sa rostim cu sinceritate si aplomb #mi pare rau, nu stiu3nu cunosc3nu va pot
?%. Bar daca ni se adreseaza o ntrebare care nu are nimic de$a face cu subiectul
prezentarii noastre, nu trebuie sa ne simtim obliati sa raspundem. Brelevanta se poate
sanctiona cu eleanta si diplomatie.
Tipuri &e inter$iuri. Inter$iul &e anga#are
Bnterviul este o forma de comunicare orala specifica publicisticii si socioloiei. .l se
bazeaza pe un sistem de c*estionare directa, scopul urmarit fiind obtinerea de aprecieri,
opinii si informatii diverse.
n sfera fortei de munca, ntrevederile sau ntlnirile ntre doua sau mai multe persoane n
care se discuta c*estiuni de interes comun pot fi de mai multe tipuri:
1. Inter$iul &e selectie. )cest tip de interviu, cunoscut si sub numele de interviu
de anajare, este utilizat pentru a completa datele deja cunoscute din curriculum vitae si
din recomandarile puse la dispozitie de catre candidat. "u ct pozitia ierar*ica este mai
nalta, cu att complexitatea si exientele de selectie snt mai ridicate. &entru multe
posturi si functii de conducere se oranizeaza adesea doua sau mai multe interviuri.
. Inter$iul &e in(or"are. Scopul acestu tip de interviu este acela al culeerii de
date n vederea rezolvarii unei probleme sau pentru documentare. .ste folosit de
manaeri pentru a investia cauzele unor deficiente
sau de experti ai serviciilor de resurse umane n studiul anumitor atitudini ale anajatilor.
!. Inter$iul &e e$aluare. Ca interviul de evaluare participa de reula un manaer
si un subordonat, dupa ce manaerul si (eventual) subordonatul au completat o fisa de
evaluare. 9biectivul interviului este acela de a constata realizari, dar si de a depista
eventuale neconcordante ntre cerintele si rezultatele reale. )cest tip de interviu poate sta
la baza unei colaborari initiate n vederea ntocmirii unor planuri care sa aiba ca rezultat
mbunatatirea activitatii subordonatului.
%. Inter$iul &e a&"onestare. )cest tip de interviu se oranizeaza atunci cnd,
prin comportamentul sau, un anajat a ncalcat politica firmei att de rav, nct este
nevoie de o ntlnire oficiala bine documentata. Spre deosebire de interviul de evaluare, n
cadrul caruia este absolut necesara exprimarea opiniei anajatului, n cursul interviului de
admonestare comunicarea are loc n cea mai mare parte unidirectional, de la manaer la
anajat. )najatului i se spune ce ar trebui sa faca pentru a$si mbunatati comportamentul
si ce consecinte poate avea nerespectarea recomandarilor facute.
'. Inter$iul &e consiliere. )cest tip de interviu se practica pentru a veni n
sprijinul unui anajat, ale carui probleme personale i afecteaza activitatea. Bnterviul de
consiliere nu nseamna doar a da niste sfaturi. 'aca cel care conduce interviul este o
persoana cu experienta, va sti ca majoritatea oamenilor detin raspunsuri la problemele
care i framnta, dar le pastreaza bine ascunse ntr$un colt al constiintei lor. "eea ce le
lipseste este tocmai sansa de a vorbi cuiva desc*is despre problemele lor.
). Inter$iul &e parasire a institutiei. )ceasta este o cateorie speciala de
interviu de informare, care ar trebui sa se reaseasca n sistemul de resurse umane al
oricarei institutii. )najatilor care si anunta intentia de a parasi institutia li se cere sa
aiba o ntrevedere cu un specialist din domeniul resurselor umane, care, prin intermediul
unui set de ntrebari bine ndite, le solicita opinii referitoare la conditiile de lucru din
cadrul respectivei institutii.
)najatii care parasesc o institutie din proprie initativa snt n eneral sinceri n
comentariile pe care le fac si dispusi sa dezvaluie informatii care ar putea mbunatati
situatia coleilor lor.
.1. Tipuri &e inter$iuri &e anga#are

(ipoloia interviurilor de anajare este si ea bine reprezentata. "riteriile care stau la baza
alcatuirii uneia sau alteia snt extrem de variate: locul desfasurarii, numarul
intervievatorilor, durata ntrevederii, scopuri specifice
urmarite etc. Ca ora actuala cele mai uzitate tipuri de interviuri ar fi urmatoarele:
1. Inter$iul structurat
foloseste ntrebari cu o directie clara!
ntrebarile pot fi stabilite anticipat!
se aseamana cu un c*estionar oral!
este utilizat ca forma de selectie preliminara (screenin) cnd exista un
numar mare de solicitanti!
ntrebarile nu snt riide!
se pot pune ntrebari suplimentare pna se obtine informatia dorita!
permite obtinerea unor informatii similare despre fiecare candidat!
obiectivul interviului este acela de a constata realizari, dar si de a depista
eventuale neconcordante
ntre cerintele si rezultatele reale.
. Inter$iul nestructurat
are o mare tenta subiectiva!
este folosit pentru evidentierea unor trasaturi de personalitate!
rolul ntrebarilor este de a$l determina pe solicitant sa vorbeasca despre
sine!
unele ntrebari pot sa nu fie strict leate de natura postului!
ordinea adresarii ntrebarilor enerale si specifice nu este stabilita dinainte.
!. Inter$iul &e son&are a co"porta"entului can&i&atului
comportamentul trecut al candidatilor indica modul n care vor reactiona la
viitorul loc de munca!
ntrebarile tipice snt #"e ati face daca ati fi n situatia xD%, ESpuneti$mi ce
ati facut cnd a trebuit
sa?D%
intervievatorul construieste de reula ntrebarile pe baza continutului
",ului!
raspunsurile trebuie bine structurate (descrierea situatiei, discutarea
actiunilor ntreprinse, precizarea
rezultatelor si specificarea nvatamintelor).
%. Inter$iul sustinut *n (ata unei co"isii largite +panel,
prezenta unui numar mai mare de trei intervievatori care, prin specificul
ntrebarior formulate,
urmaresc lucruri diferite si au prioritati diferite!
ritmul conversatiei este mai alert, iar concentrarea candidatului trebuie sa
fie maxima astfel nct
raspunsurile sale sa dea satisfactie fiecarui membru!
necesitatea stabilirii unui bun contact vizual cu fiecare membru din
comisie!
raspunsurile trebuie sa fie ct mai clare si prompte.
'. Inter$iul &e testare a rezistentei la stres
scopul major este testarea comportamentului candidatului n conditii de
stres!
este folosit n cazul posturilor care implica o varietate de sarcini pe lna
acelea privind mentinerea
relatiei cu clientii.
.. Pregatirea pentru inter$iu
&rezentarea la un interviu presupune cunoasterea unor tactici si amanunte de
obicei desconsiderate sau omise. /nii si dau seama de importanta lor c*iar n momentul
dialoului cu anajatorul, cnd oricum e prea trziu.
&entru a va plasa ntr$o situatie mai fericita analizati sfaturile de mai jos: nainte de a
solicita un post trebuie sa adunati date despre activitatea firmei sau departamentului
(obiectul de activitate, cifra de afaceri, oranizarea personalului, influentele suferite n
urma ultimelor evenimente economice sau politice, adresa sediului central sau al filialei
etc.), sa cunoasteti fisa postului, numele si functiile unor persoane cu putere de decizie.
asiurati$va ca ",$ul este preatit n concordanta cu postul solicitat si
informatiile culese despre firma! introduceti n mapa pe care o veti lua cu dumneavoastra
nca o copie a tuturor documentelor expediate firmei (",, scrisoare de intentie, lista de
referenti), *rtie si un stilou pentru eventuale nsemnari n timpul interviului.
aleeti o vestimentatie sobra si eleanta, eventual ndindu$va si la *ainele care
v$au atras cele mai multe complimente. -olositi un parfum discret. Se recomanda ca
barbatii sa poarte costum si cravata, sa evite *ainele prea lari, bijuteriile sau alte
accesorii vestimentare si sa fie rasi. -emeile se vor mbraca cu un costum de bun ust,
vor folosi un mac*iaj discret, vor evita rujurile sau lacurile de un*ii prea stridente,
precum si abundenta de bijuterii.
creati$va un moral bun. "ompuneti$va o imaine mentala optimista $ traiti
succesul pe care l veti avea. )uziti$va vorbind cu convinere, vizualizati aerul de
ncredere n sine pe care l deaja personalitatea dumneavoastra.
preatiti un set de ntrebari pe care le veti pune interlocutorului. ntrebarile
demonstreaza ca snteti interesat cu adevarat de postul respectiv, ca v$ati documentat si
preatit pentru interviu.
$ prezentati$va cu ;5 minute naintea orei anuntate. "onfirmati ora si locul cu 1>
de ore nainte de a mere la interviu. )siurati$va ca stiti sa ajuneti la sediul anuntat.
Pri"a i"presie
cnd intrati, salutati, zmbiti si dati mna cu cel care va va intervieva.
vorbiti clar, direct si politicos.
asezati$va pe scaun dupa ce ati fost invitat sa o faceti. Stati cu spatele
drept, nu va ntindeti coatele pe
birou, nu fumati si nu mestecati uma.
nu luati un aer prea relaxat si plictisit. Aanifestati prin mimica si estica :
siuranta de sine si
receptivitate.
.!. Tipuri &e *ntre-ari
Sc*imbul de informatii se realizeaza prin ntrebari si raspunsuri. Bata cteva tipuri de
ntrebari pe care le puteti avea n vedere, nsotite de cteva formulari:
;. ntrebari introductive pentru demararea discutiei: #"um a fost drumulD%, #"um
va place la noi n ntreprindereD%
1. ntrebari de leatura spre miezul discutiei: #"um ne$ati asitD%, #'e ce
candidati tocmai la noiD%, #'e ce ne$ati trimis pe lna dosarul dumneavoastra si o banda
videoD%
4. ntrebari leate de biorafia profesionala: #"um a decurs preatirea
dumneavoastra profesionalaD%, #"are din calificarile dumneavoastra snt cele care
corespund descrierii postului pe care candidatiD%, #"t timp doriti sa desfasurati aceasta
activitateD%
>. ntrebari leate de starea sociala si predispozitii personale: #n ce mediu ati
crescutD%, #"e parere are sotia3sotul dumneavoastra despre planificata sc*imbare a
locului de muncaD%, #"nd considerati ca o persoana este dificilaD%, #"um reactionati
atunci cnd un client ridica pretentii inacceptabileD%
5. ntrebari despre capacitatea de a lucra n ec*ipa: #"e calitati si ndemnari vi se
par utile n cazul lucrului n ec*ipaD%, #"are snt avantajele si dezavantajele lucrului n
ec*ipaD%
:. ntrebari referitoare la motivarea efortului: #.tapa dumneavoastra de preatire
profesionala a fost unidirectionala sau ati luat n consideratie mai multe alternativeD%,
#&resupunnd ca brusc ati deveni somer, ce va va lipsi cel mai multD%
F. ntrebari referitoare la puterea de concentrare si rezistenta la efort: #"e sarcini
ati considerat a fi extrem de plictisitoare la fostul loc de munca si cum le$ati estionatD%,
#,$ati enervat vreodata pe anumite obiceiuri ale colaboratorilor dumneavoastraD%
=. ntrebari care vizeaza flexibilitatea si capacitatea de adaptare: #n ce conditii ati
fi dispus sa stati peste proramD%, #)veti probleme cnd trebuie sa renuntati la obisnuinte
mai vec*iD%, #&referati sarcinile care nu incumba rsponsabilitati prea mariD%
G. ntrebari privind capacitatea de a razbate si a fi convinator: #'escrieti o
situatie cnd ati razbatut cu succes n ciuda parerilor celor din jurul dumneavoastra%,
#'upa ce sc*ema de oranizare lucratiD%
;2. ntrebari referitoare la capacitatile dumneavoastra de conducator: #"um puteti
dumneavoastra, sinur, sa stimulati ec*ipaD%
;;. ntrebari referitoare la contractul de munca: #"e salariu sperati sa primiti la
noiD%, #"e sperati prin sc*imbarea locului de muncaD%
ntrebari pe care le puteti adresa la interviu
"*iar daca nu aveti de nd sa ntrebati nimic la un interviu, multi anajatori va
vor pune n situatia s$o faceti. Bata cteva suestii:
"are este mediul concurential n care opereaza firmaD
"e obstacole se anticipeaza n atinerea scopurilor firmeiD
"e responsabilitati mi vor reveni daca?D
"are este politica firmei n ceea ce priveste nscrierea anjajatilor la cursuri de
perfectionare sau posuniversitareD
Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate